Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 4 i u l i e 2 0 0 8 ( A ...

a r t eRomânia literar\ nr. 26 / 4 iulie 200822C R O N I C A D R A M A T I C |EXACT acum patru ani, Miklos Bacs m\invita la Cluj, ca [i pe al]ii, ca s\ v\dpromo]ia lui de actori. De cîte ori neîntîlnim cumva, pe ici, pe colo, se activeaz\o emo]ie special\, o stare ciudat\ debine. Aceea de demult, de la începutulanilor nou\zeci, cînd l-am v\zut primadat\. Juca Mr.Martin în spectacolullui Tompa Gabor cu „Cînt\rea]a cheal\“ de EugenIonescu. Probabil, unul dintre spectacolele pe care l-am iubit, ani de zile, foarte mult. Imaginea acelui personajeste un flash care prefa]eaz\ fiecare dialog al nostru.Un preambul pe care memoria subiectiv\ îl scoate mereu,ca pe un as din mînec\, în favoarea dialogului. Am statde vorb\, la telefon, mi-a povestit în mare cum alucrat cu studen]ii, cum a f\cut unul dintre spectacolelelor de absolven]\, acela dup\ piesa lui Matei Vi[nieccu „Bine mam\ da’ \[tia povestesc în actu’ doi ce se-ntîmpl\-nactu’-ntîi“, cum a gîndit o Gal\ de actorie ca peun eveniment care s\ marcheze încheierea unei etape,[i altele, [i altele. Dincolo de bucuria unor fapte împlinite,era [i un soi de mîndrie în ceea ce enumera. Un preaplin pe care dorea s\-l împ\rt\[easc\. Plecam din ]ar\[i nu am putut s\ fiu al\turi de el. Am purtat povaraabsen]ei mele de atunci, de[i motivat\. Exist\ o frustrarecînd cineva te invit\ s\-i fii în preajm\ [i, dintr-un motivsau altul, nu reu[e[ti. Am sim]it, îns\, nu imediat, c\acolo se petrece ceva. Vocea acestui actor-profesorcon]inea un mesaj mai subtil, mai profund. Transmiscu modestie [i cu discre]ie. A[a cum este MiklosBacs. Mai tîrziu m-am fr\mîntat c\ nu am putut s\ fiumartora unui început, prima edi]ie a GALACTORIA,ini]iat\ de Miklos Bacs ca un prilej extraordinar pentruca tinerii actori s\ fie v\zu]i de c\tre directorii de teatre,de c\tre speciali[ti. O idee structurat\ de un actor pecare l-am admirat mereu pe scen\ în mont\rile lui TompaGabor, Silviu Purc\rete, Vlad Mugur, Mihai M\niu]iu,Bocsardi Laszlo, David Zinder. Un actor devenit, deceva vreme, [i profesor. Un actor cu o carier\ adev\rat\,cu roluri mari, [i multe, care s-a men]inut constant,a[a cum spuneam, în zona discre]iei absolute, a uneicoborîri benefice în sine, pe drumul continuei c\ut\ri.Miklos Bacs este un artist preocupat temeinic [i esen]ialde profesiunea sa, de teatru. Am observat asta treptat.{i nu doar din diversitatea rolurilor pe care le-a jucatde dou\zeci de ani încoace, din experien]a uria[\ dobîndit\din colaborarea cu cî]iva dintre cei mai importan]iregizori români, dar [i din felul în care vede [i comenteaz\arta, din determinarea cercet\rii sale din cartea „Masc\[i «rol». Identit\]i [i diferen]e“, publicat\ la EdituraC\r]ii de {tiin]\ din Cluj Napoca, din faptul c\ vine laBucure[ti, la Craiova ori de cîte ori sose[te un mareregizor, un mare spectacol, c\ cite[te enorm, c\ seinformeaz\ la zi, c\ arde tot cînd dezbatem un subiectde teatru,o montare anume, un detaliu.Am f\cut în a[a fel încît anul acesta s\ ajung la Cluj,cîteva zile, la edi]ia a cincea a GALACTORIA. Amv\zut anul IV, clasa de actorie-români a profesoruluiMiklos Bacs. Am descoperit voca]ia lui pedagogic\ demare calibru. Am v\zut, trei zile, nu doar tineri actoricare vor face sigur aceast\ meserie la un nivel ridicat,dar am întîlnit tineri