iunie 2008 - Dacia.org

DACIA magazinnr. 53, iunie 2008Proiectul cãrþii carpatice pelasgo-vediceGlose ºi prolegomene la Dacia preistoricã a lui Nicolae DENSUªIANU (1913)Dr. Valer SCRIDONESI-CÃLINUniversitatea din BucureºtiMOTTO:(1) “URIAªII, numiþi ºi jidovi (zidovi= constructori de zidovii) ((observatoare astronomice))/( sacerdoþiastronomi)sau DACI, au fost oameni deosebit de mari ºi de puternici” (I. TALOª, “Gândirea magico-religioasã laromâni”, Ed. Enciclopedicã, Bucureºti, 2001, p. 177).(2) “ªi deºi-n inima noastrã sunt seminþe de mãrire, /Noi nu vrem a le cunoaºte; cãci strãina-ne gândire/ Auzdrobit a vieþii veche uriaº, puternic lanþ!.” (Mihai Eminescu, “Memento mori (Panorama deºertãciunilor)”,1872, v. 1003-1005.(3) “Alexandru merge în Indii unde reºed in Himalaia ZEII DACI; acolo el întâlneºte pe DOCHIA ºide la ZAMOLX învaþã înþelepciune…”) (Mihai Eminescu, mms. 2290 ((f.70))/ ((1872-1874, Berlin))/”OPERE”-II,1943,p.73.(4) “Toponimele ºi hidronimele sunt un fel de acte de identitate ale unui popor ºi destãinuie, alãturi dealte elemente, o serie de particularitãþi care îl individualizeazã pe scarã geograficã ºi istoricã… Toponimia,când nu-i alteratã de intervenþia ºi amestecul oficialitãþii, e ca o descriere condensatã a þinutului aceluia…, e cao hainã care îmbracã fidel trupul unui peisagiu” (I.Conea, “Þara Loviºtei”, 1928).Scânteia vedicã ne-a fost oferitã de manuscrisul eminescian numãrul 2290 (datat de M.D. Vatamaniucîntre anii 1869-1874, ai studiilor universitare), în care pe fila 70 scrie, cu frumoasa-i grafie:“Alexandru merge în Indii unde reºed în Himalia ZEII DACI; acolo el întâlneºte pe DOCHIA ºi de laZAMOLX învaþã înþelepciune”. Citatul aparþine unor notiþe studenþeºti de curs de “ISTORIA EGIPTULUI”, þinutde egiptologul Karl Richard LEPSIUS (1810-1884), la Universitatea din BERLIN, pe care îl audiazã în anii 1872-1873 (cum aratã înºtiinþãrile Universitãþii). Sosirea lui ALEXANDRU în INDIA s-a produs în 327 î.e.n, expediþia luiavând loc în NV-ul Indiei, în Zona SV – himalaianã, între anii 327-325. Iatã când ºi iatã unde anume în INDIA,ALEXANDRU constatã cã “reºed ZEII DACI” ºi unde o “întâlneºte pe DOCHIA ºi de la ZAMOLX învaþã înþelepciune”.Este, mai ales, zona PUNJAB, situatã la Sud de Jammu ºi Kaºmir – unde am investigat hidro-oro-toponimic pelasgo– vedica regiune LADAKH ( cu toponimul KARPAT)!O întâie constatare asupra vedismului carpatic, fãcutã prin intermediul lui ALEXANDRU (ºi însoþitorii sãi), acumpeste 2330 de ani!!! Adevãrul ne este furnizat de sursele germane folosite de Eminescu, în sec.19 literatura ºtiinþificãistoricã germanã, atât cea berlinezã, cât ºi cea vienezã, fiind foarte bogatã în informaþie istoricã, inclusiv despreDacia ºi daco-geþi, Alexandru ºi Egipt, Alexandru ºi India, mitologia ºi limba vedo-sanscritã (dovadã “Gramaticasanscritã” dupã Franz Bopp, prelucrare aflatã între manuscrisele eminesciene) etc.Interesul pentru MITOLOGIA VEDICà ºi limba ei, apropiindu-ni-le pânã acolo unde, în SPAÞIUL CARPATIC(COLOANà VERTEBRALà A VECHII EUROPE ((în sens maria-gimbuta – sian))) CARTAT NEOLITICO– PELASGO – VEDIC (ARHAIC) FIIND, am detectat/decriptat/descoperit/ELEMENTE DE DICÞIONARPELASGO- VEDO (ARHAIC) ROMÂN, cu exemple în perechi aflate geografico-geologic pe suprafaþageodezicã-carpaticã precum:(1) (pelasgo-vedo-arhaic/ strã-strã rumânescul) GÃRGÃLÃU/ GHERGHELEU =HERGHELIE (MULÞIME DE CAI) , în Munþii RODNA, în Munþii APUSENI (Muntele SÃCELU) ºi în MunþiiGROHOTIª (dar ºi în zone de deal, podiº ºi câmpie); (2) (pelasgo- vedo – arhaic/ strã-strã rumânescul) GLAPTA/GALAÞI = LAPTE, în Munþii RODNA; (3) (pelasgo-vedo-arhaic/ strã-strã rumânescul) SUCI = PURU, în MunþiiLÃPUª ºi în Câmpia Românã (SUCI –dava, pereche cu PUR – ani); (4) (pelasgo-vedo-arhaic/ strã-strã rumânescul)LOMAN = PLEª (OM CHEL), în Munþii SUREAN/SURIAN/ªURIAN/ SURYA/SOARELUI ºi în Munþii CÃLIMAN;(5) CIBELE/SIBILA = CIBIN/SIBIU, în unitatea geologico-geografico-habitualã MUNÞII CIBIN – DEPRESIUNEASIBIU –lui; (6) BODOC = SMOCHIN (Arborele Sacru), în Munþii BODOC – ului; etc. De la acel moment al ivirii, dinhidro-oro-toponimia carpato-nord ponto-dunãreano-hemusiano-panonicã (începând cu anul 1986 – anul reeditãriilucrãrii fundamentale a lui Nicolae DENSUªIANU, “DACIA PREISTORICÔ), DICÞIONARUL PELASGO-VEDIC52