Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 4 i u l i e 2 0 0 8 ( A ...

Festivalul „Zile [i Nop]i de Literatur\“Literatura are viteza [irevenirea ierbii, ea cre[te înmod neîndoios. Ea exist\ prinpropulsie l\untric\.LITERATURA nu are viitor, nu poate aveaun viitor. Literatura are doar prezent. Ea esteun viciu, atât pentru cel care o scrie, cât [ipentru cel care o cite[te. Un viciu nupoate muri, el se perpetueaz\, e poate lucrulcel mai rezistent la timp, tocmai fiindc\î[i reinventeaz\ mereu prezentul. Dac\ estep\r\sit, viciul trece în al]ii. Timpul literaturiise aseam\n\ cu timpul din Muntele vr\jit.Înmul]i]i de câte ori vre]i timpul lui ThomasMann din t\rii [i ve]i ob]ine timpul literaturii. Acel timpcare – spune el – „nu era asemenea celui m\surat deorologiile din g\ri, ale c\ror ace înainteaz\ cusmuciri, din cinci în cinci minute, ci mai curând sem\nacu cel al minutarelor de la ceasornicele mici la caremi[carea acelor este invizibil\, sau cu al ierbii pe carenici un ochi n-o vede crescând, de[i ea cre[te în modneîndoios;“ Literatura are viteza [i revenirea ierbii, eacre[te în mod neîndoios. Ea exist\ prin propulsie l\untric\.Devenirea uman\ e mai clar\, în aceast\ privin]\. Bun\oar\tân\rul Teddy, spune Thomas Mann, „într-o bun\ zi (…)– fire[te îns\ c\ nu putem spune anume care zi –totu[i într-o bun\ zi n-a mai fost chiar atât de tân\r.Doamnele nu mai puteau s\-l ]in\ pe genunchi ca înacele dimine]i când, sculându-se din pat, î[i punea înloc de pijama un costum de sport [i cobora în hol. Penesim]ite, situa]ia se modificase, c\ci acum el eraacela care le lua pe genunchi în anumite împrejur\ri,ceea ce prilejuia, atât lui cît [i lor tot atâta pl\cere, bapoate chiar mai mult\“. Iar dac\ tân\rul Teddy „muride boala pentru care se dovedise mai apt“, iat\ c\ literaturanu este apt\ pentru moarte. Doar via]a e apt\ pentrumoarte. Literatura nu este vie doar în m\sura în caretranscende viul, precum doar viciul îl mai transcende.Literatura nu poate avea nici trecut, nici viitor. Omulmoare, povestea cre[te. Povestea poate tr\i [i f\r\ om,dar niciodat\ în afara omului. De unde oare rezisten]aaceasta a n\scocirii în fa]a mor]ii?Din când în când, literatura e deplorat\ de ursitoare.Din când în când i se prezice sfâr[itul. Ba moare povestea,ba d\ ortul popii personajul, ba r\poseaz\ poemul, baLiteraturala prezentul continuuî[i d\ duhul transcenden]a. C\l\ii s\i de ultim\ or\ para fi televiziunea, internetul. Toate astea nu sunt decâto adun\tur\ de cli[ee gr\mad\, copii palide ale celebreispuse a lui Nietzsche. Dar literatura poate exista [i înafara lui Dumnezeu, ca [i filosofia. Literatura n-are niciun Dumnezeu. {i se sustrage oric\rei proorociri. Poncifeprecum „fumatul poate ucide“ pot fi lesne r\sturnate.Fumatul poate s\ nu ucid\. Literatura e o tic\loas\, defapt. E versatil\, [ireat\, seduc\toare, mincinoas\, iarplictisul pare a fi cel mai redutabil aliat al ei. Unsingur exemplu: sub presiunea corectitudinii politice,s-au rescris basme, cum ar fi Alb\ ca Z\pada (culoarediscriminatorie) sau Scufi]a Ro[ie (se face caz dedizabilit\]ile bunicii). V\ da]i seama ce literatur\ parodic\,satiric\ minunat\ a putut ie[i din rescrierea în cheiacorectitudinii?! Literatura e literatur\ chiar [i atuncicând nu-[i propune