nr. 53, <strong>iunie</strong> <strong>2008</strong>DACIA magazin<strong>Dacia</strong>”. Selecþia motivelor este determinatã de posibilitãþile ornamentale alefiecãrei specii ºi apoi de caracterul simbolic.Chenarul rombului mare central sunt ornamentele din mozaicul dacic dinsec. IV de la Alba Iulia.Lupul, animalul sacru de iniþiere lipseºte din ºtiinþa ornamenticã ºi din“heraldica” care este în strânsã dependenþã. În România lupul este regeleanimalelor.ªarpele are o bogatã reprezentare ca simbol al medicinii, ca duhul rãului îniconografia creºtinã. Pe noi ne intereseazã ºarpele folosit simbolic uneori ºialte ori decorativ. În fig. 1 el apare ca element component susþinãtor al pãruluimeduzei ºi ornamental ca boltã la compoziþia ritualul cabirilor. Lucrareexcepþionalã expusã în Muzeul de antichitãþi din Berlin, unde apar Luna, Soareleºi doi luceferi.SPIRALA este un simbol care a împodobit o divinitate femininã masagetãdin regiunea Guizhu – China. În sudul imensei Chine, în regiunea montanãtrãieºte o “etnie minoritarã barbarã” care pãstreazã acest simbol sacru. Imagineastudiatã cu lupa ne surprinde prin ornamentele sacre: doi lupi cu corp de ºarpeºi o pasãre cu aripi desfãcute pe capul lupului. E o adevãratã bijuterie aceastã spiralã energeticã. Am brodat aceastãpiesã în partea superioarã a lucrãrii, fiind o noutate absolutã. Prezint câteva tipuri de spirale autohtone de la mãnãstireaCetãþuia, situatã în comuna Cetãþeni, jud. Argeº.Rombul e alt simbol sacru al fertilitãþii solului. Vedeþi reprezentãrile în fig. 3.Cercul, simbolul regenerãrii este fundamental în contextul ºi asocierile simbolice din rombul central al lucrãrii:armuri, monumente, tezaure, piese numismatice, þinte dacice.Inscripþiile sunt componente autohtone care reprezintã realitãþi politice, edilitare, sociale ºi culturale.Se precizeazã denumirea fundaþiei, þara în care funcþioneazã, România, zonele braºovene brodate în alfabetdacic.Comunicarea ºi lucrarea experimentalã prezentatã pledeazã pentru studierea, cunoaºterea în profunzime a adevãruluiistoric, materializarea simbolurilor prin lucrãri de artã trainice ºi de referinþã în problema specificului naþional careflectare a universului prin particular. Sunt necesare alãturi de cãrþile ºi studiile dumneavoastrã ºi reconstituirileistorice prin lãrgirea orizontului cunoaºterii ºtiinþifice ºi restabilirea adevãrului asupra trecutului neamului atât denecesare în vremurile noastre.Fãt Frumos pe tãrâmul celãlaltDumitru VOCHESCU„Fat Frumos ºi Ileana Cosânzeana” este un este un basm reprezentativ al românilor.Din el, copiii învãþau de micice este frumuseþea ºi dragostea, puterea ºi vitejia, prietenia ºi întrajutorarea, lupta pentru adevãr, dreptate ºi libertate.Vom afirma în continuare cã accest basm, care reprezintã virtuþile românilor, vine de la strãmoºii noºtri daci,coboarã din Hporboreia ºi ne aduce unele din tainele Atlantidei. Amintim cã Klement Alexandrinul spunea cã învãþãturaºi credinþa dacilor au fost aduse de Zamolxis Hperboreanu iar tãbliþele de la Sinaia ne spun cã tainele zamolxiene aufost aduse de la Atlanti.S-a vorbit ºi s-a scris mult despre þinuturi mirifice, cum ar fi: Eldorado, în America, Lyonesse, þara regelui Arturºi a cavalerilor mesei rotunde, Tristan ºi Isolda, Lemuria, continentul dispãrut între India ºi America din care a mairãmas insula Madagascar, ºi mult mai multe despre <strong>Dacia</strong> Hiprboreanã. Pindar ne aratã pe Apolo care, dupã ceridicase zidurile Troiei, s-a întors în patria sa, pe Istru , la hiperboreeni. Aflãm cã templul lui Apolo se gãseºte ºi aziîn Insula ºerpilor unde ar fi ºi mormântul lui Ahile, vestitul erou al Iliadei, un loc benefic asemãnãtor cu Gura de Raidin Bucegi.Terra ar fi un corp gol sau un corp cu un miez feros solid învelit într-o magmã fluidã, centrul de masã s-arschimba ºi vitezele periferice ar fi altele.Viteza perifericã a Terrei se poate afla în raport cu stelele. Dacã se instaleazãdoi observatori pe direcþia E-V, la o distanþã L[m] cu niºte lunete sau niºte puþuri adânci de unde se poate vedea Luna,61
DACIA magazinnr. 53, <strong>iunie</strong> <strong>2008</strong>luând în vizor o stea oarecare, ºi se porneºte un cronometru, în momentul când ºi luna pãtrunde în fântânã 1 [luneta]ºi oprindu-l în momentul când steaua ajunge la fântâna 2,timpul mãsurat va fi t = L/ V, de unde rezultã viteza TerreiV = L/t . Dacã le mai spunem ºi povestea cu Fat Frumos ºi Ileana Cosânzeana, poate cã i-am convinge sã ne asociezeºi pe noi la marea expediþie.