Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 4 i u l i e 2 0 0 8 ( A ...

a c t u a l i t a t e aTeamaca noble]eITALIENII sunt ca drapelele `n vânt.Ca preludiu la ideea de team\...Diverse genuri de a-]i fi team\: grade, - o ierarhie.Teama animalic\... Teama de Dumnezeu. Teama deautorit\]i.Teama de tine `nsu]i.Este o stare ambigu\; mai jos, oarecum diferit\ decâtfrica mai aproape de animal [i, `n general, de reac]iafizic\ direct\ a omului ne-evoluat destul.Pe când teama e mai cerebral\; se adeseaz\ intelectului,ca afect.Tare mi-e team\ c\ nu `n]eleg care este scopul...Sau team\ mi-e c\ nu voi fi bine `n]eles...Sau... Timeo danaos et dona ferentes...M\ tem de greci chiar [i când aduc (fac) daruri... Eneidalui Virgiliu.Verbul latin pe care l-am mo[tenit, ciudat, de la romani,ni[te duri, - timeo spune destul, ca s\-l distan]ezi `n oricevorbire de cuvântul fric\ mai...fizic...Sugerând starea, reac]ia zoologic\...Spui, când e[ti `ngrozit... MOR DE FRIC|. Nu merge...mor de team\.Ori m\ tem s\ fluier... (unde vre]i).Nu po]i zice mi-e fric\ s\ fluier (idem)... Afar\ doardac\ a fluiera nu a devenit o interdic]ie grav\, mortal\,... cares\-l trezeasc\ din somn pe un tiran, când doarme.*M\ tem de un lucru... - spui [i pe fa]\ ]i se [i a[terne unnor, - o nelini[te.Nu ca atunci, când zici... mi-este fric\ s\ nu,...ca atuncicând aproape `]i vine s\ dârdâi sau tr\s\turile fe]ii se strâmb\...Ori dac\ ceva lipse[te din ce ai enun]at, vrând s\ contureziceva adev\rat, - spui, iar\[i, m\ tem, `]i exprim\ aceast\ starede nesiguran]\, c\ nu aia fost exact, nu ai formulat cum secuvine lucrul pe care `l socote[ti cel just.{i o seam\ de alte... ambiguit\]i.Te temi, a[adar, - nu... c\ `]i este fric\ [i tremuri dincauza acestui lucru... De[i, `n unele cazuri, se poate. Cândpleci de acas\ [i `]i aduci aminte pe drum c\ ai uitatrobinetul deschis la maximum `n baie [i nu-i nimeni cares\-l `nchid\.Atunci, te apuc\ groaza. Dar astea sunt `ntâmpl\ri excep]ionale.~n fine, o noble]e poate s\ capete uneori [i sentimentulpe care `l exprim\ teama ta, - s\ nu fi spus ceva sau s\ nu fiscris un lucru, ceva necuviincios, pe care nu ai cum s\-l mai[tergi, el intrând definitiv `n subiectul respectiv, devenind oobserva]ie inefasabil\.Nu ajunge, când te temi, s\ nu se produc\ una ca asta...Dar mai exist\ o coard\,... o strun\ secret\, care s\scoat\ `n mecanica, `n mi[carea pianului, s\-l fac\ s\ r\sune...un do minor plin de noble]e...*Englezii, `n vorbirea lor, folosesc des acest m\ tem, I^mafraid, din polite]e, s\ nu-[i contrazic\ partenerul, f\când oafirma]ie, de exemplu zicând c\ cineva nu vine, - ei spunm\ tem c\ nu vine, - I’m afraid, not, - scurt, cu o ezitare,protocolar\.Sau... la m\ tem c\ vine, - I’afraid, yes.De[i, `n englez\, din cuviin]\, totul se atenueaz\, felulde a afirma ceva devine precaut, - nu ca la mul]i români,care o zic de-a dreptul.Noble]ea, `n Anglia, e, câteodat\, o form\ de ipocrizie.•Volumul recent ap\rut, coordonatde Radu Paraschivescu: R\cani,pifani [i veterani. Cum ne-ampetrecut armata (Humanitas,2008) ne d\ ocazia de a vorbidespre limbajul militar. Carteae o colec]ie de amintiri povestitecu mult umor [i cu mare aten]iela tr\s\turile lingvistice aleexperien]ei, în generetraumatizante, dar dep\[iteironic, a stagiului militar. În mediul evocatîn volum exist\ în primul rînd un jargonprofesional – variant\ familiar\ a terminologieimilitare, cuprinzînd denumiri ale armelor,gradelor, opera]iilor etc.; acesta a interferatputernic cu limbajul tinerilor, dar [i cu argoulinterlop, mai ales al închisorilor. Argoulmilitar e al unui mediu în parte închis (prinpreocup\ri [i ierarhie), dar prin care s-auperindat în permanen]\ vorbitori care l-auîmprosp\tat. De fapt, a fost produs atît demilitarii de carier\ (a c\ror contribu]ie evizibil\ în îmblînzirea limbajului tehnic, înperpetuarea unor abrevieri [i fixarea unorspecializ\ri semantice), cît [i de militarii întermen (c\rora li se datoreaz\ mai ales tratareaireveren]ioas\, chiar depreciativ\, a institu]iilor[i a ac]iunilor armatei, ironizate [i destructurateargotic). În 1942, în Buletinul Institutului deFilologie Român\ „Al.Philippide” din Ia[i,George-Mihail Drago[ publica „Note de argouromânesc”, un articol a c\rui prim\ parte eraconsacrat\ Argoului cazon. Studiul se bazape experien]a direct\ a autorului din perioadastagiului militar – desf\[urat chiar la Bac\u,ora[ evocat de mai multe din