s\ fie. S\ ne punem problema viitoruluiliteraturii sau a literaturii viitorului (Cum va ar\ta eapeste 50 de ani? Habar n-am [i nici nu-mi bat capul)cred c\ nu e decât învârtire în jurul cozii. Sigur, depinde[i la ce fel de „coad\“ ne gândim. De exemplu, în limbafrancez\ „coad\“ – la queue – se spune [i unui organîn jurul c\ruia se învârte o bun\ parte din literatur\,inclusiv de azi, cum s-a putut constata [i la colocviulnostru. Nu cred în moartea fabula]iei, nici a c\r]ii caobiect. Pu[c\ria[ii scriau pe s\pun. Doar în clipa în careultimul om r\mas pe P\mânt va stinge lumina, doaratunci se poate vorbi cu adev\rat despre lipsa deviitor a literaturii, de moartea ei. Sau, cine [tie?!Închei, îns\, înainte de a fi tentat\, Doamnefere[te, s\ m\ întreb „ce-i literatura“. Închei cu un pasajdin finalul Muntelui vr\jit, unde se vede cum personajul[i povestea îi supravie]uiesc autorului, omului trufa[:„{i a[a se f\cu c\, în înv\lm\[eal\, în ploaie [i în amurg,l-am pierdut din ochi. Adio Hans Castorp, brav copilr\sf\]at al vie]ii! Povestea ta s-a sfâr[it. Am ispr\vitcu povestitul ei; n-a fost nici amuzant\, nici plictisitoare,ci r\mâne doar o povestire ermetic\. Am povestit-opentru ea îns\[i, nu de dragul t\u, c\ci ai fost un n\t\r\u,dar, în definitiv, a fost povestea ta, numai a ta.Întrucât ai tr\it-o, f\r\ îndoial\ c\ trebuie s\ fi avut [istofa necesar\, [i nu neg\m simpatia de pedagog ce-amsim]it-o pentru tine în decursul acestei povestiri, [i carene-ar putea face s\ ne atingem u[or [i discret coadaochiului cu vârful degetului, la gândul c\ nu te vom maivedea [i nici nu te vom mai auzi vreodat\, de azi înainte.Drum bun – fie c\ vei tr\i, fie c\ vei c\dea!“ Ce smiorc\ial\!]â[nesc lacrimile ca din rezervoarele ochilor declown. Cine a tr\it pân\ la urm\, [tim to]i. N\t\r\ul deHans Castorp [i sanatoriul din Davos au r\mas acolo,în prezentul continuu. Într-o povestire ermetic\.Nicoleta S|LCUDEANU(Comunicare prezentat\ la colocviul„Viitorul literaturii. Literatura viitorului“)România literar\ nr. 26 / 4 iulie 200820Voci din publicOmul [i calculatorulDoamn\ Ioana Pârvulescu,Am citit cu interes articolul din pag. 5 – Românialiterar\ nr. 18/9 mai 2008 – [i `n special ultimele dou\paragrafe care pun `ntr-o oarecare rela]ie (mai bine ziscompara]ie) omul [i calculatorul [i care mi-au dat degândit. ~ntr-adev\r, dincolo de `nveli[ul material, trupul,asimilat `n articol cu `nsu[i calculatorul exist\sufletul, „armonia“. Aceast\ armonie o putem imaginaca pe o sfer\ energetic\ care guverneaz\ toate programelegenetice ale omului, pentru c\ omul este „depozitarul“unei multitudini de programe genetice, pornind de laprogramele corespunz\toare afect\rii psihice, trecândla cele comportamentale, la cele de natur\ structural\ [iajungând la cele care au `n vedere capacit\]ile specifice,s\ le spunem „talente“. Fiind interesat\ [i chiar studiind,`ntre anumite limite impuse de propria mea capacitatede `n]elegere, aspecte ce ]in de sfera paranormalului,mai exact de Radiestezie, `mi voi permite câteva idei,f\r\ preten]ia de adev\r absolut [i cu speran]a c\ acesteavor fi primite cu `ng\duin]\. Exist\, chiar dac\ nu unanimsau m\car majoritar acceptat\, ideea care acrediteaz\rolul fundamental al energiei `n tratarea suferin]elorcorpurilor. Exist\ posibilitatea ca for]a [i deciziile gânduluis\ reorganizeze câmpurile energetice, folosite `n finalpentru tratarea acestor suferin]e. Exist\ posibilitateadizloc\rii prin puterea gândului [i aport energetic acâmpurilor negative care sunt la originea maladiilor [i`nlocuirea lor cum energii pozitive aduse din UniversulInforma]ional unde fiecare dintre noi are o „amprent\“,corpul energetic, neafectat de câmpuri negative. ~nmedicina clasic\ energia este `nainte de toate rezultatulmetabolismului alimentelor, neluându-se `n considera]ieenergia cosmic\. Via]a `ns\ se hr\ne[te, pe lâng\ alimentemateriale, [i cu energie cosmic\. Aceste câteva foartescurte considerente se refer\ la ceea ce dobândim cuplus sau cu minus, din exterior, `n cursul vie]ii. ~nceea ce prive[te programele genetice (soart\, destin,programare ini]ial\) exist\ idei probabil [i mai pu]inacceptate sau chiar, de la un anumit punct, acceptabileacum, care `ncep s\ se opun\ fatalismului `n privin]aunor programe gre[ite, slabe, cu defecte „din fabrica]ie“.Un om care s\ poat\ [terge un cuvânt sau chiar oliter\ gre[it\ a vie]ii [i s\ le `nlocuiasc\ cu altele maibune… Se poate `ntrez\ri acest lucru aparent imposibil[i explica]ia este tot de natur\ energetic\. Spre deosebirede energia din Univers pe care o presupunem a nu filimitat\, sfera noastr\ interioar\, „armonia“ are o energiefinit\, distribuit\ genetic pentru a activa programelepe care le-am c\p\tat odat\ cu na[terea [i pe care uneorile-am dori corectate. Exist\ teorii care spun c\ prinanumite pârghii stimulate de puterea gândului, `n anumitest\ri de deta[are [i de concentrare se poate (sau se vaputea) face un transfer de energie de la zonele pe carenu le dorim activate (ex. programul structural al canceruluisau programul comportamental al viciilor) [i c\roragenetic le-a fost afectat\ energie `n exces `n unele cazuri,c\tre zonele cu poten]ial deficitar de energie, eventual(ex. programul structural pentru arderi sau programulcomportamental al socializ\rii). Sunt exemple luate totalla `ntâmplare. {i, energia interioar\ fiind finit\, posibilitateaunui asemenea transfer de energie de la zonele undeaceasta este `n exces c\tre cele unde exist\ deficit arrezolva probleme fatale omului, impuse prin programelegenetice. Pentru ca toate acestea s\ fie posibile esteevident c\ trebuie cunoscut\ „harta“ de distribuire aenergiei interioare pe programele genetice. Acest lucru,printre altele, este f\cut posibil de Radiestezie. ~n fiecaredintre noi exist\ `n m\sur\ mai mare sau mai mic\germeni ai unor capacit\]i extrasenzoriale, paranormalede care nu suntem con[tien]i [i care nu vor ie[i niciodat\la suprafa]\. Exist\ oameni la care aceste capacit\]i suntsubliniate mai ap\sat [i care, prin `ncredere, educare,putere de concentrare, pot ajunge s\ modeleze aportulde energie din exterior [i, poate [i distribu]ia energieiinterioare. Nimic din cele prezentate `n aceste rândurinu exclude credin]a; dimpotriv\.Sunt doar câteva idei dintr-un domeniu `n miezulc\ruia `ncerc s\ p\trund pentru a-l `n]elege.V\ mul]umesc pentru r\bdarea cu care a]i citit acesterânduri care, pentru moment, pot p\rea de domeniul SF.Totul este `ns\ atât de interesant [i de incitant `ncât merit\efortul cunoa[terii (pentru mine).Elena LICSANDRU(Bucure[ti)