Steaua 7-8_2010.s

CENTENAR MIGUEL HERNÁNDEZ
Spulberate, învolburate
trupurile ni s-au îndepãrtat.
ªi totuºi, ce mai doreºte acest crivãþ
Din ce în ce mai îndrãcit
Sã ne despartã, ºi-atât.
DACÃ NOI AM TRÃI
Dacã noi am trãi
precum trandafirul, adânc ºi intens,
parfumul trupurilor noastre
cât de mult ar însemna!
Ah, scurtã, rãscolitoare viaþã
a zilei mele cu trandafiri înfloriþi
trecut-ai prin faþa casei mele
la fel, la fel, exact la fel
precum meteorul rãnit, parfumat
atât de frumos ºi de-adevãrat!
Urma pe care tu ai lãsat-o
într-un abis de trandafiri mistuiþi
Sã plec
Lasã-mã sã plec
la rãzboi, mamã.
Lasã-mã, albã sorã,
logodnicã brunã.
Lasã-mã!
ªi dupã ce mã laºi
printre gloanþe,
trimite-mi în tranºee
scrisori ºi sãruturi.
Trimite-mi!
Rufe cu-al ei miros
Rufe cu-al ei miros,
albituri cu aroma-i.
În trupu-i s-a depãrtat,
în rufele-i m-a lãsat.
*
Pat fãrã de cãldurã,
cearceaf de umbrã.
În trupu-i absentase,
în rufe a rãmas.
Trei rãni
A sosit
cu trei rãni:
a iubirii,
a morþii,
a vieþii.
unde eternul parfum ne îndeamnã
sã trecem dincolo, tot mai departe...
Cu trei rãni vine:
a vieþii,
a iubirii,
a morþii.
36
CIMITIRUL E APROAPE
Aproape-i cimitirul
de locul unde dormim, tu ºi eu,
printre nopali albaºtri,
printre albastre agave ºi printre copiii
ce þipã din rãrunchi
dacã vreun mort le adumbreºte drumul.
De-aici la cimitir, totul
e-albastru ºi din aur curat.
Doi paºi mai încolo, stau morþii.
Doi paºi încoace, încã viii.
Albastru, din aur curat,
înspre-acolo ni se îndepãrteazã fiul.
Traduceri: Dan Rujea
Cu trei rãni eu:
a morþii,
a vieþii,
a iubirii.
Licurici în cãlduri
Licuriciul în cãlduri
strãluceºte mai viu.
Femeia fãrã bãrbat
Stinsã trece.
Stins trece bãrbatul
fãrã lumina ei.
Licuriciul în cãlduri
se lasã vãzut.