Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
16<br />
pentru a explica cum funcþioneazã<br />
societatea...<br />
Paolo Bellini: Nu, nu cred cã e<br />
o viziune deterministã.<br />
Doru Pop: Ba da, trebuie<br />
definitã ca deterministã, pentru cã<br />
vã bazaþi teoria pe o credinþã (în<br />
sens de încredinþare conceptualã)<br />
conform cãreia tehnologia<br />
schimbã structura mentalã, iar<br />
acesta este determinism.<br />
Paolo Bellini: Tehnologia<br />
schimbã structura mentalã, dar nu<br />
o schimbã unidirecþional. O poate<br />
schimba în direcþii diferite. Nu ºtim<br />
care direcþie este cea optimã.<br />
Acesta nu este determinism, mai<br />
degrabã am putea vorbi de o<br />
structurã similarã vaselor<br />
comunicante. Mai multã<br />
tehnologie, mai multe diferenþe. Nu<br />
doar o singurã diferenþã.<br />
Doru Pop: În continuare cred<br />
cã e vorba de un determinism<br />
tehnologic. Punctul de vedere de<br />
la care porniþi este tocmai acesta,<br />
tehnologia are un impact asupra<br />
felului în care gândesc oamenii. ªi<br />
în acest caz e vorba de<br />
determinism, chiar dupã definiþia<br />
clasicã. Într-un fel, sunt de acord<br />
cã existã o legãturã, dar întrebarea<br />
mea este urmãtoarea: aceastã<br />
abordare, fie ea deterministã sau<br />
nu, presupune cã tehnologia<br />
schimbã felul în care vedem<br />
lumea, structura mentalã; dar dacã<br />
lucrurile stau invers, nu este<br />
tocmai aceastã forma mentis cea<br />
care genereazã tehnologii pentru<br />
a ne permite sã înþelegem lumea,<br />
pentru cã într-un alt fel nu am putea<br />
s-o controlãm, sã controlãm<br />
realitatea, multiplicitatea de imagini,<br />
mituri etc De pildã, pe Internet,<br />
avem milioane de pagini, milioane<br />
de naraþiuni care se desfãºoarã<br />
continuu în acelaºi timp. Ce altceva<br />
este Internetul decât un mijloc de<br />
a ne iluziona cã deþinem controlul<br />
Avem o întrebare, vrem<br />
rãspunsuri, cãutãm pe Google ºi<br />
avem impresia cã avem adevãrul,<br />
deºi în realitate Google ajunge<br />
doar la 10 sau 20 de procente din<br />
paginile disponibile pe întreg<br />
Internetul. Aºadar, întrebarea mea:<br />
nu e cumva iluzoriu sã ne<br />
imaginãm cã lucrurile stau într-un<br />
fel, atunci când ele ar putea sã fie<br />
exact opusul, aºa cum s-a<br />
întâmplat în exemplul cu Obama,<br />
în care, în loc sã afirmãm cã<br />
revenim la ceva anterior,<br />
presupunem cã evoluãm spre<br />
viitor Ne întoarcem doar spre<br />
trecut, spre acea dorinþã ca noi,<br />
oamenii, sã deþinem din nou<br />
controlul Poate fi o întrebare<br />
deschisã.<br />
Nomadism virtual<br />
Paolo Bellini: Pentru a putea<br />
rãspunde, trebuie sã cãdem de<br />
acord asupra unei corespondenþe<br />
istorice. La început, dupã<br />
paleontologi ºi antropologi, au<br />
existat populaþii nomade ce se<br />
deplasau pe suprafaþa globului.<br />
Prima societate este nomadã.<br />
Acum avem nomazi care rãtãcesc<br />
virtual. Existã un arc istoric între<br />
vechea stare de nomadism ºi cea<br />
actualã. Nu ºtiu dacã putem vorbi<br />
atunci de vreun determinism. Eu<br />
nu mã vãd ca un determinist.<br />
Doru Pop: Îmi place aceastã<br />
noþiune, de nomadism virtual. Da,<br />
suntem nomazi virtuali. Dar dacã<br />
existã o asemenea fantasmã<br />
despre viitor, atunci eu s-ar putea<br />
sã am o problemã cu ea. În<br />
termenii lui Cãlin Teutiºan de mai<br />
devreme, asistãm la naºterea unui<br />
nou tip de religiozitate. În care nu<br />
