Steaua 7-8_2010.s

More documents

Recommendations

Info

CENTENAR MIGUEL HERNÁNDEZ SECVENÞE MIGUEL HERNÁNDEZ „Poezia lui Miguel Hernández penduleazã între suavul aerian – nu fãrã evidente înrudiri cu lirica predecesorilor sãi imediaþi, Lorca, Guillén, Salinas – ºi o anume crispare interioarã, asociind ceva dur, sanguinar, paroxistic; o gramaticã violentã ºi turmentatã pare sã-l fi obsedat pe acest poet ce mariazã, foarte incomun, cultismul cu fervorile convulsive ale strãvechiului misticism hispan”. „Setea de puritate îl stimuleazã, paradoxal, sã exploreze toate zonele negre ale spaþiului ontologic, sã nu-ºi refuze nimic din tot ceea ce-i putea oferi aventura lui unicã, obsesivã, monotonã. Motivele sînt reduse la cîteva, reluate mereu cu o obstinaþie deconcertantã constituindu-se în sistem de rigori interioare aproape metalice, dureroase, chinuitoare, sub zodia rimbaldianului „âme monstrueuse” care la el este „todo mi corazón desmesurado”. „Îndrãzneala metaforelor lui Hernández, caracterul lor acut, angular, ºocant, transcrie cu fidelitate fiecare articulaþie interioarãa universului sãu convulsiv, unde culorile au întotdeauna ceva tãios ºi violent chiar atunci cînd sunt girate de luminã. ªi el e unul dintre poeþii predestinaþi a fi în epoca noastrã de traume, instrumente ale fondãrii infernului”. „Poezia lui Miguel Hernández se situeazã în punctul de confluenþã al epocii dintre cele douã rãzboaie cu perioada postbelicã a cãrei poezie îºi are în opera lui unul din punctele de plecare. Când, dupã mai bine de zece ani consumaþi obscur poezia, spaniolã începe a-ºi reconstitui realitatea, noii poeþi se reclamã de la moºtenirea lui, ºi chiar ºi în America Latinã poezia de dupã rãzboi îi resimte influenþa”. A. E. Baconsky (Panorama poeziei universale contemporane,1972) 40
O îndeajuns de sensibilã deplasare a interesului, în domeniul ºtiinþelor umane, de la fiinþa gînditoare ºi cea simþitoare la cea visãtoare reprezintã în mod evident un fenomen al modernitãþii europene. Împrejurarea este fireºte de o semnificaþie cu totul specialã, întrucît condiþioneazã situaþia creativitãþii imaginare. Întreaga evoluþie a artei, începînd cu ultimele douã-trei decenii ale secolului XIX ºi traversîndu-l încã mai accentuat pe cel urmãtor, ilustreazã de altfel cît se poate de concludent fenomenul despre care vorbim. Impresioniºtii picturii ºi simboliºtii poeziei depãºesc pasionalismul romantic ºi se distanþeazã de logica naraþiunii realiste, plonjînd treptat, dar mereu mai adînc, în explorarea ºi valorizarea zonelor inconºtientului ºi ale proiecþiilor ºi manifestãrilor onirice. Dacã investigaþia simbolisticã a visului nocturn este extrem de veche, ridicatã la rangul unei discipline mai mult sau mai puþin pozitive de Freud, studiul visãrii în stare conºtientã a fost oarecum întîrziat de incertitudinea conceptului însuºi, de statutul sãu relativ confuz, în raport cu visele din timpul somnului, mai ales dacã avem în vedere disponibilitatea fãrã limite ºi ambiguitatea intrinsecã a imaginaþiei creatoare, aºa cum se manifestã ea în opera unui poet, ca ºi de altminteri a oricãrui artist în general. Nu cunoaºtem pe nimeni care sã fi consacrat mai mult timp din viaþã ºi mai neobosite eforturi pentru elucidarea acestui teritoriu, aflat la incidenþa dintre conºtiinþã ºi inconºtient, decît gînditorul, savantul ºi eseistul francez Gaston Bachelard. Lãsînd de-o parte remarcabila lui prestaþie de filosof al ºtiinþei, concretizatã în