Untitled - roslir

50R O S L I RRevista Română de Semio-Logică (Pe Internet)Enunţarea uneia şi aceleiaşi fraze poate reprezentarealizarea mai multor tipuri de acte ilocuţionare diferite,avându-se în vedere că există diferite tipuri de forţăilocuţionară şi acelaşi act poate corespunde unor intenţiimultiple.Analiza structurii conversaţiei ne-a oferit posibilitateaabordării constituenţilor depistaţi în interacţiunea dezi cu zi: schimburi cu doi constituenţi (schimbul minimal)sau cel cu trei constituenţi. La nivelul acestora pot fidepistate actele de limbaj, înlănţuirea lor şi funcţiile pecare le au.O abordare a tipurilor de acte se poate face dinmultiple perspective:a) din punctul de vedere al rolului jucat în cadrultipurilor de secvenţe (iniţială, răspuns, reacţie larăspuns) ix ; se stabilesc astfel trei tipuri de acte: iniţiative,reactive, feedback pentru actul reactiv;b) din punctul de vedere al funcţiei manifeste încontext. x ;c) urmărind tipologia oferită de literatura destinatăstudierii actelor de limbaj (în particular, tipologia luiSearle), pentru a putea examina diversitatea acestora subtoate aspectele cu care intră în acţiune.Propunem această ultimă perspectivă, o abordarepersonală, plecând de la ideea că actele de limbaj potîndeplini funcţii multiple şi, în acelaşi timp, pot primitipuri de răspuns variate, la nivelul cărora poate operanoţiunea de preferinţă xi (cf. H.Sacks), ceea cedemonstrează că nu toate enunţurile răspuns au acelaşistatut. Noţiunea de preferinţă nu ia însă în calcul stareapsihologică a interlocutorului, ci trăsăturile formale alerândului la cuvânt. Potrivit lui Sacks, actele răspuns ce aucaracter de preferate conţin mai puţin material lingvisitc şi1 / 2006