Gustave-le-Bon-Psihologia-Maselor

ani de directorii celor mai mari teatre, în pofida numelui autorului ei. La
marraine de Charley, montat ă pe cheltuiala unui agent de schimb, dup ă repetate
refuzuri, a obţinut dou ă sute de reprezentări în Franţ
a şi peste o mie în Anglia.
Făr ă explicaţia dat ă mai sus, adic ă imposibilitatea directorilor de teatru de a se
substitui mental mulţimilor, asemenea aberaţii de judecat ă din partea unor
indi¬vizi competenţi şi extrem de interesaţi s ă nu comit ă astfel de grosolane
erori, ar fi de neînţeles.
33
singurul fapt c ă individul face parte din mulţime, nivelul să
u intelectual, cum am
şi ară
tat, scade considerabil. A constatat-o şi domnul Tarde cînd a efectuat
cercetările sale asupra crimelor comise de mulţ
imi. Aşadar, numai pe pla¬nul
sentimentelor mulţimile pot urca foarte sus sau, dimpo¬triv ă, pot s ă coboare
foarte jos.
4. Intoleranţa, autoritarismul şi conservatorismul
mulţimilor
Mulţ
imile necunoscînd decît sentimentele simple şi ex¬treme, ele resping sau
accept ă în bloc opiniile, ideile şi cre¬dinţ
ele care le sînt sugerate,
considerîndu-le fie adevăruri absolute, fie erori nu mai puţ
in absolute.
întotdeauna se întîmpl ă aşa cu credinţ
ele determinate pe calea sugestiei, în îoc
s ă fi fost generate pe calea raţ
ionamentului. Fiecare ştie cît de intolerante sînt
credinţele religioase şi ce autoritate despotic ă exercit ă ele asupra spiritelor.
Neavînd nici o îndoial ă asupra a ceea ce ea crede a fi adevă
r sau eroare şi avînd,
pe de alt ă parte, noţiunea clar ă a forţei sale, mulţ
imea este pe atît de
autoritar ă pe cît de intolerant ă. Individul poate accepta contradicţ
ia şi
discuţia, pe cînd mulţimea nu le suport ă niciodat ă . In reuniunile publice, cea mai
neînsemnat ă contradicţie din partea unui ■orator este imediat primit ă cu urlete de
furie şi violente invective, urmate îndat ă de acte de violen ţă şi expulzare cînd
oratorul insist ă cîtuşi de puţin. Făr ă prezenţa neliniş¬titoare a agenţ
ilor
autorităţii, adesea contrazicătorul ar fi chiar linşat.
Autoritarismul şi intoleranţa sînt generale la toate cate¬goriile de mulţ
imi, dar
aceste caracteristici se prezint ă în grade foarte diferite; apare şi în cazul
acesta noţiunea funda¬mental ă de ras ă , dominatoare a sentimentelor şi gîndurilor
oamenilor. Autoritarismul şi intoleranţa sînt dezvoltate mai ales la mulţ
imile
latine. Şi sînt dezvoltate în asemenea grad încît distrug sentimentul de
independen ţă individual ă, atît de puternic la angîo-saxoni. Mulţ
imile latine nu
sînt sensi¬bile decît la independenţa colectiv ă a sectei lor şi caracteris¬tica
acestei independenţe este nevoia de a aservi imediat şi violent credinţ
ei lor pe
toţi disidenţii. La popoarele latine,
iacobinii de toate vîrstele, începînd cu cei ai Inchiziţ
iei, nu s-au putut
niciodat ă ridica la o alt ă concepţ
ie despre libertate. Autoritarismul şi
intoleranţa constituie pentru mulţ
imi sentimente foarte limpezi, pe care ele le
suport ă tot atît de lesne pe cît le practic ă. Ele respect ă forţ
a şi sînt prea
puţin impresionate de bunătate, cu uşurin ţă considerat ă drept o form ă de
slăbiciune. Simpatia lor nu s-a îndreptat niciodat ă către stă
pînitorii
îngăduitori, ci că
tre tiranii care le-au dominat cu vigoare. Oricum, acestora le
înal ţă ele cele mai impunătoare statui. Dac ă ele calc ă în picioare cu plă
cere pe
despotul răsturnat, este pentru c ă acesta şi-a pierdut forţ
a, intrînd în categoria
celor slabi, dispreţuiţi şi nu temuţi. Tipul de erou drag mulţ
imilor va avea
întot¬deauna structura unui Cezar. Panaşul să
u le seduce, autori¬tatea sa le
impune, iar sabia sa le face fric ă.
Gata mereu s ă se ridice împotriva unei autorităţi slabe,, mulţimea se înclin ă cu
servilitate în faţa unei autorităţi puternice. Dac ă manifestarea autorităţ
ii este
intermitent ă, mulţ
imea, ascultînd întotdeauna de sentimentele sale ex¬treme, trece
alternativ de la anarhie la servitute şi de la servitute la anarhie.
De altfel ar fi s ă nu cunoaştem psihologia mulţimilor dac ă am crede în
predominarea la ele a instinctelor revoluţionare. Doar violenţ
ele lor ne