You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DEZBATERILE PHANTASMA<br />
14<br />
în discuþie o frazã a lui Obama:<br />
„Poporul american este pregãtit sã<br />
se uneascã si sã aleagã un viitor<br />
nou, mai bun pentru America... Am<br />
o viziune pentru acea America<br />
bazatã pe valorile tradiþionale care<br />
au fãcut din þara noastrã cea mai<br />
bunã speranþã de pe Pãmânt,<br />
valori care mi-au fost transmise în<br />
ultimele 18 luni de pe verandele<br />
fermelor, din biserici ºi în întâlniri<br />
municipale. Oamenii pe care i-am<br />
întâlnit ºtiu cã guvernul nu ne poate<br />
rezolva toate problemele, ºi nici<br />
mãcar nu se aºteaptã la aºa ceva.<br />
Ei cred în responsabilitatea<br />
personalã, în muncã ºi în<br />
încredere. Lor nu le place sã li se<br />
cheltuie nechibzuit banii din taxe.”<br />
Ce este acesta Un proiect pentru<br />
viitor, chiar unul biopolitic. Dacã<br />
citiþi printre rânduri, puteþi regãsi un<br />
proiect biopolitic, în terminologia lui<br />
Antonio Negri. Ce este<br />
bioputerea Bioputerea este un tip<br />
de putere care regularizeazã viaþa<br />
din interior, urmãrind-o, absorbindo<br />
ºi rearticulând-o. Puterea poate<br />
obþine un control efectiv asupra<br />
vieþii, a populaþiei, doar atunci când<br />
ea devine ceva integral, ceva<br />
reunit cu viaþa ºi societatea.<br />
Obama vorbeºte despre un<br />
proiect biopolitic. Atunci când<br />
evocã mitul întemerii Americii, el o<br />
face pentru cã în acest mit existã<br />
deja toate tipurile de acþiune<br />
posibilã, în timp ce mitul liberal îºi<br />
bazeazã previziunile despre<br />
viitoarele acþiuni pe natura<br />
individualã, umanã.<br />
Dezvrãjire ºi revrãjire...<br />
Cãlin Teutiºan: Aº merge ceva<br />
mai departe, dincolo de aceste<br />
consideraþii politice. Mai întâi, însã,<br />
þin sã spun cã eseul pe care l-aþi<br />
propus mi se pare extrem de<br />
interesant, iar conceptul îmi place.<br />
E cumva, acest text, parte a unui<br />
volum mai extins<br />
Paolo Bellini: Nu.<br />
Cãlin Teutiºan: Nu încã,<br />
probabil. Oricum, formularea<br />
conceptului de „mitopie” ºi unghiul<br />
dvs. de abordare teoreticã deschid<br />
foarte multe alte arii colaterale de<br />
analizã, cum am vãzut deja în<br />
cazul discursului politic. Mã<br />
intereseazã acum o discuþie<br />
asupra posibilitãþilor „estetice” ale<br />
acestui concept. Mitul, de pildã,<br />
este o naraiune mitico-esteticã,<br />
una misticã, în fapt, ºi spiritualã;<br />
utopia este o naraþiune literarã ºi<br />
esteticã. Ce „comportament” are<br />
mitopia în raport cu funcþia<br />
esteticã Cãrei epoci istorice sau<br />
culturale i s-ar putea aplica Sã fie<br />
un concept al modernismului ºi/<br />
sau postmodernismului, epoci ale<br />
electricitãþii ºi ale ciberneticii Cât<br />
de departe merge înapoi, în timp,<br />
acest concept Se poate aplica la<br />
Antichitate, sau la romantismul<br />
secolului al XIX-lea, la barocul<br />
secolului al XVII-lea sau la Evul<br />
Mediu O altã întrebare: este<br />
Matrix, filmul, o mitopie Este el<br />
descrierea unei mitopii Nu cumva<br />
acolo, în Matrix, o mitopie vorbeºte<br />
despre sine ºi se descrie Este<br />
Eu, robotul al lui Asimov o mitopie<br />
Dacã pãrãsim domeniul politicului<br />
sau al economicului, cât de<br />
creativã din punct de vedere<br />
estetic poate fi o mitopie Ce fel<br />
de naraþiuni poate ea constitui, în<br />
termeni de valoare esteticã,<br />
dincolo de valoarea practicã,<br />
cotidianã Dacã se aplicã, de pildã,<br />
la Antichitate, cum ar putea mitopia<br />
