nr. 53, <strong>iunie</strong> <strong>2008</strong>DACIA magazindezbãtute întâi într-o ºedinþã de lucru a Societãþii Internaþionale de Dacologie „Reînvierea Daciei” ºi Societãþii„Renaºterea Daciei”, comunicare þinutã in extenso ºi în actualul nostru Congres Internaþional, al VIII-lea, de Dacologie;Noi insistând îndeosebi asupra erorii ce constã în eliminarea, din amintitele documente didactice majore, aproapeintegral, a primelor douã epoci istorice, Strãveche ºi Anticã, în care este cuprinsã istoria strãmoºilor noºtri autentici,a naþiunii traco-geto-dace;Considerând ºi noi aceste erori (cu o referire speciala la cea menþionatã) ca foarte dãunãtoare instruirii ºi educãriitinerei generaþii;Solicitãm forurilor competente din câmpul învãþãmântului ºi educaþiei scoaterea din uzul didactic a Programei ºia manualelor amintite, înainte de începerea anului ºcolar <strong>2008</strong>-2009, iniþierea unor ample dezbateri, profesionale ºiresponsabile, cu o larga mediatizare – la care dezbateri rugãm sã fie invitaþi ºi specialiºti ai noºtri –, dezbateri în urmacãrora eliminându-se „viziunea” cuprinsã în actualele documente didactice precizate mai sus, sã se elaboreze Programeºi manuale, cu adevãrat alternative, corespunzãtoare din punct de vedere ºtiinþific, metodico-didactic ºi naþional.1vezi G.D. Iscru, Traco-geto-dacii, naþiunea matcã din Spaþiul carpato-danubiano-balcanic, ed. a IV-a, Ed. Nicolae Balcescu,Bucureºti, 2005Inscripþia româneascãde pe inelul de aur de la Sucidava / CeleiDr. Afrodita Carmen CIONCHINprof. Ionel CIONCHINPrintre descoperirile arheologice care au stârnit aprige controverse se numãrã ºi inelul de aur de la Celei 1 .Preþiosul obiect a fost gãsit de D. Papazoglu, în 1854, într-un mormânt de femeie. Alãturi de alte obiecte s-a gãsit ºio monedã de bronz (sestertius) de la Marcus Aurelius, emisã în 160 d. Chr.Diametrul inelului este de 15 mm. Are gravat în interior ºi exterior o inscripþie cu caractere eline. Aceasta conþineun numãr de 27 de litere, 9 în partea interioarã ºi 18 în partea exterioarã:în interior – BROÃYÈPICîn exterior – BEINDPYHCOYAPOYËONCu toate cã nu existã o modalitate de delimitare a cuvintelor, cercetãtorii au încercat sã o descifreze ºi sã ointerpreteze:? D. Papazoglu, descoperitorul inelului, descifrase în interior: Vroluthris (antroponim), în exterior: ‘Trãind laAtena, am murit în casa lui Drasus’.? Ocupându-se de inscripþie, G. Seure a gãsit soluþia: Brolutrisbein Druesu Arulon – ‘Lui Brolithibis fiul luiDriazis, nãscut la Arroles’.? Tracologul D. Decev a considerat cã inscripþia conþine trei nume trace: Brolithrisbein Dryesoy Aroylon.? Cercetãtorul Eugen Agrigoroaiei a interpretat inscripþia: în interior – Brolutris, nume de persoanã, probabilfemeie, ºi în exterior: Beind Ruesu Arulon – ‘Bendis (de) la râurile (apele, bazinul) Arulon’.? Cercetãtorul Adrian Bucurescu a despãrþit inscripþia inelului în cuvintele: VRO LY THRIS VE INDRYNSOY A ROYLON ‘Floarea de colþ va fi culeasã numai de vulturi’. VRO-LY-THRIS mai înseamnã ºi ‘Floare cuColþ; Trandafir’. Nu este exclus ca inscripþia sã se refere la supranumele Gemenilor Divini; lui Apollon i se maispunea ºi BASAREVS ‘Vultur; Pajurã’, iar surorii lui – BLOUREITES ‘Zâna Florilor’».Descifrarea lui G. Seure a fost calificatã ca «total neverosimilã»», cea a lui Decev ca «nimic sigur ºi concret»(I.I. Russu), iar pe celelalte le-am prezentat pentru informarea cititorilor.Pentru «descifrarea» inscripþiei este necesar de reþinut:1. Moneda gãsitã în mormântul de femeie marcheazã perioada de dupã anul 160 d.Chr.2. Diametrul de 15 mm exclude posibilitatea utilizãrii inelului de cãtre un bãrbat. Dacã ar fi al unui bãiat, ar fi greude crezut cã inscripþia ar marca numele ºi locul naºterii sale.3. Descoperit într-un mormânt de femeie, obiectul nu este în mod necesar funerar, ci un obiect purtat în viaþã.4. Inscripþia a fost gravatã cu caractere eline utilizate ºi în alte inscripþii traco-daco-gete.19
