iunie 2008 - Dacia.org

nr. 53, iunie 2008DACIA magazinDacii – esenþa problemei balcaniceMihai BOCIOACÃPeninsula Balcanicã este teatrul de desfãºurare a unor conflicte interetnice perpetuate de-a lungul multor secole,care preocupã întreaga comunitate europeanã ºi nord atlanticã ºi în zilele noastre.În timpul sumit-ului NATO de la Bucureºti din acest an, aceste aspecte au ieºit la iveala prin faptul cã o serie denoi formaþiuni statale nu au primit agenda de aderare la aceste structuri de securitate regionalã ºi europeanã, datoritãopoziþiei Greciei, legatã tocmai de denumirea Republicii Macedonia, denumire care de fapt nu trãdeazã origineagreceascã a acestei provincii, împãrþitã azi între Albania, Grecia, Bulgaria ºi Turcia.Aceste considerente ºi efectele ignorãrii lor în decursul ultimilor 1372 de ani, de când a început sã se distrugãunitatea etnicã a întregii peninsule Balcanice, conduc ºi în zilele noastre la probleme de securitate regionalã ºieuropeanã, aºa cum s-a constatat cel mai pregnant în timpul conflictelor etnice din spaþiul fost Yugoslav ºi în relaþiileacestora cu vecinii, fie ei greci, albanezi, bulgari sau turci.Având în vedere cã numele de râuri, munþi, localitãþi, reflecta originea etnicã a populaþiei care le-a denumit ºi cãacestea se pãstreazã cel mai bine în decursul secolelor pe mari areale, cum este ºi cazul Peninsulei Balcanice, vomutiliza aceastã zonã pentru identificarea denumirilor diverselor categorii geografice, care ne aratã care a fost populaþiacare le-a denumit.Pentru a putea denumi aceste categorii geografice de mari dimensiuni, populaþia trebuia sã fie majoritarã, sã aibão culturã materialã ºi spiritualã avansatã, sã cunoascã bine caracteristicile esenþiale ale arterelor hidrografice, sistemelororografice, fenomenelor hidrologice ºi în primul rând trebuia sã fie sedentarã, practicantã a agriculturii ºi creºteriianimalelor.Folosind documente ºi hãrþi, mai vechi ºi actuale, ale peninsulei Balcanice, se constatã cã în toate þãrile dinpeninsula Balcanicã, se întâlnesc râuri, munþi, localitãþi ºi regiuni extinse care prin numele lor ne aratã originea etnicãtraco-geto dacicã, cum sunt: râul Mariþa, care in Grecia se numeºte Evros, Bistriþa – azi Aliakmonas, Saruna Valaha– Thessaloniki, Giumaia de Sus – Blagoevgrad în Bulgaria, Agram – Zagreb în Croaþia, Belgrad – Beograd în Serbia,sau þãrile Macedonia, Herþegovina etc.Cuvinte cheie: etnie, râu, munþi, localitãþi, securitate.De la regii de neam zeiescLucreþia Eugenia BREZEANUConform cronicilor Vechiului Regat egiptean, „dupã cel din urmã rege de neam zeiesc, HORUS, fiul lui ISIS,Egiptul a fost condus doar de regi ce setrãgeau din neamul omenesc. Iar puterearegalã în acele vremuri nu trecea asupracopiilor de regi ci asupra oamenilor careînfãptuiserã cel mai mare bine poporului,pentru cã aºa statorniciserã zeii prin cãrþilesfinte”! (Diodor din Sicilia, ISTORIAUNIVERSALA)Preoþii, deþinãtori ai acelor cãrþi sfinte,explicau aceastã cerinþã ca un îndemn ºi ogaranþie a bunelor înfãptuiri în folosulpoporului. Impresionant în scrierile sfinte ºiPoartã maramureºeanã (refãcutã dupã una din1884) decoratã cu stilizãri ale coroanelor egiptene25