24.01.2015 Views

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

Untitled - Romanian Journal of Cardiology

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Revista Română de Cardiologie | Vol. XXIII | Suplimentul A, 2008<br />

ARITMII II<br />

57. Cardiostimularea<br />

permanenta septala versus<br />

apicala ventricul drept - efecte<br />

similare pe termen scurt si<br />

mediu asupra functiei<br />

ventriculare stangi si<br />

sincronismului<br />

R. C. Sisu, A. D. Margulescu, C. Siliste, M. Cinteza,<br />

D. Vinereranu<br />

Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti<br />

Premisele teoretice: Stimularea permanenta la nivelul<br />

apexului ventriculului drept (VD) este cea mai utilizata<br />

tehnica de stimulare fiind accesibila, avand o pozitie<br />

a electrodului si prag stimulare stabile. La pacientii<br />

stimulo dependenti, acest situs de stimulare ar putea<br />

induce un asincronism important de contractie si consecutiv<br />

disfunctie ventriculara stanga. In acest context,<br />

stimularea septala VD, printr-o activare posibil mai<br />

fiziologica ar putea fi o alternativa mai buna.<br />

Scopul studiului: La pacientii cu cardiostimulare permanenta<br />

s-au comparat pentru cele 2 situsuri de stimulare,<br />

efectele pe termen scurt si mediu asupra functiei<br />

cardiace si sincronismului, prin ecocardiografie conventionala<br />

si doppler tisular.<br />

Metoda: Au fost inclusi 40 pacienti (73±8 ani, 19 barbati),<br />

20 stimulati apical si 20 septal VD aflati la 11±4<br />

luni de la implantare. 24 dintre ei au fost urmariti la 6<br />

luni de la includere (13 stimulati apical). Masuratorile<br />

doppler tisular s-au facut la nivelul celor 6 segmente<br />

bazale VS si bazal VD. Pentru fiecare segment s-au<br />

masu rat velocitatile sistolice si diastolice si timpul<br />

debut QRS - velocitate maxima sistolica si diastolica.<br />

Asin cro nismul intraventricular a fost cuantificat prin<br />

intar zierea miscarii sept-perete posterior VS (STP),<br />

devia tia standard (sistolica - SDS si diastolica - SDD)<br />

si diferenta maxima (sistolica - MxS si diastolica -<br />

MxD) a timpilor miocardici VS. Asincronismul interven<br />

tricular a fost cuantificat prin intarzierea flux aortic-flux<br />

pulmonar (APD) si diferenta maxima intre<br />

seg men tele bazale VS si VD (Inter). Functia sistolica a<br />

fost estimata prin fractia de ejectie (EF) si prin viteza<br />

sistolica longitudinala medie (STDE) iar cea diastolica<br />

prin viteza diastolica longitudinala medie (ETDE), E/<br />

Ea si E/Vp.<br />

Rezultate: Sincronismul contractiei si functia sistolica<br />

si diastolica VS nu au fost semnificativ diferite, pentru<br />

cele 2 situsuri de implantare, la baseline (1) si in urmarire<br />

la 6 luni (2). In acelasi timp nu au existat modi ficari<br />

semnificative ale sincronismului si functiei intre cele<br />

2 vizite pentru ambele situsuri de stimulare. Situs stimulare<br />

STP (ms) SDS (ms) MxS (ms) SDD (ms) MxD<br />

(ms) APD (ms) Inter (ms) EF (%) STDE (cm/s) ETDE<br />

(cm/s) E/Ea E/Vp Apical1 90±54 41±19 79±39 29±21<br />

17±10 38±35 73±42 56±8 4±0.9 5.5±1.8 14±8 2.6±1<br />

Apical2 92±55 35±21 49±49 62±77 16±11 33±25 43±66<br />

52±6 4±0.9 4.9±1.9 17±5 2.5±0.9 Septal1 172±98 47±16<br />

87±38 42±25 57±42 42±16 131±35 54±10 4.2±1.2<br />

4.8±1.8 13±8 1.3±0.7 Septal2 164±76 40±22 57±50<br />

34±18 35±42 43±20 61±57 48±6 4.4±0.9 5.1±1.7 14±7<br />

1.6±0.5<br />

Concluzii: Nu exista diferente majore pe termen scurt<br />

si mediu, in functia sistolica si diastolica VS si sincronismului,<br />

pentru cele 2 situsuri de implantare, la pacientii<br />

cardiostimulati permanent. De aceea situsul de<br />

implantare adecvat ar putea depinde de caracteristicile<br />

individuale ale pacientilor.<br />

Similar short- and mid- term<br />

effects on cardiac synchrony<br />

and function, between apical<br />

and septal right ventricular<br />

permanent pacing<br />

R. Sisu, A. Margulescu, C. Siliste, M. Cinteza,<br />

D. Vinereanu<br />

University <strong>of</strong> Medicine Carol Davila, Bucharest,<br />

Romania<br />

Background: Pacing at the apex <strong>of</strong> right ventricle is<br />

the most used technique for pacemaker implantation,<br />

being simple and giving stable lead position and stable

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!