DACIA magazinnr. 53, <strong>iunie</strong> <strong>2008</strong>5. Veriga de aur s-a gãsit într-un teritoriu care face parte din spaþiul unde s-a plãmãdit poporul daco-român.6. Inelul, fiind un obiect purtat în viaþã, putea fi citit oricând numai în exterior ºi aici trebuie gãsitã soluþia.Conþinutul inscripþiei inelului:·în interior: B P O Ã Õ È P I Ctransliterare latinã: B R O G I T H R I S·în exterior: B E I N Ä P Y H C O Õ Á Ñ O Y Ë O Ntransliterare latinã: B E I N D R U E S O U A R O U L O NÎn interior, inscripþia a fost greu de descifrat din cauza literei Ã/G (gama), neglijent executatã ºi consideratã a fiË/L (lamda). Astfel, în interior, inscripþia se citeºte: BROGITH RIS.Dacã al doilea cuvânt – R I S – a fost atestat în Iliada lui Homer sub forma Rhesus (rege trac), primul cuvânt– BROGITH – este o formã daco-romanã pentru brodit. Termenul este vechi, euro-indian, ºi se regãseºte în celticã:bretona de jos broud ‘ac, þepuºã’, brouda ‘a împunge, a înþepa, a broda’, êymric. brodio, preluat în engl. broider(împrumut vechi din francezã), dar ºi în textele foarte vechi din limba latinã – brodat – ºi în latina popularã:brusdus, brustus, brosdus. La acestea pot fi amintite provensal. broydar, catalan. brodar, toate cu accepþiunea de ‘abrodi’. Cuvântul brogith din inscripþie are accepþiunea de ‘(scris) înþepat cu acul – înscris, gravat, brodat’.Cele 18 litere ale inscripþiei din partea exterioarã a inelului le despãrþim în cuvinte: BEINDPY H COYA POYLON,citit BEINDRU E SOUA ROULON.Beindru este forma arhaicã a prepoziþiei Peintru–Pentru, exprimând destinaþia, formatã din douã elemente: pe ºiîntru. Prepoziþia pe, presupusã din lat. super, per (DEX), este de origine daco-getã, comparabilã cu prepoziþiasuedezã pa – pe. Prepoziþia întru are ca etimon lat. intro (DEX). În aceastã prepoziþie sunt folosite consonantelesonore «B» ºi «D», în locul celor surde «P» ºi «T»: Beindru–Peintru–Pentru 2 . Se întrevede posibilitatea ca Beindrusã aibã accepþiunea de Pentru.Bazându-ne pe schimbãrile fonetice de la Dunãrea de Jos, studiate de cercetãtorul H. Mihãescu, considerãm cãprepoziþia a (în limba românã, consideratã din lat. ad, conform DEX, deºi în limbile scandinave existã prepoziþia a,exact ca în limba daco-românã – explicabilã în limbile scandinave prin substratul cimmeric, cimmero-tracic, iar înlimba românã prin substratul traco-geto-dacic) este utilizatã ca e, având aceeaºi valoare morfologicã.Cuvântul SOUA (citit fie sua, fie aºa cum a fost gravat) are accepþiunea pronumelui posesiv sa, care în limbaromânã este derivat din lat. sa (= sua), conform DEX.Pânã aici înþelesul inscripþiei ar fi «Pentru a sa». Ar rezulta cã ultimul cuvânt – Roulon – ar trebui sã fie numelepersoanei cãreia i-a fost dedicatã inscripþia ºi inelul. Fãrã a mai apela la autorul citat, vom proceda la înlocuireaconsonantei «R» cu «L», din Roulon obþinând Loulon.Cuvântul Loulon (cu diferitele forme de citire) este echivalentul substantivului românesc Lele – femeie (tânãrã)iubitã; mândrã – logodnicã, soþie. Deºi cercetãtorii români considerã termenul Lele ca provenind din bulgarul lelja(DEX), acesta este autohton, vechi euro-indian, cunoscut ºi sub forma antroponimului Lola care, evident, nu estede origine bulgarã. Rãspândit la neamurile euro-indiene, termenul se regãseºte în sanscritul lalana – femeie, soþie,nevastã, doamnã 3 .Lele este autohton, vechi euro-indian, transmis, prin traco-geto-dacã, limbii daco-române. Din euro-indianã,termenul a pãtruns ºi în alte limbi (în sanscritã, probabil în slavonã ºi apoi în bulgarã, dacã nu cumva Bulgarii l-aupreluat de la Români sau din substratul tracic din sudul Dunãrii).Presupunem cã inelul a fost dãruit de un flãcãu tinerei sale logodnice sau mirese, iar inscripþia ar putea aveadezlegarea: