Untitled - Romanian Journal of Cardiology
Untitled - Romanian Journal of Cardiology
Untitled - Romanian Journal of Cardiology
- No tags were found...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII | Suplimentul A, 2008<br />
CARDIOPATIE ISCHEMICĂ | ISCHEMIC CARDIOPATHY<br />
1. Valoarea apolipoproteinelor<br />
A-I şi B şi a lipidelor plasmatice<br />
ca factori de risc cardiovascular<br />
Lucia Agoşton-Coldea, Teodora Mocan, LD Rusu,<br />
R Pais, DL Dumitrascu<br />
Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu,<br />
Clinica Medicala II, Cluj-Napoca<br />
Obiectivele studiului: Evidenţe recente arată că raportul<br />
apolipoproteic (apo)B/apoA-I este un indicator mai<br />
bun pentru riscul coronarian decât pr<strong>of</strong>ilul lipidic convenţional.<br />
Plecând de la aceste date ne-am propus să<br />
studiem dacă apoB, apoA-I şi raportul apoB/apoA-I<br />
sunt factori de risc independenţi pentru cardiopatia<br />
ische mică şi dacă măsurarea apolipoproteinelor este<br />
supe rioară determ inării fracţiunilor lipidice plasmatice<br />
în evaluarea riscului de evenimente coronariene.<br />
Material şi metodă: S-a realizat un studiu transversal<br />
în care au fost incluşi 289 subiecţi, divizaţi în două<br />
gru puri: 144 subiecţi cu infarct miocardic vechi şi 145<br />
subiecţi fără cardiopatie ischemică, dar cu factori de<br />
risc cardiovasculari. Au fost evaluaţi parametrii antro -<br />
po metrici şi factorii de risc cardiovasculari. Dozarea<br />
frac ţiunilor lipidice s-a făcut prin metoda enzi ma tică,<br />
iar a apoA-I şi apoB a fost realizată prin imuno turbidimetrie.<br />
Rezultate: Valorile medii ale fracţiunilor lipidice au<br />
fost mai reduse la subiecţii cu infarct miocardic decât<br />
la su biecţii fără cardiopatie ischemică: colesterolul total<br />
(186.06±48.11 vs. 206.93±42.28 mg/dl, p=0.0001),<br />
LDL-coles terolul (118.57±42.95 vs. 129.53±39.75<br />
mg/dl, p=0.023), HDL-colesterolul (43.64±12.32 vs.<br />
50.48±21.09 mg/dl, p=0.0008) şi ale trigliceridelor<br />
(145.38±62.74 vs. 167.56±82.11 mg/dl, p=0.01). Nivelul<br />
plas matic al apoB a fost mai mare la subiecţii cu infarct<br />
mio cardic (1.12±0.57 vs. 0.86±0.27 g/l, p=0.0001), iar<br />
cel al apoA-I mai redus (1.31±0.47 vs. 1.40±0.39 g/l,<br />
p=0.101). Analiza multivariantă indică faptul că nivelul<br />
plasmatic a apoproteinei B peste valoarea de 1.7 g/l<br />
este strâns corelat cu prezenţa infarctului miocardic<br />
(OR 3.96; 95%CI 2.87-5.02, p=0.001) independent de<br />
alte cova riabile ca vârsta, fumatul, obezitatea, diabetul<br />
zaharat, hipertensiunea arterială, fracţiunile lipidice.<br />
Efectul protectiv al apolipoproteinei A-I împotriva eve-<br />
ni mentelor cardiovasculare după ajustarea pentru alţi<br />
factori de risc cardiovasculari (OR 0.72; 95%CI 0.57-<br />
0.83, p=0.004) s-a dovedit de asemenea independent în<br />
analiza multivariantă.<br />
Concluzie: Apolipoproteinele B şi A-I pot fi considerate<br />
ca un mijloc de evaluare a riscului cardiovascular, valoarea<br />
lor predictivă fiind superioară celei obţinute<br />
prin evaluarea pr<strong>of</strong>ilului lipidic convenţional. Datele<br />
obţi nute sugerează determinarea apolipoproteinelor în<br />
prac tica clinică curentă.<br />
2. Expansiunea infarctului<br />
miocardic acut la bolnavii cu<br />
hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară stângă<br />
preexistentă faţă de cei fără<br />
hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară<br />
Camelia Nicolae, Nicolae Păun, Gabriela Gheorghe,<br />
Irina Andrei, Sorin Vişan, Conf. Adriana Ilieşiu,<br />
Pr<strong>of</strong>. Tiberiu Nanea<br />
Spitalul Clinic Caritas ‚Acad. N. Cajal’<br />
Scop: Scopul studiului a fost de a evalua expansiunea<br />
produsă după infarctul miocardic (IMA) la bolnavii cu<br />
hipertr<strong>of</strong>ie ventriculară stângă (HVS) preexistentă faţă<br />
de cei fără hipertr<strong>of</strong>ie.<br />
Material şi metodă: Au fost incluşi în studiu 88 bolnavi<br />
cu IMA cu localizare antero-septală şi HVS preexistentă<br />
şi 84 bolnavi cu aceeaşi localizare a necrozei şi fără HVS<br />
preexistentă. Criteriile de includere în studiu au fost:<br />
primul infarct miocardic, infarct cu supradenivelare<br />
de segment ST şi localizare antero-septală V1V4,<br />
dimensiuni normale a cavităţii VS şi prezenţa HVS.<br />
Criteriile de excludere au fost: infarct miocardic sechelar<br />
– unul sau mai multe, insuficienţă cardiacă clasa III-IV<br />
NYHA, tulburări de ritm sau conducere, valvulopatii<br />
moderate şi severe, localizare nonanterioară a necrozei.<br />
Au fost utilizaţi următorii parametrii: grosimea pereţilor<br />
VS, wall-stressul sistolic, pr<strong>of</strong>ilul fluxului mitral, masa<br />
ventriculului stâng, viteza în tractul de ejecţie al VS;<br />
de asemenea, a fost comparată eficienţa trombolizei la