Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 4 i u l i e 2 0 0 8 ( A ...

a r t eDe la început la sfîr[it, filmul se articuleaz\ asemeni uneidemonstra]ii din aproape în aproape, sau asemeni unuiexperiment de laborator, nu unul imprevizibil, cidimpotriv\ unul simplu, dar spectaculos.Ce va urma?România literar\ nr. 26 / 4 iulie 2008NU FAPTUL c\ ofer\ o nou\ variant\ cu corolarecologist a Apocalipsei i-ar putea fi repro[atnoului film al lui M. Night Shyamalan,principalul defect este dat de doctrina faptuluiilustrativ. De la început la sfîr[it, filmul searticuleaz\ asemeni unei demonstra]ii dinaproape în aproape, sau asemeni unui experimentde laborator, nu unul imprevizibil, ci dimpotriv\unul simplu, dar spectaculos. Imediat dup\sau în timp ce întîmplarea se întîmpl\ înCentral Park din NY astfel încît nimeni s\nu rateze efectul, profesorul de liceu Elliot Moore (MarkWahlberg) ]ine o lec]ie avînd ca tem\ omologarea unuifapt natural neobi[nuit precum ipotetica dispari]ie aalbinelor, euristic dovedind impredictibilitatea fenomenelornaturii. Pe tabl\ se afl\ un citat din Albert Einstein, „Dac\albinele ar disp\rea, omul ar disp\rea [i el în circapatru ani de zile.“ Lec]ia are efectul scontat, eleviisunt stimula]i s\ gîndeasc\ [i s\ descopere solu]ii, dar [is\ ia în calcul posibilitatea unui fenomen natural inexplicabil,iar la final recit\ regula de aur a profesorului despreedificarea unui experiment. Ei bine, ie[ind din clas\,Elliot deja se afl\ în mijlocul unei situa]ii, pe care regizorulo va parcurge [tiin]ific, oferind personajului ocazia s\fac\ practic\ în mijlocul unui haos generalizat c\ruiaprofesorul îi g\se[te o aparent\ configura]ie stabil\. Toateora[ele din nord-estul SUA sunt atacate de un agentnatural, de o neurotoxin\ care provoac\ anihilareasistematic\ a unor centri vitali [i sinuciderea în mas\ apopula]iei. Responsabil\ pentru atac este Natura, -faza cu „Rîul, ramul, mi-e prieten numai mie etc“ afost dep\[it\ –, mai precis, vegeta]ia care secret\ neurotoxina[i o deverseaz\ în aer urmînd îns\ o hart\ [i o rutin\,selectînd întîi ora[ele [i grupurile mari pentru a semuta apoi în provincie. Shyamalan parcurge pas cupas demonstra]ia închizînd-o riguros cu un Quod eratdemonstrandum. La final, un om de [tiin]\ invitat într-oemisiune de mare audien]\ ofer\ o posibil\ explica]iea atacului, el n-ar trebui atribuit în vreun fel neglijen]eiGuvernului SUA [i nici unei interven]ii str\ine, unui atacterorist, ci ar constitui un avertisment radical pe careNatura îl adreseaz\ celui mai agresiv organism viu, omul.Moderatorul îl contrazice prob ar\tîndu-i c\ nu exist\decît cazul american, pe cale de consecin]\, Guvernul,Terori[tii etc. pot fi utiliza]i drept ]api isp\[itori. ÎnÎntîmplarea (The Happening, 2008). Regia: M. NightShyamalan. În rolurile principale: Mark Wahlberg,Zooey Deschanel. Gen: Dram\, SF. Premiera în România:13.06.2008. Produs de: 20 th Century Fox Film Corporation.Distribuit în România de: Odeon Cineplex.secven]a imediat urm\toare, teroarea se mut\ în Paris,debutînd aproape în acela[i fel ca în Central Park dinNY, [i ipoteza savantului este servit\ direct. Din aceast\demonstra]ie, filmul nu iese deloc cî[tigat, el devinenu doar clar, ci [i îngrozitor de banal, propagandistic[i ecologistic. Al doilea mare defect care-l apropie demaniera blockbusterelor ]ine de supralicitarea climactic\,la scenele tari. Spre exemplu, Shyamalan are grij\ catoat\ orchestra decibel cu decibel s\-]i bubuie urechilenu care cumva s\ ratezi momentul din neb\gare de seam\,astfel c\ o scen\ impresionant\, filmat\ de jos în sus,cu corpurile care cad de pe schel\ cu o gra]ie sinuciga[\pierde prin [arj\. }ip\tul isteric al fetei din ma[in\ lavederea fructelor m\l\e]e din pomi, spînzura]ii dinPrinceton, unde se afl\ [i una dintre cele mai respectabileuniversit\]i americane, are acea doz\ de isterie dinfilmele B ale anilor ’50 unde ]ip\tul era menit nunumai s\ scoale tot cartierul în picioare, ci s\ exprime[i groaza profund\ [i contagioas\ c\ spectatorul n-ar fisuficient de terifiat. Aproape de fiecare dat\ cînd neurotoxinalove[te, oamenii încremenesc pentru o clip\, excep]ief\cînd tocmai acea persoan\ pe care o alege regizorulpentru a mai transmite un ultim mesaj lucid [i respectivstarea de stupefac]ie pe care spectatorul o tr\ie[te amplificatprin acest