BROGIT/‘(scris) înþepat cu acul’ (= confecþionat, dedicat) de RIS PENTRU A SA LELIÞà (sau poateantroponimul LOULON) 4 .Limba în care a fost gravatã inscripþia este clarã!Dacã descifrarea inscripþiei exterioare a inelului de la Sucidava (Celei) s-ar dovedi realã, am avea posibilitatea sãaducem noi argumente privind limba noastrã, la mijlocul secolului al II-lea, prin cuvinte geto-dace ºi daco-române.1Devenit în 1968 cartier al oraºului Corabia, Celeiu a fost o importantã aºezare pe malul nordic al Dunãrii. Descoperirile arheologicedin neolitic (2500-1800 a.Chr.), din epoca bronzului ºi cea a fierului, atestã o continuitate permanentã a geþilor pe acest teritoriu.Denumirea traco-getã a fost Sucidava, toponim atestat ºi la sudul fluviului ale cãrui coordonate au fost calculate de Ptolemeu: 45°40’latitudine ºi 54° longitudine (Ptolemeu, Îndreptar geographic, Harta a IX-a a Europei, III, 10, 5). Cercetãtorii susþin cã ar fi fost centrulpolitic al tribului sucilor (Sucidava ‘dava sucilor’?). În epoca romanã a fost construit un castru de pãmânt în care a staþionat Cohors ILingonum. În jurul castrului a fost înfiinþat un vicus. Aºezarea civilã s-a dezvoltat, s-a extins teritorial, constituindu-se TERITORIVMSVCIDAVENSE. La mijlocul secolului al III-lea, în jurul aºezãrii au fost construite ziduri de piatrã ºi turnuri de apãrare pentru a controlavadul de la Dunãre. Dupã retragerea aurelianã (271), Sucidava a continuat sã facã parte din imperiu. Sub domnia împãratului Constantincel Mare (306-337), parte din þinuturile de la nordul fluviului au fost recucerite de Imperiul Roman, iar la Sucidava, devenitã bazã militarã20
- Page 4 and 5: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDint
- Page 6 and 7: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinCeah
- Page 8 and 9: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinsub
- Page 10 and 11: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinSare
- Page 12 and 13: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDe l
- Page 14 and 15: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAAure
- Page 16 and 17: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinEpit
- Page 18 and 19: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinÎn
- Page 22 and 23: nr. 53, iunie 2008DACIA magazincu c
- Page 24 and 25: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin(tau
- Page 26 and 27: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDaci
- Page 28 and 29: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAdenu
- Page 30 and 31: nr. 53, iunie 2008DACIA magazindecl
- Page 32 and 33: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinrom
- Page 34 and 35: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAIere
- Page 36 and 37: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAMen
- Page 38 and 39: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinsurs
- Page 40 and 41: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAnord
- Page 42 and 43: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin41
- Page 44 and 45: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinîn
- Page 46 and 47: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinTotu
- Page 48 and 49: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinTown
- Page 50 and 51: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin9 sf
- Page 52 and 53: nr. 53, iunie 2008DACIA magazincu d
- Page 54 and 55: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAROM
- Page 56 and 57: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAa lu
- Page 58 and 59: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinfig.
- Page 60 and 61: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinSimb
- Page 62 and 63: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDaci
- Page 64 and 65: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin63