(„BU E“ ŞI „RELE“) ALE LITERA - Oglinda literara

NOTE DE LECTURĂDOAME („BUE“ ŞI „RELE“) ALE LITERA-TURII ROMÂE ŞI UIVERSALEPETRU «FESTIVALUL ITERAŢIOAL DUILIU ZAMFIRESCU –EDIŢIA IULIE 2007»:(urmare din numărul anterior)VIII) Claudine Bertrand decorticând paradoxurile Fiinţei.Cea mai importantă / puternică şi autentică voce lirică,din 1981 încoace, în spaţiul spiritual francofon, americanoafro-european,este a poetei Claudine Bertrand (n. 4 iulie1948, Montréal-Canada), absolventă a Facultăţii de Literede la Universitatea din Montréal-Quebec, creatoarea uneiopere poetice impresionante, a cărei corolă se alcătuieştedin volumele: Idole errante / Idol rătăcitor (1983), La Dernièrefemme / Ultima femeie (1991), Une main contre le délire/ O mână contra delirului (1995), Chercheuse d'images/ Căutătoarea de imagini (1995), Liturgie du corps / Liturghiatrupului (1998), Tomber du jour / Căderea zilei (1999),Homme de silence / Bărbat de linişte (2000), La recluse /Temniţa (2001), Ce que les mots ne peuvent dire / Ce nupot grăi cuvintele (2001), Poèmes en fleurs / Poeme în floare(2001), Jardin des vertiges / Grădina vertijurilor (2002), Àciel ouvert / La cerul deschis (2002), Chute de voyelles /Căderea vocalelor (2005) etc., întemeietoarea / fondatoarearevistei de cultură, Arcade (din 1981), revistă dirijată şiimpusă – în mai puţin de un deceniu – între cele mai valoroasereviste din Canada, încât, în 1996, la sărbătorirea unuideceniu şi jumătate (de la apariţia revistei Arcade), devine„finalistă“ a Grand Prix de la Festivalul Internaţional de Poezie,organizat de Consiliul Artelor Comunităţii Orăşeneşti dinMontréal, iar în 1998, pentru merite deosebite în perimetrulculturii, decernându-i-se Médaille d'Or de către RenaissanceFrançaise; mai obţine: în 1997, Premiul Societăţii ScriitorilorCanadieni – pentru volumele-i de versuri, L'amoureuse intérieure(Amantă de interior) şi La montagne sacrée (Sfântulmunte), în anul 2001, Premiul Tristan Tzara, pentruvolumul de versuri (din care sunt traduse şi poemele de maijos), Le corps en tête / Corpul din ţeastă, şi, în anul 2002,Premiul Internaţional Saint-Denys-Garneau. Din 2006, fondeazăşi conduce prestigioasa revistă internaţională virtualăde cultură, Mouvances („Dependenţe“), care are sacra „misiunede a rezista fenomenului de anemiere a literaturii, dea produce o breşă în câmpia ruginită a imaginarului“.Noutatea poeziei din volumele publicate de ClaudineBertrand constă în arta de a intra / ieşi din paradox spre asurprinde fisura / „fanta“ dintre jumătăţile fiinţei lirice, fiinţă cepare a fi anterioară, totuşi, Androginului, ca să se re-elansezeîn „holo-poem“, prin extraordinara capacitate a descoperirii/ alegerii şi rostuirii liremelor în spaţiile inefabile aleLogosului, pentru ca apoi, la „momentul-eclat“ al textului, sărotească labirintul vocalelor şi „să rostească“ simbolul, ori(mai rar) starea absolutei libertăţi a eului, a acelui eu, „nuviolat“ (cum se crede la lectura neatentă), ci a unui eu neîncorsetatîn vreun chip, „decorticat“ de reguli / norme, întrucât,în ultimă instanţă şi mai la vale de „limbajul“ corpurilor,epidermelor, suprafeţelor, «cel ce iubeşte n-are decât o dorinţă:/ să violeze regulile eului» («Celui qui aime n'a qu'undésir: / violer les règles du je» –infra), în anotimpul de hibernare aneuronilor de aur, sau de argint. Astfel,a înaintat printre principiile noiiestetici, veritabila estetică a paradoxismului,însă fără a ajunge la necuvânt,poate, pentru că nu seIon PachiaTatomirescuiveşte dinspre reacţiile moderniste la „stalinismul cultural“(„reşedinţa“, mai mult ca sigur, a Fant-Omului, a Omului-Fantă), ca reprezentanţii generaţiei Stănescu-Sorescu, cipentru că vine dinspre Tristan Tzara (cf. Cl. Bertrand, SurTristan Tzara – în Caietele / Les Cahiers / Note Books TristanTzara, vol. III – IV / no. 5 – 12, 2005, p. 122 sq.), luândatitudine / distanţă faţă de «câmpia ruginită», faţă de „anemierea“literaturii (potrivit şi articolului-program al revisteiMouvances, revista fondată de Claudine Bertrand foarte recent– supra), ceea ce reverberează de fapt un alt soi deşabloane / anchiloze înrudite cu cele de tip proletcultist:«Langue assassine / qui ébranle les certitudes // Languagevide de mots / Langue châtiement // Langue traces d'encre/ Langue sur papier...» («Limbă-criminal / care zgâlţâie certitudinile// Limbaj gol de cuvinte / Limbă-crucificatoare /Limbă-dâre-de-cerneală / Limbă-pe-hârtie...» – în Caietele /Les Cahiers / Note Books Tristan Tzara, vol. III – IV / no. 5– 12, 2005, p. 276).FILIALA BACĂU A UNIUNII SCRIITORILORDIN ROMÂNIAPREMIILE – 2007Juriul alcătuit din Alexandru Dobrescu (preşedinte),Constantin Călin, Gheorghe Drăgan, Constantin Dram,Marius Manta (membri), analizând apariţiile editorialesemnate de scriitorii Filialei, a stabilit pentru anul 2007,PREMIILE:1. Proză: DAN PERŞA, CU OU ŞI CU OŢET2. Poezie: EMILIAN MARCU, MORMÂT ÎMETAFORĂDAN SANDU, HERALD Î TALIBAIANICOLAE GÂLMEANU, CĂMAŞA LUI LOT3. Traduceri: ELENA BULAI, MARGUERITEZOUCEAR. Convorbiri cu Mathieu Galey.4. Distincţie pentru „OPERA OMNIA”, LAANIVERSARĂ... 80: RADU CÂRNECIPreşedinte,Calistrat COSTIN3522www.oglindaliterara.ro