<strong>Dacia</strong> OrtodoxaDr. Mihai ZAMFIRMotto:A fi în rândul lumii înseamnã a nu fi în urma ei, ºi acest lucru este bun.Dar a voi sã ajungi în rândul lumii atunci când deja eºti cu mult înaintea ei…Existenþa în jurul anului 1.000 d.H. a unui regat dacic ortodox, evident unul medieval, nu este numai o chestiunede exprimare derivatã din faptul cã la acea datã, ºi chiar mult mai târziu, romanii erau numiþi daci de cãtre majoritateaistoricilor contemporani. Este o chestiune de fond, o realitate a cãrei demonstrare o gãsim în “Codexul ROHONCZI”a cãrui descifrare o datorãm eminentului arheolog, lingvist ºi etnolog (actualmente expert UNESCO) care estedoamna profesor Viorica Enãchiuc. Multor istorici o asemenea realitate istoricã, pânã atunci doar speratã, azidoveditã, le-a produs surprindere. Din pãcate, destui au privit cu oarecari suspiciuni faptele, deºi instanþe ºtiinþificeinternaþionale de autoritate indiscutabilã au validat descoperirea.Reþinerile lor, însã, nu au fost confruntate, aºa cum ar fi cerut-o rigoarea ºtiinþifica, tocmai cu o analizã mãcar ºisumarã a fenomenului în raport cu datele de continuitate, fapt care ne-a obligat la a face o asemenea tentativã, pecare o privim ca pe un demers preliminar. Unul de urgenþã, deci nu exhaustiv.Pentru aceasta, ca ºi pentru faptul cã o lucrare la acest congres trebuie sã rãspundã anumitor exigenþe limitativede spaþiu ºi timp, nu ne vom permite altceva decât prezentarea a ceea ce este foarte important ºi foarte evident.Lucrarea are ca subiect incipient ortodoxismul roman de la anul 1.000 d.H., dar care era, în realitate, unul dacicdeoarece, aºa cum ne spune “Codexul ROHONCZI”, la acea datã poporul nostru folosea, pentru a se denumi, douãetnonime: în interiorul arcului carpatic îºi spuneau daci, în timp ce în exterior îºi spuneau geþi, în sensul generic demunteni ºi câmpeni, dar ca pãrþi ale aceluiaºi popor.De fapt chiar ºi azi, vorbind despre daci ºi despre romani, nu putem vorbi despre douã realitãþi etnice fundamentaldiferite, ci despre douã momente (istorice) ale unuia ºi aceluiaºi fenomen. Aºa cum vom detalia în conþinutul lucrãrii,suntem în faþa unui fenomen istoric impresionant de continuitate religioasã atât conceptualã, cât ºi instituþionalã,ajungând uneori la continuitãþi materiale dincolo de orice discuþie. Acest lucru nu are în sine nimic surprinzãtor saunefiresc, întrucât cele douã religii admise de noi din considerente didactice de sistematica (i.e.-dacicã ºi romanortodoxã)erau, de fapt, consubstanþiale, creºtinismul ortodox preexistând propriei apariþii în orizontul de aºteptareal zamolxianismului.Putem vorbi cu îndreptãþire despre exprimarea vechii concepþii în termenii celei ortodoxe, care a constituitdezvoltarea sa istorica naturalã. Structura clerului nu se modificã, în esenþã ea rãmâne în continuare foarte caracteristicãcelei roman-ortodoxe, în ciuda fragmentãrilor politice. Biserica ortodoxã a dacilor, în pofida ritualisticii sale specificbizantine, absoarbe masiv ritualul dacic încât nu se poate discuta despre o copiere a ritualurilor grceºti, ci mai curânddespre afirmarea unei ritualistici suverane proprii disputate în condiþiunile unei maxime corectitudini dogmatice.Biserica ortodoxã dacicã este una strict naþionalã ºi ideea cã ea ar fi un produs de import, urmare a unui procesde convertire, nu poate fi niciodatã nimic altceva decât o mare eroare.62
- Page 4 and 5:
nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDint
- Page 6 and 7:
nr. 53, iunie 2008DACIA magazinCeah
- Page 8 and 9:
nr. 53, iunie 2008DACIA magazinsub
- Page 10 and 11:
nr. 53, iunie 2008DACIA magazinSare
- Page 12 and 13: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDe l
- Page 14 and 15: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAAure
- Page 16 and 17: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinEpit
- Page 18 and 19: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinÎn
- Page 20 and 21: nr. 53, iunie 2008DACIA magazindezb
- Page 22 and 23: nr. 53, iunie 2008DACIA magazincu c
- Page 24 and 25: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin(tau
- Page 26 and 27: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDaci
- Page 28 and 29: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAdenu
- Page 30 and 31: nr. 53, iunie 2008DACIA magazindecl
- Page 32 and 33: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinrom
- Page 34 and 35: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAIere
- Page 36 and 37: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAMen
- Page 38 and 39: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinsurs
- Page 40 and 41: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAnord
- Page 42 and 43: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin41
- Page 44 and 45: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinîn
- Page 46 and 47: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinTotu
- Page 48 and 49: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinTown
- Page 50 and 51: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin9 sf
- Page 52 and 53: nr. 53, iunie 2008DACIA magazincu d
- Page 54 and 55: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAROM
- Page 56 and 57: nr. 53, iunie 2008magazin DACIAa lu
- Page 58 and 59: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinfig.
- Page 60 and 61: nr. 53, iunie 2008DACIA magazinSimb
- Page 64 and 65: nr. 53, iunie 2008DACIA magazin63