iunie 2008 - Dacia.org

DACIA magazinnr. 53, iunie 2008apãrat în timp de mai multe fortificaþiiputernice, care încã nu se cunosc. Toateaceste fortificatii au funcþionat cu succespe teritoriul intracarpatic fãcând faþãcelþilor care nu s-au putut aºeza aici iarpuþinii sciþi rãmaºi au fost asimilaþi uºor,dupã cum relevã cercetãrile arheologicedin zonã.Grupãrile zonale ºi fortificaþiile sudesttransilvane cu rolul lor strategic ºimilitar au fost în principal anterioareîntemeierii statului dac. Existenþa unorformaþiuni prestatale este de necontestat.Strabo spune cã neamul dac era „istovitde rãzboaie dese” atât împotrivaagresorilor strãini cât ºi a altor formaþiunidin acelaºi neam. Dacii se luptau cuîndârjire pentru apãrarea bogãþiilorsubsolului la care râvneau mulþi.Zona defileului Oltului cuprinsã întrePropunere de reconstituire a sanctuarului circularAugustin ºi Mateias a fost intens locuitã încã din prima epocã a fierului, aici existând în vechime mine din care s-aextras fierul pânã la epuizare. Dupã cum se ºtie dacii aveau cunoºtinþe avansate de metalurgie, fierul fiind deopotrivãnecesar în timp de pace ca ºi în vreme de rãzboi. De aceea dorinþa de însuºire a acestor teritorii nu era lipsitã deimportanþã.Pe la anul 200 î.Chr., Þara Bârsei fãcea parte din formaþiunea prestatalã condusã de Rubobostes iar mai târziu, înzonã este menþionat regele Oroles.Era firesc ca fiecare din triburile din zonã sã organizeze ºi sã întreþinã o structurã administrativã ºi militarãreprezentatã prin grupãri de fortificaþii. Dupã Burebista, rostul ºi rolul lor se va schimba esenþial, toate vor fi subordonateintereselor statului. Lucrarea de faþã prezintã o trecere în revistã a edificiilor de cult din zona cetãþilor dacice de laRacoºul de Jos.Cercetare asupra Populaþiei Ainu dinHokaido, JaponiaProf. Flaviu W. RITIURezultate ale cercetãrii profesorului Satoshi Horaj ºi a un grup larg de profesori de la universitãþi din Japonia,Tailanda, Seul, Kyoto ºi Taipei, cu tema :mtDNA Polymorphism în Populaþia Asiei de Est, cu referinþe speciale asupra populaþiei Japoniei.Douã teorii, una a hybridizãrii ºi alta a transformãrii au fost puse în discuþie.Au fost luate analize genetice de la 5 populaþii Est Asiatice: 66 chinezi, 64 coreeni, 62 japonezi, 50 ryukyuiani(aborigieni din sudul Japoniei) ºi 51 ainu (din Hokaido, nordul Japoniei). În total, 293 indivizi.A fost analizatã secvenþa de nucleotide a buclei D (D-loop), a mtDNA din cele 5 populaþii din Asia de Est. S-au comparat 482 secvenþe bp în 293 oameni din populaþiile menþionate ºi s-au descoperit 207 tipuri de secvenþediferite. Dintre acestea, 189 erau unice pentru respectiva populaþie ºi numai 18 erau comune între 2 sau 3populaþii. Cel mai mare numãr, 8, s-au gãsit între japonezi ºi coreeni ºi numai 2 între chinezi ºi ainu, 4 între ainuºi japonezi. Intergeneticul COII/tRNA Lys 9 bp deletions (ºtergeri) au fost gãsite în fiecare populaþie Est Asiatica50