(„BU E“ ŞI „RELE“) ALE LITERA - Oglinda literara

JURNALTridentşi şansele postrevoluţionare ale filmului(Nu ştiu cât de bine sunt cunoscute cititorului cele trei volume-jurnal intitulate “Despre regi, saltimbancişi maimuţe”. Primul volum se ocupa de trecerea mea prin teatru, al doilea, de ratareaunor relaţii şi proiecte literare, al treilea, de devenirea unor universuri insulare. Volumul al patrulea,din care fac parte aceste pagini se opreşte în lumea filmului. Cartea e în curs de apariţiela Editura Palimpsest.)M-a căutat repede, trebuia să ajungă la Dracula. Îşiaminteşte de o peşteră unde ar putea face un film cu Dracula.Când era copil, a fost acolo. E vorba de o peşteră adevărată încare Dracula, urmărit de englezii răzbunători, se retrage cufrumoasa lui răpită, Dolores. Iar acolo, în peşteră, se întâmplă cevacu adevărat porno. Nu aşa cum se vede pe videocasetelenenorocite pentru onanişti, ceva mult mai te-ri-bil!M-ar angaja cu o sută de dolari pe săptămână.Era ianuarie, era frig, n-aveam chef de drum, dar o sutăde dolari pe săptămână, cu sporurile de deplasare, de riscuri, decreativitate! Am descoperit că peştera lui Fitzcarraldo eraComarnic, iar cartierul nostru general putea fi aşezat la Crivaia.Hotelul de la Crivaia era gol, restaurantul era aproape gol,Fitz bea dimineaţa o sticlă de votcă după care plecam să aflăm dela băştinaşi poveşti cu strigoi.Nu văzuseră, nu auziseră, pe-aici n-au fost niciodatăEu nu ştiu poveşti cu strigoi, se revolta Fitzcarraldo, toţi colegii luide şcoală primară ştiau. Le-a interzis Ceauşescu? Toţi cei dinFreidorf se făceau strigoi, se ştia asta, făcea parte din tradiţialocului, în cimitirul lor nimeni n-avea inima înţepată: puteau să seîntoarcă, erau primiţi cu plăcere. Era ceva firesc să te faci vampir.De ce să nu te faci? El se va face. tie că asta face parte dinfenomenul porno, dar se va face. E mai şic decât să devii pământ,iarbă, frunză verde, corcoduşe. El se va face vampir. Nu vreau şieu?Nu trebuie să cred că oricine are şansă să devină vampir.El – da. Bette Davis este.Îl vizitează în somn, îl înjură de mamă.Joan Crawford, da. i ea îl vizitează, dar mai rar. Marilyn, nu. Eanu s-a făcut, asta e sigur. Dacă se făcea, l-ar fi vizitat.Am rămas uluită, unde le cunoscuse? Nu le cunoscuse, a fostprieten cu ele. Cu cine eşti prieten, eşti dintotdeuna. Dinnenorocire, toate prietenele lui auAm fost în peştera Comarnic însoţiţi de paznicul Victor şide dulăii lui. De la Crivaia la Comarnic sunt vreo trei kilometri, dartrebuia să treci peste un deal şi printr-o pădure. Dacă ninge şiîncepe viscolul acolo închei – sau dacă vin lupii, tot aia este; nemai trebuie noroc ca să-l găsim pe Nicolae, care locuieşte lacantonul forestier de lângă peşteră. Pot să-i spun oaspeteluiamerican că aici s-a adăpostit Dracula, îl întreb pe Victor.Daaaaaaaaaa, sigur, chiar s-a adăpostit, mormăie ghidul nostru,chiar a fost pe-aici, sunt şi urmele lui, confirmă Nicolae.Nicolae ne-a adus căşti de protecţie, zece dolari casca, şi lămpi deminer – cinci dolari fiecare.Am traversat peştera fără ca să putem descoperi locurileunde Dracula şi frumoasa Dolores ar fi putut să realizeze minunatulporno.3488(urmare din numărul anterior)De la Contele Dracula la Împărăteasa Sissi(Carla Ionescu) Aşa că de la Crivaia a trebuit să plecămpe nepregătite. A zis: plecăm. A comandat la Reşiţa un taxi, aachitat hotelul, telefoanele, alcoolul, serviciile suplimentare, a maiscos din portbagaj ceva pentru o schioare de-a locului şi încă douăsute de dolari pentru şoferul Meilă din Reşiţa. De la Crivaia la BăileHerculane ajungeau, chiar pentru cei mai lacomi, cincizeci.La