amintirilevolumului din 2008, sub numele Bachau (jocde cuvinte, prin contaminare cu numelelag\rului de concentrare de la Dachau) –, dar[i din literatura vremii. Experien]a [i analizamaterialului îl f\ceau pe autorul de acumaproape 70 de ani s\ considere c\ nu solda]iicreeaz\ argoul militar, ci militarii de carier\.Cu totul alta era concluzia lui Ion Moise, întrunarticol din 1982, „Note de argou militar”(Limba român\, XXXI, nr. 1): „ast\zi, argoul,în marea lui majoritate, este creat de solda]iiîn termen [i mai ales de solda]ii teri[ti”; înafirma]ia sa, autorul se baza mai ales pemul]imea termenilor depreciativi cu referirela ofi]eri [i în genere a cuvintelor [i expresiilorcare exprimau o atitudine negativ\ fa]\ dearmat\. E posibil ca între timp s\ se mai fiscris lucr\ri de licen]\ sau chiar teze de doctoratasupra argoului militar. Înregistrarea, interpretarea[i încercarea de explicare a termenilor s\i ecu atît mai necesar\ cu cît, prin profesionalizareaarmatei, o parte din acest limbaj se va pierde,producîndu-se probabil revenirea la statutulde jargon propriu-zis.Termenii din titlul volumului sînt înregistra]ide dic]ionarele noastre, cu etimologii maimult sau mai pu]in satisf\c\toare. R\can eexplicat, în DEX, ca o contaminare glumea]\între recrut [i rîtan. Pe pifan îl voi discutamai pe larg s\pt\mîna viitoare. Veteran e ometafor\ nespectaculoas\, mai curînd oJargon [iargoumilitarextindere de sens, cuvîntul desemnîndu-ipe solda]ii cu vechime relativ\, respectiv dinal doilea ciclu de stagiu militar. Opozi]iacurent\ se stabile[te între veterani [i bibani– ace[tia din urm\ fiind recru]ii, solda]iidin primul ciclu. Metafora – trecerea de ladenumirea unui soi de pe[te la sensul „recrut”- nu e tocmai transparent\: foarte probabilnici nu a fost vorba de o metafor\, ci de oasociere sonor\, pe baza structurii fonetice acuvîntului (prima sa parte ar putea evocaun bebe sau un bibic, finalul fiind analizatca [i cînd ar cuprinde sufixul adesea peiorativ-an).Metafora e, desigur, un procedeu esen]ialal creativit\]ii argotice. În volumul recentapar cîteva dintre metaforele deja cunoscute,chiar în afara spa]iului militar, [i deja atestateîn articolul din 1982: de pild\, ]ambal cadenumire pentru un pat de lemn; prin metonimie,termenul ajunge s\ desemneze [i spa]iul dotatcu un asemenea pat – arestul (ca [i, în argoulînchisorilor, celula de izolare): „La ]ambalcu tine, a decretat ofi]erul” (p. 157). O alt\metafor\ înregistrat\ [i în argoul închisorilor,[i în cel al cantinelor studen]e[ti este cea aconductelor („macaroane”). Cele mai interesantemi se par unele metafore legate de activit\]ilemai mult sau mai pu]in utile. În volumul citatse vorbe[te de „[ofatul valizelor” (192):imaginea comic\ cu comparant din sferaautomobilistic\ poate fi apropiat\ de ceaînregistrat\ de Ion Moise în 1982: conducerede noapte / de zi „cur\]enie cu peria pe parchetefectuat\ în timpul nop]ii (zilei)”. Activit\]ilede cur\]enie au generat [i alte metafore: [opîrl\„cîrp\ de cur\]enie”, „cîrp\ de sp\lat du[umelele”(înregistrat\ atît de I. Moise, cît [i – îndic]ionarele lor de argou – de Nina Croitoru-Bobârniche [i de G. Volceanov): „Astea erauarmele noastre împotriva NATO sau Pactuluide la Var[ovia, cu care ap\ram ]\ri[oara:g\leata, [opârla, peria de podele [i unghiuriledrepte” (p. 183). Echivalentul hiperbolic al[opîrlei e balaurul: „Iar dup\ ce termini, puimâna pe balaur! Holul [i sc\rile!” (p. 148),transla]ia de la un instrument de cur\]at(„cîrp\”) la altul („m\tur\”) producîndu-seu[or, prin contextele comune: „frunta[ul TR(...) descoperind (...) c\ «balaurul» e defapt m\tura [i c\ formula «holul [i sc\rile»ascunde o por]ie zdrav\n\ de baleiaj” (p. 149).Într-o alt\ surs\, ap\reau – cu ironia accentuat\prin aparen]a lor de denumiri de cod militar– formulele Ac]iunea [opîrla („sp\latultoaletelor”) [i Ac]iunea Cobra (“frecatuldu[umelelor”). Metaforic\ e [i una dintredesemn\rile ironice tradi]ionale ale infanteri[tilor– iepuri sau iepura[i de cîmp (cf. Moise 1982):„la infanterie sau «iepura[i de câmp»” (p.107) –, bazat\ desigur pe ac]iunea comun\,definitorie, a alergatului rapid. Alte metaforeprezente [i decodate în text sînt tabacher\(“cutia închiz\torului”, p. 27), elve]ian („a[ale spuneam acelor solda]i care puteau facerost de orice, oricând”, p. 38), laborator(„anume dealurile [i v\ile, tran[eele [i locurilede instruc]ie”, p. 74). •România literar\ nr. 26 / 4 iulie 20081 5