cîteva lucrãri de o indiscutabilã ºi provocatoare originalitate, toate celelalte cãrþi ale sale sînt cãutãri ºi itinerarii insistente ºi revelatoare de-a lungul acestui continent infinit al sufletului omenesc, pe care autorul l-a identificat cu reveria poeticã. Este foarte important de observat cã aceasta din urmã nu se constituie ca efect sau copie a nici unei experienþe anterioare, ci ca o ivire spontanã ºi verticalã din Fiinþa visãtoare Florin Mihãilescu profunzimile sufleteºti, inconfundabilã ca atare cu caracteristicile reveriei romantice. De la ideea de autonomie a visãrii conºtiente a ajuns foarte probabil Bachelard sã-ºi completeze teoria imaginaþiei materiale, bazatã pe cele patru elemente fundamentale, foc, apã, aer ºi pãmînt, printr-o fenomenologie a imaginii poetice, prizate ºi analizate în puritatea ei genuinã, expresie a psihismului din operã ºi nicidecum din omul biografic, de care Bachelard nu se intereseazã niciodatã în chip special, singura psihologie fiind pentru el aceea a creaþiei ºi nu a creatorului. Am scris mai demult, tot în aceste pagini de revistã, despre cele douã cãrþi esenþiale din amurgul vieþii, Poetica spaþiului ºi Poetica reveriei, ºi nu vom reaminti acum decît cã, în concordanþã cu poziþia lui fenomenologicã, oricît de personalã, dupã opinia majoritãþii comentatorilor, imaginea poeticã, produs organic ºi direct al reveriei, este consideratã ºi interpretatã prin izolare din ansamblul compoziþional din care totuºi face parte. Aºa cum subliniazã cu precizie Anne Clancier, în deosebit de utila ei lucrare, Psychanalyse et critique littéraire (Privat, 1980), critica lui Bachelard, deºi el nu s-a recomandat niciodatã într-o asemenea ipostazã, este un soi de „micro-critique”, care se doreºte „une critique d’images et non d’oeuvres constituées, elle se développe au niveau d’une image particulière ou d’une suite d’images recueillies chez des auteurs différents, et non d’un poème, d’un recueil ou d’un roman en son ensemble”. (V. în acelaºi sens ºi alþi autori. Citãm mãcar pe Jean-Yves Tadié cu panorama sa, La critique littéraire au XXe siècle, Belfond, 1987). Însã, dacã aºa procedeazã de regulã eseistul francez în tetralogia elementelor ºi în cele douã poetici finale, aceeaºi rãmîne metoda lui ºi în diversele texte ocazionale, pe care le regãsim într-o primã culegere postumã din 1970, apãrutã acum ºi în romîneºte, cu titlul original, Dreptul de a visa (Editura Univers, 2009, traducerea – excelentã – de Irinel Antoniu). Diferenþa ar fi cã aici se ocupã totuºi focalizat de un autor sau altul, mereu însã fãrã o atenþie specialã pentru compoziþie. O altã nouã „monografie”, cum îi plãcea lui Bachelard s-o numeascã, ar fi trebuit sã fie o Poeticã a focului, a cãrei elaborare a fost întreruptã de dispariþia gînditorului ºi din care nu s-au publicat decît niºte Fragmente... în 1988. Încît Dreptul de a visa, ca ºi alte douã volume din 1970 ºi 1972, L’Engagement rationaliste ºi Etudes, constituie ceea ce am putea numi opera minorã a eruditului autor, nu neapãrat ca valoare, ci numai ca întindere. Þinînd seama cã, în cuprinsul lor, întîlnim texte redactate în foarte variate momente ale unui destul de lung periplu intelectual, care se întinde în Dreptul de a visa de la 1939 pînã în 1962, se înþelege de ce ele ilustreazã corespunzãtor diferitele faze din evoluþia concepþiei bachelardiene. Dar editorul francez, Philippe Garcin, nu le grupeazã cronologic, ci tematic, aºa cã avem de-a face cu trei secþiuni, „Arte”, „Literaturã” ºi „Reverii”. Cel dintîi lucru de notat este cã autorii de care se ocupã savantul nostru poetician nu fac parte întotdeauna din categoria cea mai înaltã a culturii din 41