frumo[i, dedica]i, serio[i, politico[i,interesa]i de aceast\ meserie dincolo de zidurile [coliide teatru, de cursuri, de obliga]ii [i îndatoriri. Interesa]is\ cunoasc\ puncte de vedere, p\reri, argumentate, chiardac\ nu coincid cu ale lor. Au fost înv\]a]i ce înseamn\performan]a, ce este „foarte bun“ [i cînd sînt „foartebuni“. Din reac]iile lor mi-am dat seama c\ nu au fostmin]i]i. C\ li s-a spus mereu, cu enorm\ responsabilitate,cînd e bine [i cînd nu e grozav ce au f\cut. Au sim]uldiagnosticului, lucru rarisim în meseria asta. Sînt tineri{aptesprezecepentru teatrucare cunosc limbajul oamenilor de teatru. {i se comport\ca atare. Tineri care sînt contamina]i de valoarepentru c\ au stat în preajma unor oameni valoro[i. Pentruc\ li s-a vorbit, patru ani de zile, despre valoare, desprereperele fundamentale, despre modele. Pentru c\ auv\zut teatru. Mult. Pentru c\ profesorul lor este, el însu[i,un model. Un actor mare pe care îl pot vedea pescen\ jucînd, f\cîndu-[i meseria.Am regretat c\ nu am putut s\ stau toat\ perioadaGalei, între 9 [i 15 iunie. Pentru mine, a fost un momentimportant. De ani [i ani merg la examene de la Universitateade Art\ Teatral\ [i Cinematografic\ din Bucure[ti. La„U[ile deschise“, unde îi cunosc pe studen]ii la actorie,la regie, la coregrafie de la primii pa[i. M\ intereseaz\evolu]ia lor. M\ intereseaz\ s\-mi verific, în timp,intui]iile. M\ intereseaz\ s\-i v\d, mai tîrziu, în spectacolelede absolven]\, s\ v\d cu ce rol anume î[i încheie studiile.{i cum. Am stat de vorb\ cu unii dintre profesorii lor,cu aceia dornici s\ se consulte, s\ afle opiniile celuidinafar\. De o vreme încoace, mi-am manifestat publicîngrijorarea fa]\ de declinul [colii. Fa]\ de superficialitatea[i dezinteresul care bîntuie pe acolo [i ale c\ror efectese observ\, prea des [i prea tare, pe scenele profesioniste.De faptul, extrem de grav, c\ prea mul]i dintre cei ce senumesc cadre didactice nu au tangen]\ cu meseria.Nu au lucrat aproape niciodat\. Adic\, nu au jucat, nuau regizat. Sau, dac\ s-a întîmplat, totu[i, rezultatele ]inde zona obscurului. Irelevant. Despre multe nume nuam auzit nimic. Niciodat\. Pe cei mai mul]i dintre ace[tiprofesori nu îi v\d în s\lile de spectacole. Nu i-am v\zutnici atunci cînd s-au jucat spectacole istorice, puse înscen\ de regizorii cei mai cu cot\ la ora asta. Nu i-amz\rit la nici una dintre discu]iile cu ace[tia. Ce autoritatepot avea, atunci, în fa]a studen]ilor? Cum pot s\ fieconving\tori vorbind despre o profesiune pe care nuo practic\, pe care, în consecin]\, nu o cunosc? Ce lespun studen]ilor, care sînt reperele dac\ despre numelemari, despre ce se întîmpl\ prin teatrele lumii, prin[colile lumii habar nu au? Cît despre aur\, seduc]ie,performan]\, se în]elege, este din ce în ce mai rar vorba.Nu mi-am temperat entuziasmele niciodat\ atuncicînd am avut ocazia s\ m\ bucur de promo]ii bune, bineconduse, de actori pe care i-am sim]it, imediat, cupoten]ial, cu har, de profesori minuna]i. Nu o fac niciacum, la întoarcerea de la Cluj. Clasa de actorie anulIV a lui Miklos Bacs are [aptesprezece absolven]i. {aptefete [i zece b\ie]i. Au prezentat în fiecare sear\ altspectacol, în alt registru, în care au fost distribui]i s\joace altceva, s\ surprind\, s\ arate fa]ete mai greudetectabile, noi de fiecare dat\, proaspe]i. Unul dintrespectacole, cel de commedia dell’arte, a fost f\cut înanul II. Am putut reface, ca spectator, [i