sã modifice o lume deja articulatã<br />
stabil ºi, deci, perfectã în toate<br />
relaþiile ei, în toate componentele<br />
ei Cum ar putea o mitopie sã<br />
schimbe prin valori utopice, care<br />
sunt valori de transformare, o<br />
realitate contemporanã zeilor, în<br />
cazul Greciei, de exemplu Cum<br />
ar interacþiona cu lumea miticã<br />
Corin Braga: Doar un scurt<br />
comentariu: aº spune cã Matrix nu<br />
e o mitopie, e o mistopie, o<br />
combinaþie între mit ºi distopie.<br />
Cãlin Teutiºan: De acord, dar<br />
principiul e acelaºi, el funcþioneazã<br />
indiferent dacã e vorba de semne<br />
diferite: plus (utopie) sau minus<br />
(distopie). Ceea ce mã face sã<br />
revãd ºi ideea despre care vorbeai<br />
mai devreme, Corin, ºi anume cea<br />
de „dezvrãjire” a lumii, pe care ai<br />
pomenit-o în introducere. E mai<br />
dificil de susþinut teoria „dezvrãjirii”<br />
dacã luãm în considerare cât de<br />
„vrãjitã” e imaginea în societatea<br />
contemporanã. Imaginea funcþioneazã<br />
deja, cred, ca suport al<br />
unei noi religii. Începând cu media<br />
(mai ales cu fenomenala<br />
televiziune) ºi cinematografia, ºi<br />
terminând cu imaginea despre sine<br />
a unui individ, ca rezultat al propriei<br />
construcþii (fantasme) psihosociale.<br />
Cred cã aceasta este noua<br />
religie a contemporaneitãþii.<br />
Corin Braga: Da, ai perfectã<br />
dreptate, ºi vorbeºti despre<br />
revrãjirea postmodernã a lumii.<br />
Dezvrãjirea lumii este de<br />
asemenea un construct, o viziune<br />
asupra istoriei, o viziune bazatã pe<br />
ideea cã raþiunea singurã deþine<br />
adevãrul, nu însã ºi religia, mitul,<br />
mistica etc. Aceasta nu înseamnã,<br />
desigur, cã modernismul este o<br />
epocã cu totul raþionalã, în cadrul<br />
lui coexistã ºi alte moduri de gândire<br />
ºi de imaginaþie, dar gândirea<br />
dominantã a culturii moderne este<br />
aceea care respinge...<br />
Cãlin Teutiºan: ... ceea ce este<br />
„vrãjit”.<br />
Corin Braga: Exact. Or, în<br />
zilele noastre, o datã cu criza<br />
modernitãþii, vedem cã pattern-ul<br />
raþional se depreciazã, ceea ce<br />
face posibilã revenirea unei gândiri<br />
mitice, revrãjirea lumii.<br />
Cãlin Teutiºan: Din câte am<br />
observat eu, reacþia contemporanã<br />
la imagine este identicã cu vechea<br />
reacþie faþã de zei, reprezentând<br />
acelaºi tip de atracþie compulsivã<br />
înspre ceva ce lipsea, probabil, de<br />
prea multã vreme, o datã cu<br />
moartea zeilor.<br />
Paolo Bellini: Mai întâi, când<br />
vorbim despre Matrix, vorbim<br />
despre o utopie în negativ. Este<br />
vorba de o lume care are la bazã<br />
un mit al originii ºi un anume tip de<br />
dezvoltare tehnologicã, în negativ<br />
(în negativ pentru rasa umanã). În<br />
finalul filmului, putem regãsi<br />
elementul principal al unei mitopii, ºi<br />
anume legãtura complexã dintre om<br />
ºi maºinã. Eroul este un produs al<br />
maºinii, în timp ce maºina nu poate<br />
funcþiona fãrã om, care livreazã<br />
maºinii energia. Maºina, în final,<br />
garanteazã omului o lume în care<br />
el poate locui. Aºadar, totul depinde<br />
de punctul de vedere. Dacã priveºti<br />
lucrurile dintr-un punct de vedere<br />
conservator, Matrix e o mitopie<br />
negativã. Dacã priveºti lucrurile<br />
dintr-un punct de vedere progresist,<br />
Matrix e o mitopie autenticã, bunã<br />
pentru om ºi maºinã.<br />
Cãlin Teutiºan: Deci Matrix<br />
este o mitopie, pânã la urmã.<br />
Paolo Bellini: Da, da. Cealaltã<br />
întrebare este despre mit ºi
Change language