e vorba doar de cinema, ci ºi de<br />
advertising, de pildã, pentru cã prin<br />
reclame putem gãsi o modalitate<br />
de a proiecta paradisul. Existã<br />
reclame pentru mãrci de þigãri în<br />
care diverse persoane îºi aprind o<br />
þigarã ºi dintr-o datã ajung într-un<br />
soi de paradis, unde sunt multe<br />
femei atrãgãtoare ºi alþi bãrbaþi<br />
fericiþi îi aºteaptã. Aºadar, cu<br />
instrumentele noastre culturale,<br />
într-un fel, nu ne îndreptãm privirea<br />
spre viitor, ci suntem traºi înapoi<br />
în trecut.<br />
Paolo Bellini: Diferenþa e cã<br />
acum vorbim de ceva nemaiîntâlnit<br />
în trecut, o colonizare a corpului<br />
omului de cãtre maºini. Iar aceastã<br />
colonizare þine de noile lucruri pe<br />
care le creãm pentru viitorul nostru.<br />
Putem vorbi de un fel de destin:<br />
nu putem supravieþui în inimile<br />
noastre dacã maºinile nu ne<br />
colonizeazã corpul. Trebuie sã ne<br />
modificãm corpurile, sã modificãm<br />
pãrþi din corpurile noastre pentru a<br />
supravieþui, în cazul în care<br />
continuãm cu aceastã poluare, cu<br />
acest nivel de dezvoltare<br />
economicã ºi tehnologicã.<br />
Mihaela Ursa: Cred cã ar<br />
trebui sã facem ºi distincþia între<br />
comunitatea celor care inventeazã<br />
aceste dispozitive ºi comunitatea<br />
utilizatorilor. Pentru cei care au pus<br />
la punct aceste tehnologii, poate fi<br />
vorba de a merge înapoi la vechiul<br />
vis de a controla natura sau chiar<br />
soarta. Pentru simplii utilizatori,<br />
lucrurile nu sunt atât de complexe;<br />
utilizatorii pur ºi simplu profitã de<br />
lucrurile aflate la dispoziþia lor, iar<br />
fãcând asta, putem presupune cã<br />
utilizatorul poate sã-ºi modifice<br />
structura mentalã. Felul lui de a<br />
vedea se modificã, felul lui de a<br />
acorda atenþie unui detaliu vizual<br />
sau narativ se modificã...<br />
Doru Pop: Am o întrebare ºi în<br />
aceastã direcþie: care este<br />
diferenþa între un egiptean care<br />
intra într-un templu ºi care utiliza<br />
(vorbesc acum într-un cadru foarte<br />
determinist) infrastructura pusã la<br />
dispoziþie de timpul sãu, de la pictori<br />
pânã la preoþii care dezvoltaserã<br />
ritualul, ºi utilizatorul contemporan<br />
al Internetului, care nu are nici cea<br />
mai vagã idee despre limbajul din<br />
spatele paginilor respective, aºa<br />
cum un utilizator de Wikipedia nu<br />
are nici mãcar o idee vagã despre<br />
cod sau programare, sau despre<br />
figura aproape divinã a celui care<br />
a creat reþeaua. Aºadar, personal,<br />
cred cã vorbim despre aceleaºi<br />
experienþe de tip religios, cu<br />
tehnologii diferite.<br />
Paolo Bellini: Existã o<br />
diferenþã, pentru cã egipteanul<br />
cautã mântuirea dupã moarte; noi<br />
nu mai cãutãm aºa ceva. Noi nu<br />
mai vrem sã fim mântuiþi, ci<br />
eventual sã trãim veºnic. Nu mai<br />
vrem sã pãrãsim aceastã lume.<br />
Doru Pop: Existã o întreagã<br />
discuþie despre nemurire, ºi sunt<br />
sigur cã sunteþi la curent cu<br />
discuþia despre pãstrarea undelor<br />
cerebrale pe Internet. Sunt<br />
proiecte în care oamenii îºi<br />
înregistreazã undele cerebrale ºi<br />
le posteazã pe Internet, sperând<br />
astfel sã trãiascã veºnic în aceastã<br />
reþea neuronalã. Din nou, cred cã<br />
acesta este un fel de a adapta<br />
dorinþa religioasã ºi dorinþa miticã<br />
la o nouã tehnologie, care nu duce<br />
în viitor, ci va rãspunde numai unei<br />
dorinþe trecute. Cum ai descrie cu