Steaua 7-8_2010.s

destinelor “Almei Mater Napocensis”
(1968-1976), conform dedicaþiei
aºternute pe plic: “Dlui rector
ªt. Pascu, cu omagii pentru cuvântarea
Domniei Sale de la A.
[indescifrabil, fie denumire de localitate,
fie nume de persoanã,
n.n.!]. Documentul nedatat 5 include
un rãspuns mult aºteptat ºi datorat
de expeditor insistenþelor
survenite din partea amicului sãu
I. Bogdan în legãturã cu aspecte
noi ale desfãºurãrii conflictului
dintre cele douã tabere aflate în
opoziþie ireconciliabilã. Accentele
exprimate se pãstreazã tari în
violenþa scrisã ºi oferã o cuvenitã
mãsurã de a cuantifica demnitatea
tânãrului profesor situat în disputã
moralã ºi eticã cu denigratorii sãi.
Caracterul ºi comportamentul sãu
impulsiv, perfect motivabile acum,
rãbufnesc mai mereu la adresa
foºtilor sãi dascãli, stârnind interes
ºi admiraþie din partea multor colegi
de breaslã, chiar neimplicaþi, dar
care îºi manifestã solidaritatea cu
“cavalerul pornit sã vindece rana
care ne doare de multã
vreme”…îndemnând, totodatã, la
curaj ºi la faptul cã “viitorimea va
judeca mult mai drept decât
ramoliþii de astãzi”. 6
Fãrã sã întruchipeze un soi de
“Don Quijote” al clipei în evoluþia
cotidianã a învãþãmântului istoric
în cadrul Facultãþii, tânãrul Nicolae
Iorga a îndrãznit, la numai 28 de
ani, sã se manifeste ca om ºi
dascãl printr-o atitudine proprie
“summei” sale de aptitudini ºi
capacitãþi, prefaþând, în chip
premonitoriu, sinuozitatea devenirii
sale în spaþiul ºi timpul culturii ºi
civilizaþiei autohtone ºi universale.
Dragã Bogdane, 7
toatã lumea!). Minte! La curs, ce
iera sã zic ieu de dînsul în…istoria
universalã contemporanã. La
seminariu L-am pomenit de douã
ori, citîndu-i lucrãri ca…bune!
Numa () cã sînt oameni cari dacã
voiu fi spunînd cã afarã plouã,
înþeleg ºi raporteazã cã Tocilescui
un mãgar (ieste, dar ce am sã
spun ieu asta copiilor, cari… o ºtiu
ieu), se poate!
Dar ce putere am ieu asupra
imbecilitãþii ºi relei credinþe Nici
una. ªtii tu…Gegen die Dummheit
kämpfen die Götter selbst
vergeben. 10 ªi ieu n‘am pretenþii –
divine...
ªi mã amputãºi ºi tu! Sã vedem
dacã ai atins cu scalpelul himicistului
11 un mãdular esenþial. Dacã
te-ai mulþãmit sã tai ceva degete,
nasuri ºi celelalte, calea-valea!
Fii sãnãtos ºi voinic ºi ai tãi
urmeze-þi bunul exemplu.
Deci, felicitãri pentru “sfintele
sãrbãtori”. Iar lui Tocilescu opri-is’ar
în gît chiºca conjugalã! Amin.
Al tãu bun prieten
N. Iorga
1
Vezi detalii la Lucian Nastasã,
Generaþie ºi schimbare în istoriografia
românã. Cluj-Napoca, PUC, 1999.
2
Adina Berciu-Drãghicescu,
Istoria Universitãþii din Bucureºti.
Documente (1864-1972). Bucureºti,
2008, p. 92, 97.
3
Ilie E. Torouþiu, Studii ºi
documente literare, vol. VII. Bucureºti,
1936, p. 57, 59, 60, 63, 64, 66; vezi ºi
în Scrisori cãtre N. Iorga, vol. II.
Bucureºti, 1972, p. 347-349.
4
“Anuarul Universitãþii din
Bucureºti pe anul ºcolar 1899-1900”.
Bucureºti, 1900, p. 14, 20; mulþumiri
colegei dr. Venera Achim, de la
Institutul de Istorie “N. Iorga”, pentru
amicalul sprijin denotat!; vezi ºi în:
Scrisori cãtre… op.cit., p. 68; ºi în
Scrisori cãtre N. Iorga, vol. I.(1890-
1901). Bucureºti, 1972, p. 211 (A.
Rubin, 7 iulie 1899) ºi p. 336 (A.
Bârseanu, 27 octombrie 1899); Barbu
Theodorescu, Nicolae Iorga.
Biobibliografie. 1871-194. Bucureºti,
1976, p. 29.
5
O sebitã recunoºtiinþã profesorului
Andrei Pippidi pentru altruismul ºi
interesul cu care ne-a calãuzit în acest
efort restitutiv!
6
Scrisori cãtre… op.cit., p. 206 (C.
Bãicoianu, în jur de 1900), p. 209-211
( Lepère, 1 nov. – 29 dec. 1899), p.
388-389 (I. Sârbu, Viena, 3/15 dec.
1899).
7
Ioan Bogdan (1864-1919), istoric
ºi filolog; profesor la Catedra de limbi
slave a Facultãþii de Litere ºi Filosofie
a Universitãþii (1891-), slavist de
anvergurã continentalã.
8
A fost numit decan în noiembrie
1898.
9
Grigore Tocilescu (1850-1909),
istoric, arheolog, epigrafist ºi folclorist;
profesor de istorie anticã ºi epigrafie
(1881-), director al Muzeului Naþional
de Antichitãþi (1881-), diriguitor de
publicaþii (“Revista pentru Istorie,
Arheologie ºi Istorie”, 1882-).
10
Mai corect: “Mit der Dummheit
kämpfen Götter selbst vergebens“,
vezi expresia la Friedrich Schiller, Die
Jungfrau von Orléans (1799), în
tãlmãcire aproximatã: “Contra prostiei
nu triumfã nici mãcar voinþa divinã”!
11
Petre Poni (1841-1925), chimist
ºi mineralog, profesor de chimie
mineralã la Facultatea de ªtiinþe (1878-
) ºi la cea de Medicinã (1878-) a
Universitãþii din Iaºi, preºedinte al
Academiei Române (1898-1901).
20
Cum se poate sã crezi tu, om
bãtrân, pãrinte de familie, decan, 8
senator universitar, palavrele,
directe sau indirecte, ale lui
Tocilescu 9 Ieu te asigur cã minte,
spuind cã are 35 de iscãlituri: de
unde 35 Nu-þi faci ºi tu socoteala
ªi-apoi, dac’ar fi aºa Înaintea
mãsurilor disciplinare e judecata,
ºi tu ºtii cine-o face.
Cu cursurile ºi ce-aº fi spuind
ieu de dînsul, nu ie nimic adevãrat
(ºi doar nu mi-e fricã s‘o spun la