traseul lor. Cumau fost [i cum sînt. Au pus la vedere tot. F\r\ nici ore]inere, f\r\ mistific\ri. Un exerci]iu formidabil.Programul acestei edi]ii GALACTORIA, a cincea, afost extrem de complex, de inspirat structurat, de variat[i de dinamic. Un avantaj pentru to]i. Tinerii au fostpu[i în valoare la maximum, iar noi ne-am bucurat deochiul cu care profesorul lor le-a studiat valen]ele, leafor]at limitele, i-a obligat s\ se descopere [i s\ seautoanalizeze. S\ priveasc\ în urm\ [i s\ observe saltulpe care l-au f\cut. Sau nu. S-au jucat, a[adar, „Biloxiblues“ de Neil Simon, „Amor vene]ian“ – commediadell’arte – „Pianul-Hedda Gabler, Ivanov, Trei surori,Pesc\ru[ul“ dup\ Ibsen [i Cehov, „Ea“ dup\ texte deEugen Ionescu, „Monologurile vaginului“ dup\ EveEnsler, „West side story“ de Leonard Bernstein, „Hamlet“de Shakespeare. Sun\ bine, nu? Cinci dintre ei au preg\titone man sau one women show-uri. Au f\cut un filmdup\ spectacolul „Scrim\ [i pedeaps\“, exerci]iiletematice pe care le-au lucrat cu maestrul de armePeter Habala. În fiecare sear\, într-o cafenea unde sestrîngeau to]i, invitau publicul la stand-up comedy. Auprezentat fragmente de lucru dintr-un work-shopspectaculos coordonat de Iosif Her]ea, „Capricii sonore“.Acolo am observat, din nou, cît de concentra]i [i dedisponobili sînt. Exerci]iile propuse de Iosif Her]eaau fost dificile, nu doar muzical vorbind. Reac]iilelor, extrem de promte, de juste, de precise. Am în]elesc\ au fost forma]i [i ca o echip\. S-au sus]inut f\r\osteneal\ unii pe ceilal]i. Pe scen\ [i în afara ei. Au pusum\rul la organizarea GALACTORIEI, [i-au f\cutmarketing, public relations. I-am v\zut ca protagoni[tiîn expozi]ia de art\ fotografic\ „Theatron 2“, o expozi]ieaxat\ pe spectacolele din aceast\ edi]ie, [i nu numai,cu imagini de teatru de cea mai bun\ calitate. Dup\ ceade-a cincizecea reprezenta]ie cu „Hamlet“, un recordpentru stagiunea 2007-2008, au pus la cale, conformtradi]iei am în]eles, o tombol\ [i o licita]ie în care s-audisputat obiectele [i costumele cu care au jucat, care auf\cut parte din aceast\ poveste fabuloas\ pe care auscris-o zile, nop]i [i ani, împreun\ cu profesorul lor.O poveste emo]ionant\, spus\ cu iubire necondi]ionat\,maladiv\ fa]\ de teatru. O poveste din care am f\cut[i eu parte. Doar trei zile. O poveste despre teatru pecare îl iubesc [i în care cred. {i eu, [i ei. O povestedespre calitate, uman\ [i profesional\, despre solidaritate[i respect, despre valoare. A fost un privilegiu s\ îiînso]esc, s\ v\d cum se despart de roluri, cum plîng laultimele replici din ultimele reprezenta]ii cu spectacolelepe care le-au preg\tit minu]ios. F\r\ cusur. Sînt o familiespiritual\. Nici un director de teatru nu a vut inspira]ias\-i invite pe to]i într-o trup\, s\ includ\ acest nucleusolid, modern instruit, în echipa existent\, s\ formezeo baz\ de energie pentru proiecte ambi]ioase.M\ gîndesc la ei mereu. Nu [tiu ce s\ fac maimult decît s\ v\ spun povestea lor [i în num\rulviitor. S\ cred c\ [i în anii ce vor urma voi putea s\ scriudespre performan]ele lor, s\ sper c\ nu vor osteni, c\nu vor dezerta, c\ nu se vor scîrbi prea curînd de urît.V\ voi invita, s\pt\mîna viitoare, în lumea acestei clase.Voi povesti [i eu despre spectacolele pe care le-am v\zut.Nu multe teatre au în repertoriu ceva atît de solid. {i numul]i studen]i au [ansa unui profesor ca actorul MiklosBacs.(va urma)