Page 1 and 2: evistã lunarã editatã de Uniunea
Page 3 and 4: Prima decadã a primei luni toride
Page 5 and 6: aceastã schimbare. Urmãtoarele ti
Page 7 and 8: Iatã, un nou volum dedicat lui Adr
Page 9 and 10: alãturi de alþi câþiva, element
Page 11 and 12: locaþii pe care le utiliza literat
Page 13 and 14: producãtorul, din Republica reprod
Page 15 and 16: crearea lumii. Ruxandra Cesereanu:
Page 17 and 18: ajutorul mitopiei acest tip de fant
Page 19 and 20: Exegeþi ai vieþii ºi activitãþ
Page 21 and 22: Încadrate din start în aºanumitu
Page 23 and 24: Argument S-a stârnit din senin o p
Page 25 and 26: Întemeietorii mãnãstirii Clus so
Page 27 and 28: Alunecam pe ºoseaua netedã ca pe
Page 29 and 30: asupra întregii vãi. Mai poþi aj
Page 31 and 32: Ajuns diplomat la Varºovia, în no
Page 33 and 34: Miguel Hernández, (1910- 1942), po
Page 35 and 36: ginaþiei”), ce poate fi consider
Page 37 and 38: Spune-mi Spune-mi de-acolo de jos v
Page 39: Chestiunea iniþialã nu este ce an
Page 43 and 44: Pasiunea de a scrie vorbind despre
Page 45 and 46: subminarea „cãlinescianismului
Page 47 and 48: Cartagina în literaturã, de la an
Page 49 and 50: Pariez pe Julian Barnes, pentru cã
Page 51 and 52: este o arcã a lui Noe pervertitã
Page 53 and 54: Perugia, 12 ianuarie, 2008 10.00, p
Page 55 and 56: Pentru cei care cred cã literatura
Page 57 and 58: valorificã în mod paradoxal princ
Page 59 and 60: moartea lui Bãlcescu, la 33 de ani
Page 61 and 62: unui nou contract. I-am propus ingi
Page 63 and 64: tacticii jocurilor sã punã ºi ex
Page 65 and 66: contiuare, în acest chip: “În o
Page 67 and 68: O mare noutate a acestui sezon lite
Page 69 and 70: Dracul ne prinde ºi ne joacã! / D
Page 71 and 72: zisa materialitate a operei), rolul
Page 73 and 74: dacã referentul luat drept „real
Page 75 and 76: (Norman Bryson), trompe l’oeilul
Page 77 and 78: Florina Isache Premiul Revistei Ste
Page 79 and 80: moarte. Fiindcã Petuºki se dovede
Page 81 and 82: Împlinirea a 130 de ani de la stab
Page 83 and 84: Bucureºti s-a strãduit sã limite
Page 85 and 86: Marinella Amico Mencarelli Trasimen
Page 87 and 88: ascuþit ºi bufniturile saxofoanel
Page 89 and 90: la toba mare, þârcovnicul cânta
Page 91 and 92:
edobândirea grabnicã a cotului Du
Page 93 and 94:
În cele câteva zile petrecute la
Page 95 and 96:
Dupã examenul de absolvire, fostul
Page 97 and 98:
La întoarcere, aþi fost fixat pe
Page 99 and 100:
VIAÞA CÃRÞILOR Patru decenii în
Page 101 and 102:
VIAÞA CÃRÞILOR cunoaºtem. Dar s
Page 103 and 104:
VIAÞA CÃRÞILOR cultural al urbei
Page 105 and 106:
VIAÞA CÃRÞILOR slabe, ci, eventu
Page 107 and 108:
sfidãtor de convenþii, ºi toate
Page 109 and 110:
Motto Nun weiter denn, nur weiter,
Page 111 and 112:
cãruia îi aparþinuse casa de pes
Page 113 and 114:
Hlestakov a ajuns aici, pe malul So
Page 115 and 116:
Da, într-adevãr, Festivalul inter
Page 117 and 118:
EUROBAROQUE este denumirea unui pro
Page 119 and 120:
Cea de-a treia Stagiune Muzicalã R
Page 121 and 122:
exprimat felicitãrile în limba sp
Page 123 and 124:
Ediþia Tiff din 2010 m-a provocat
Page 125 and 126:
abia apoi (da, de-abia apoi) un cap
Page 127 and 128:
extrem de intens ºi o poveste în
show all

Steaua 7-8_2010.s

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?