24.01.2015 Views

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII | Suplimentul A, 2008<br />

CARDIOPATIE ISCHEMICĂ | ISCHEMIC CARDIOPATHY<br />

1. Valoarea apolipoproteinelor<br />

A-I şi B şi a lipidelor plasmatice<br />

ca factori de risc cardiovascular<br />

Lucia Agoşton-Coldea, Teodora Mocan, LD Rusu,<br />

R Pais, DL Dumitrascu<br />

Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu,<br />

Clinica Medicala II, Cluj-Napoca<br />

Obiectivele studiului: Evidenţe recente arată că raportul<br />

apolipoproteic (apo)B/apoA-I este un indicator mai<br />

bun pentru riscul coronarian decât pr<strong>of</strong>ilul lipidic convenţional.<br />

Plecând de la aceste date ne-am propus să<br />

studiem dacă apoB, apoA-I şi raportul apoB/apoA-I<br />

sunt factori de risc independenţi pentru cardiopatia<br />

ische mică şi dacă măsurarea apolipoproteinelor este<br />

supe rioară determ inării fracţiunilor lipidice plasmatice<br />

în evaluarea riscului de evenimente coronariene.<br />

Material şi metodă: S-a realizat un studiu transversal<br />

în care au fost incluşi 289 subiecţi, divizaţi în două<br />

gru puri: 144 subiecţi cu infarct miocardic vechi şi 145<br />

subiecţi fără cardiopatie ischemică, dar cu factori de<br />

risc cardiovasculari. Au fost evaluaţi parametrii antro -<br />

po metrici şi factorii de risc cardiovasculari. Dozarea<br />

frac ţiunilor lipidice s-a făcut prin metoda enzi ma tică,<br />

iar a apoA-I şi apoB a fost realizată prin imuno turbidimetrie.<br />

Rezultate: Valorile medii ale fracţiunilor lipidice au<br />

fost mai reduse la subiecţii cu infarct miocardic decât<br />

la su biecţii fără cardiopatie ischemică: colesterolul total<br />

(186.06±48.11 vs. 206.93±42.28 mg/dl, p=0.0001),<br />

LDL-coles terolul (118.57±42.95 vs. 129.53±39.75<br />

mg/dl, p=0.023), HDL-colesterolul (43.64±12.32 vs.<br />

50.48±21.09 mg/dl, p=0.0008) şi ale trigliceridelor<br />

(145.38±62.74 vs. 167.56±82.11 mg/dl, p=0.01). Nivelul<br />

plas matic al apoB a fost mai mare la subiecţii cu infarct<br />

mio cardic (1.12±0.57 vs. 0.86±0.27 g/l, p=0.0001), iar<br />

cel al apoA-I mai redus (1.31±0.47 vs. 1.40±0.39 g/l,<br />

p=0.101). Analiza multivariantă indică faptul că nivelul<br />

plasmatic a apoproteinei B peste valoarea de 1.7 g/l<br />

este strâns corelat cu prezenţa infarctului miocardic<br />

(OR 3.96; 95%CI 2.87-5.02, p=0.001) independent de<br />

alte cova riabile ca vârsta, fumatul, obezitatea, diabetul<br />

zaharat, hipertensiunea arterială, fracţiunile lipidice.<br />

Efectul protectiv al apolipoproteinei A-I împotriva eve-<br />

ni mentelor cardiovasculare după ajustarea pentru alţi<br />

factori de risc cardiovasculari (OR 0.72; 95%CI 0.57-<br />

0.83, p=0.004) s-a dovedit de asemenea independent în<br />

analiza multivariantă.<br />

Concluzie: Apolipoproteinele B şi A-I pot fi considerate<br />

ca un mijloc de evaluare a riscului cardiovascular, valoarea<br />

lor predictivă fiind superioară celei obţinute<br />

prin evaluarea pr<strong>of</strong>ilului lipidic convenţional. Datele<br />

obţi nute sugerează determinarea apolipoproteinelor în<br />

prac tica clinică curentă.<br />

2. Expansiunea infarctului<br />

miocardic acut la bolnavii cu<br />

hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară stângă<br />

preexistentă faţă de cei fără<br />

hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară<br />

Camelia Nicolae, Nicolae Păun, Gabriela Gheorghe,<br />

Irina Andrei, Sorin Vişan, Conf. Adriana Ilieşiu,<br />

Pr<strong>of</strong>. Tiberiu Nanea<br />

Spitalul Clinic Caritas ‚Acad. N. Cajal’<br />

Scop: Scopul studiului a fost de a evalua expansiunea<br />

produsă după infarctul miocardic (IMA) la bolnavii cu<br />

hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară stângă (HVS) preexistentă faţă<br />

de cei fără hipertr<strong>of</strong>ie.<br />

Material şi metodă: Au fost incluşi în studiu 88 bolnavi<br />

cu IMA cu localizare antero-septală şi HVS preexistentă<br />

şi 84 bolnavi cu aceeaşi localizare a necrozei şi fără HVS<br />

preexistentă. Criteriile de includere în studiu au fost:<br />

primul infarct miocardic, infarct cu supradenivelare<br />

de segment ST şi localizare antero-septală V1V4,<br />

dimensiuni normale a cavităţii VS şi prezenţa HVS.<br />

Criteriile de excludere au fost: infarct miocardic sechelar<br />

– unul sau mai multe, insuficienţă cardiacă clasa III-IV<br />

NYHA, tulburări de ritm sau conducere, valvulopatii<br />

moderate şi severe, localizare nonanterioară a necrozei.<br />

Au fost utilizaţi următorii parametrii: grosimea pereţilor<br />

VS, wall-stressul sistolic, pr<strong>of</strong>ilul fluxului mitral, masa<br />

ventriculului stâng, viteza în tractul de ejecţie al VS;<br />

de asemenea, a fost comparată eficienţa trombolizei la

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!