raisoneur care mai are la dispozi]ie doar cîtevasecunde de luciditate. În rest, filmul aduce în primplan pove[ti de familie prinse în turbionul creat de hazard,adic\ de „întîmplare“ care poate s\ [i aranjeze, s\ ordonezelucrurile. Alma (Zooey Deschanel), so]ia lui Elliot, afost pe punctul de a avea o aventur\ cu Joey ( M.Night Shyamalan), nu o prezen]\ în carne [i oase, ci ovoce în receptor, iar într-un moment de cump\n\, fratelelui Elliot, Julian (John Leguizano), le încredin]eaz\ fiica,pe Jess (Ashlyn Sanchez), ceea ce responsabilizeaz\ [isudeaz\ cuplul. Cum bine se [tie [i o [tie [i regizorul,dezastrele naturale sunt un liant de neegalat pentrucuplurile aflate în criz\, iar Shyamalan nu se poate ab]inemergînd cu happy-end-ul pîn\ la planingul familial.Decizia de a c\uta locuri cît mai izolate, în inima Americii,dup\ fragmentarea grupului ini]ial, îi conduce pe cei doiso]i împreun\ cu Jess c\tre o proprietate izolat\, a solitarei[i pe jum\tate nebunei Mrs. Jones, excelent interpretat\de Betty Buckley, locul unde se consum\ [i ultimul actal dramei. Regizorul încearc\ s\ recupereze atmosferapatriarhal\, conservatoare a locuin]elor din Sud care maip\streaz\ un aer seniorial, dar [i pove[ti crude. Atmosferaa devenit halucinant\, spectral\ din cauza b\trînei voluntarclaustrate, care impune cu severitate o ospitalitate bizar\,dar mai ales din cauz\ c\, [i aici, „întîmplarea“ se întîmpl\.De altfel, este [i unul din momentele „fericite“ ale filmului,cînd starea de tensiune este creat\ firesc, f\r\ inutileartificii, decurgînd din st\ri, f\r\ a r\spunde unor comenzivizibile din off. Într-un fel, la sentimentul de izolarecontribuie o permanent\ fragmentare a grupurilor peparcursul filmului, eliminarea rînd pe rînd a celorafla]i în competi]ia pentru supravie]uire cre[te tensiuneaspre final, mai ales c\ amenin]area, inamicul nu esteconcretizat, venind pe aripile vîntului. Binevenit\ este[i secven]a ironic\ în care Elliot discut\ cu un arbustde m\rimea unui stat de om [i care st\ cuminte în ghiveciullui dintr-un col] al camerei p\rînd s\ lanseze vibra]iidialogale, arbust care se dovede[te a fi din plastic. Dinp\cate, tocmai genul acesta de evenimente nu le exploateaz\Shyamalan, evenimente menite a reflecta realist psihozageneralizat\ care îns\ transpare grotesc [i neinspirat dinprivirea permanent exoftalmic-r\t\cit\ a lui ZooeyDeschanel închipuind o nevast\ nevrotic\ în pragul uneicrize de nervi sau a unui atac de panic\. M. NightShyamalan a reu[it s\ ias\ din anonimat cu The SixthSense (Al [aselea sim], 1999), urmat de Unbreakable(Indestructibilul, 2000), Signs (Semne, 2002), The Village(Satul, 2004) [i Lady in the Water (Doamna din ap\,2006), filme nu numai inegale ca valoare, dar riscîndadesea s\ alunece spre kitsch-ul bine fasonat al filmuluihollywoodian. Am preferat povestea familiei din Semnepentru modul în care evolueaz\ psihoza într-o celul\de criz\ a unei familii incongruente, cu o not\ de maladiv[i paradoxal de cea mai bun\ calitate, f\cînd abstrac]iede trama SFistic\ cu extratere[trii debarca]i în lanul deporumb al fermierilor [i invadînd planeta, a[a cum amf\cut abstrac]ie în Satul de povestea necreditabil\, înfavoarea medita]iei asupra civiliza]iei [i r\ului, medita]ietrecut\ prin filtrul unei utopii fourieriste, cu un falansterundeva într-un col] uitat de lume. În schimb, povesteadin Indestructibilul [i felul în care a fost moderat\ deregizor mi-a pl\cut, în ciuda amenin]\rilor de tip DieHard prin prezen]a incasabilului Bruce Willis, acompaniatîns\ de un actor de marc\, Samuel L. Jackson. M. NightShamalian î[i joac\ filmele pe muchie de cu]it, la margineacu kitsch-ul ordinar, utilizînd formule de succes carese pot întoarce împotriva sa ca regizor, cum seîntîmpl\ în acest film, dac\ facem abstrac]ie de succesulde pia]\ al produc]iilor lui. Revizitarea anumitor formulesenza]ionaliste (extratere[tri, stafii, supereroi etc.) cu oanumit\ candoare mai mult sau mai pu]in jucat\, uneoricu o fin\ tu[\ parodic\, confer\ o alt\ respira]ielocului comun [i ca [i în filmele lui Tarantino, o partedin ele de-a dreptul consumiste în ciuda diplomei acordatede critic\, superficialul este ridicat la rang de art\. Amsentimentul c\ în cazul lui Shyamalan aceast\ candoares-a epuizat [i sub reclam\ începe s\ se vad\ infinitulpolimorf al filmului indian. •24