You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
8<br />
...insist cã sinele individual<br />
este singura metodã ºi unicul<br />
standard pentru înþelegerea<br />
valorii estetice.<br />
(Harold Bloom, Canonul<br />
occidental)<br />
Prin dezvãluirea sa treptatã sau,<br />
din contrã, neaºteptatã, prin<br />
reconfigurarea legislaþiei intime (fie<br />
ea mentalã sau emoþionalã,<br />
cotidianã sau oniricã), prin nevoie<br />
de înglobare sau excludere a<br />
oricãrei experienþe trecute, actuale<br />
sau eventuale, citirea literaturii se<br />
apropie, oricât de straniu, desuet<br />
sau indigest ar pãrea acest fapt în<br />
2010, de un fel de proces iniþiatic.<br />
Oricât de mult ar miza oricare<br />
dintre literaturi pe accesibilitatea<br />
completã, vecinã cu livrarea<br />
instantanee a conþinuturilor din<br />
spaþiile virtuale, oricât de intensã<br />
ar fi renunþarea la pretenþiile,<br />
standardele ºi referinþele culturale,<br />
în favoarea unei închideri pe care<br />
o performeazã autorul, literatura îºi<br />
gãseºte valabilitatea în mãsura în<br />
care se întâlneºte cu ideea<br />
descoperirii, a gãsirii legãturilor<br />
dintre un spaþiu strãin ºi adevãrurile<br />
pe care le intuim sau cãutãm, a<br />
relevanþei sau, din contrã, a<br />
irelevanþei izbitoare prin care se<br />
prezintã lumii „cititoare”.<br />
Mai puþin important se aratã a fi<br />
suportul literaturii care se schimbã<br />
ºi se va mai schimba, motiv de<br />
realã angoasã pentru unii,<br />
emergenþã fireascã pentru alþii; nu<br />
ar fi singurul care se schimbã, dat<br />
fiind cã, de câteva zeci de ani,<br />
instanþele din spaþiul literaturii mor,<br />
dispar, reapar, se pulverizeazã, îºi<br />
neagã sau îºi redecid identitatea,<br />
dar numai pentru a gãsi o nouã<br />
modalitate de a scãpa oricãrei<br />
etichetãri, specializate sau nu;<br />
ceea ce conteazã sunt punctele în<br />
care spiritul poetic (pentru a numi<br />
astfel elementul de identificare al<br />
unui spaþiu a cãrui catalogare<br />
completã ºi definitivã ar fi de-a<br />
dreptul ridicolã), se concentreazã<br />
ºi produce modificãri ale<br />
mentalitãþilor, ale paradigmelor,<br />
sileºte canoanele sau, mai bine<br />
zis, le determinã sã devinã<br />
permeabile, deschise.<br />
În sprijinul unor astfel de idei<br />
vin, în mod evident, atât existenþa<br />
unor autori, cât ºi alegerea lor drept<br />
repere. Este tocmai aceastã<br />
Spaþiul<br />
poetic –<br />
câteva<br />
avataruri<br />
pentru<br />
tot ºi<br />
nimic<br />
Florin Balotescu<br />
alegere cea care pune probleme,<br />
pentru cã ea nu mai þine cont<br />
neapãrat de curente, miºcãri,<br />
periodizãri, ci porneºte de la un fapt<br />
intrinsec al operei, acela de spaþiu<br />
poetic. Nu aº propune alcãtuirea<br />
unui nou canon al literaturii, române<br />
sau de altundeva, ci detectarea<br />
unor mecanisme de evoluþie; ar<br />
conta, în acest sens, existenþa<br />
autorilor (cu deosebire în plan<br />
literar) care trec mai departe de<br />
ideea de creaþie (ce pare sã fie rolul<br />
„ancestral” al artei) ºi care fac din<br />
arta proprie parte a unui demers<br />
personal, de care nu se disociazã<br />
prin nici o arie a comportamentului<br />
lor social sau intim. Nu este vorba<br />
despre rolul biografiei în operã,<br />
lucru îndelung discutat, ºi nici<br />
despre o re-evaluare a<br />
subiectivitãþii, ci de felul în care<br />
opera literarã, deºi, evident, ºi ea<br />
o creaþie, nu pleacã de la ideea de<br />
„a crea”, ci de la configurarea unui<br />
sens poetic al vieþii. Prin însãºi<br />
esenþa lor, operele de care ar fi<br />
vorba „demonstreazã” existenþa<br />
unui spaþiu ale cãrui intruziuni se<br />
fac vizibile ºi în diversele planuri<br />
ale realitãþii; acesta este spaþiul<br />
poetic.<br />
Acest raþionament nu exclude<br />
autori la care funcþioneazã mai<br />
degrabã modelul arhitectului, al<br />
creatorului care (re)face o lume,<br />
dar aduce în discuþie rolul unor<br />
indivizi care, cel mai adesea, nu<br />
se înscriu unei anumite estetici, ci<br />
creeazã (dis)torsiuni ale direcþiilor<br />
literare, fie prin aceea cã<br />
abordeazã zone puþin explorate, fie<br />
prin faptul cã pun la îndoialã însuºi<br />
conceptul de literaturã. Ei sunt cel<br />
mai adesea inclasabili, marginali,<br />
nu din perspectiva cunoaºterii lor<br />
sau a prezenþei într-un canon sau<br />
altul, ci prin comportamentul lor<br />
poetico-textual specific.<br />
Astfel de scriitori par sã fie cei<br />
care determinã treceri spre alte<br />
zone ale realitãþii, provocând, deci,<br />
schimbarea a ceea ce numim<br />
paradigmã. Ei nu cautã<br />
autenticitatea, ci felul în care<br />
lumea, în contextul celor spuse<br />
mai sus, reuºeºte sã declanºeze,<br />
pe lângã instinctul de a crea, un<br />
instinct poetic, reflectat la nivelul<br />
creaþiei aºa-numit literare.<br />
Referinþele lor nu merg într-o<br />
singurã direcþie, ele au cel puþin<br />
douã extremitãþi, una pleacã din<br />
realitate, cealaltã se situeazã întrun<br />
plan poetic a cãrui existenþã nu<br />
se cere demonstratã ºi nici<br />
raþionalizatã (ceea ce ar egala,<br />
probabil cu negarea sa), dar care<br />
se face prezent prin chiar operele<br />
în cauzã, ca mediu al lui. Aceºti<br />
scriitori îºi deschid lumea (scrisã,<br />
nescrisã...) spre o zonã<br />
nerevendicabilã într-un alt mod<br />
decât cel estetic, iar aceasta ar fi,<br />
probabil lumea ca sumã de fapte<br />
poetice. Plecând de aici, ar fi<br />
important de gãsit în ce fel aceºti<br />
scriitori reprezintã ieºiri din<br />
paradigme, provocând modificãri<br />
nu doar asupra structurii, ci ºi a<br />
sensului canonului, dar ºi felul în<br />
care operele lor au anticipat/<br />
anticipeazã „miºcãri” din planul<br />
literaturii, dar ºi, de ce nu, al<br />
mentalitãþilor.<br />
Pentru aceste motive cu totul<br />
ipotetice ºi care apropie poate<br />
prea mult afinitãþile personale de<br />
rigoarea impusã a criticului (cred<br />
însã cu totul în convieþuirea totalã<br />
a celor douã), aº pomeni mai<br />
degrabã rapid de Matei Caragiale,<br />
M. Blecher, Gellu Naum ºi Radu<br />
Petrescu. Din perioade diferite, de<br />
consistenþe identitare ºi estetice º<br />
mai diferite, aceºti autori reprezintã,
Change language