Băile Herculane am tras la Hotelul Roman unde Fitzl-a solicitat pe director să-i aducă un consilier care cunoaşte binebinelocurile. În jumătate de oră a apărut în faţa noastră scriitorulIoan Florian Panduru, retras aici să-şi încheie marele său romandespre Sissi. Panduru i-a plăcut americanului fiindcă era vesel şinu-l putea intimida cu titlurile şi cu dolariilui. În Banat, spunea domnul Panduru, Cornel Ungureanunu se fac filme cu Dracula. Dacă vreţiDracula, duceţi-vă la Bran sau la Bistriţa.La noi faceţi filme cu Sissi, Împărăteasa Austriei. Trei colegi ai mei,domnul director general al staţiunii, Ilie Cristescu, Lordul John,celebrul istoric şi neasemuitul prozator Florin Bănescu, originardin Slatina au scris deja. Cartea mea este despre vizitaîmpărătesei, cum a fost ea răpită de haiduci şi cum s-a îndrăgostitde căpetenie, cam aşa spunea Maestrul Ioan Florin, e încă în lucru.De altfel Maestrul pregătise un scenariu pentru televiziune. imarele scriitor Ioan Florin şi domnul director Cristescu copilăriserăprin aceste locuri. Dar cum domnul director nu era de în staţiune,scriitorul a rămas să ne fie ghid.Da, împătratul a muşamalizat şi povestea asta aşa cum amuşamalizat atâtea dintre poveştile porno ale familiei imperiale.Realitatea ar fi aceasta: Sissi a stat ascunsă prin aceste locuri,dacă nu chiar în acest loc, la Vila Conteselor, cu un iubit. Ciobanungur.Toate treburile Imperiului se duceau pe Apa Sâmbetei,Majestatea sa Franz Joseph stătea toată ziua la telegraf (eratelegraf pe vremea aceea? n.ed.) fiindcă slujitorii săi nu reuşeau sădea de urma împărătesei.Da, ar fi un subiect, cădea de acord Fitz cu dl. Panduru, dar dacăÎmpăratul nu dorea să se ştie, de ce să încălcăm voinţaîmpăratului? i oare Împărătesei i-ar fi convenit să se ştie ce făceaşi cum făcea ea cu haiducul ei iubit? O împărăteasă nu-i JoanCrawford şi nici Brigitte Bardot s-o dezbraci goală ca să o oferiprivirii derbedeilor. Eu nu vreau să compromit imperiul.Domnul scriitor Panduru îi explica: de fapt, noua istorie a lumiiîncepe de la acea căpetenie de haiduci care a răpit-o peîmpărătească şi a instalat în lumea noastră liniştită dezordineaimperială: nu asasinatul de la Sarajevo a dus la primul războimondial, ci dispariţia (e drept, temporară) Împărătesei în păduriledin jurul celebrei staţiuni. Dacă vreţi un film colosal despreînceputul noii lumi.Despre felul în care a început primul războimondialNu-nunu, ţipă Fitzcarraldo. Eu nu vreau lume nouă, euvreau porno.i apoi, spre dezamăgirea domnului Panduru: Dacă nuaveţi Dracula.mă retrag.www.oglindaliterara.roCealaltă istorie a filmului(Carla Ionescu) Într-o seară eram cu dl. Panduru larestaurant - domnul Fitzcarraldo îl invitase fiindcă voia, totuşi, săafle mai multe despre Împărăteasă şi despre ungurul îndrăgostit.La cine v-aţi gândi pentru rolul principal, începu politicos domnulPanduru. Nu s-a gândit la nimeni, voia întâi să afle povestea,scenariul mai la urmă. Numai odată, demult, în tinereţe, după ce-lvăzuse Dracula cu Cristopher Lee, un spanac, s-a gândit căadevăratul film despre Dracula numai cu Bogey s-ar putea face.Era prieten cu Bogart, nu chiar atât de bun prieten cum era cuNegulescuEraţi prieteni, erau prietenii dumneavoastră, se scufundaîn scaun, beat de mirare, prozatorul Panduru. Da, erau prietenii lui,fuseseră. Doar Bogey ar fi putu să-l joace, doar el, cu cicatriceade deasupra buzei, cu rictusurile sale de om deznădăjduit. Doarel. Dracula e chiar întruchiparea deznădejdii, e perdantul absolut.Nu se mai poate face nimic, doar nimic. Răul va salva aceastălume, nu-i aşa, domnule prozator?(continuare în nr. viitor)