iunie 2008 - Dacia.org

nr. 53, iunie 2008DACIA magazinTotul începe de la primul strãmoºcunoscutOana Cristina PATRICHIDoresc sã prezint în aceastã lucrare teoria analizei transgeneraþionale (un tip modern de terapie individualã înpsihologie), care poate fi aplicatã, prin extensie, la nivelul unui popor. Acest tip de analizã cerceteazã arborelegenealogic al unei persoane, identificã aspectele negative care trebuie înþelese ºi iertate ºi aspectele pozitive caretrebuie internalizate ºi folosite ca punct de plecare într-un viitor plin de performanþe.Existã douã atitudini referitor la retragerea lui Aurelian: una ºtiinþificã – ce aratã cã nu mai era pragmatic pentruimperiu sã menþinã Dacia în el – ºi alta entuziastã, ca s-o numim aºa: Aurelian s-a retras pentru cã a fost forþat deputerea neobiºnuitã a dacilor ºi poate chiar de o putere supranaturalãMie îmi place calea de mijloc, aurea mediocritas, care spune cã este bine sã înþelegem, privind istoria, cã nici unrãu nu dureazã la nesfârºit ºi sã aºteptãm momentul propice. Dar trebuie sã fie o aºteptare activã: adicã sã nuîncetãm niciodatã lupta, pentru ca momentul propice sã ne gãseascã pregãtiþi ºi nu plângându-ne soarta. În acestultim caz, degeaba vor veni 100 de momente propice. Nu vom fi în stare sã profitãm de ele ºi ne vom pierde capopor. Deja procesul a început, cam de 50 de ani. Am avut rezistenþe incredibile ºi izbucniri spectaculoase în istorianoastrã micã ºi vânatã de niºte forþe foarte mari, dar în ultimii 50 de ani a avut loc un fenomen complet nociv pentruþarã ºi fenomenul continuã, în alte forme, dar extreme de distructive.Important este sã conºtientizãm cã este necesarã o luptã continuã pentru supravieþuirea noastrã ca popor, acummai mult ca oricând. ªi nu trebuie sã ne mulþumim cu victorii mãrunte ºi izolate. Acum mai mult ca niciodatã trebuiesã fim din nou daci ºi odatã pentru totdeauna daci.Adicã trebuie sã folosim activ ºi conºtient trecutul istoric pentru dezvoltarea indivizilor ºi a întregului popor. Nueste o glumã ºi nici nu trebuie consideratã o utopie.De ce alte popoare se mândresc cu trecutul lor, deºi, dacã le cercetezi cu atenþie istoria, descoperi cã au fostimperii care au folosit mijloace neomenoase uneori împotriva celorlalte popoare, Noi însã n-am fost cuceritoriniciodatã. Ne-am apãrat sãrãcia. Dacã aº continua sã spun “ºi nevoile ºi neamul”, sunt mulþi tineri ºi chiar mulþiintelectuali orientaþi împotriva þãrii, care ar râde. Poate unul dintre cuvinte este un termen care acum este compromis,dar atunci avea altã rezonanþã ºi acesta nu este un motiv sã râzi de Eminescu sau de orice simbol naþional.Mulþi români au ajuns sã dispreþuiascã simbolurile naþionale ºi sã le deconstruiascã. Aceste atitudini ar trebuiprivite ca niºte acte îndreptate împotriva întregii þãri ºi a fiecãrui român în parte. ªi vedem unde s-a ajuns: mergemîn lume ºi ne este fricã ºi ruºine sã spunem cã suntem români. Sunt mulþioameni precum Mailat, dar ºi noi suntem vinovaþi pentru cã nu gândim corectºi nu ne cunoaºtem interesele. Nu mi se pare corect sã se spunã despre daci cãau fost barbari ºi sã se aniverseze cucerirea Daciei de cãtre romani. Din pãcate,lipsa de raþiune predominã în România ºi este prezentã la toate nivelurile, mairidicate sau mai coborâte.Dacii ar trebui sã fie înþeleºi ca modele. Trebuie sã ne aducem aminte cã aurezistat în faþa unei forþe imense. Nu este important cã au pierdut rãzboiul Nutrebuie sã ne concentrãm pe negativ. Gândirea pozitivã începe de la strãmoºi.Nu este suficient sã te duci la psiholog ºi sã aplici în viaþa ta sfaturi legate strictde traiul tãu individual. De fapt cine poate spune care este începutul omului?Începutul omului se întinde mult peste limitele cunoscute, dar mãcar sã nu nebatem joc de începuturile cunoscute ºi care ar putea fi un impuls absolut fantastic.Decebal este viu cât timp trãieºte în sufletul câtorva români, iar Aurelian aretras administraþia din Dacia – o victorie a dacilor. Aceasta este singura istorieadevãratã pentru unii români. Nici mãcar calea mea de mijloc de la început nupoate concura ca forþã cu un asemenea mesaj. Recunosc.45