Gustave-le-Bon-Psihologia-Maselor

bolşevice din 1917, o-mul de ştiin ţă francez demonstra c ă socialismul amenin ţă să
paralizeze marile surse de progres ale umanităţii, asfixiind iniţ
iativele
individuale şi deschizînd popoarelor perspectiva servitutii, mizeriei şi
dictaturii.
Oferim cititorilor prima versiune româneasc ă a cărţii Psychologie des foules (după
ediţ
ia a 40-a, Felix Alean, Paris, 1937), într-un moment de fierbere
revoluţionar ă, cînd la ordinea zilei la noi în ţar ă se afl ă problema structură
rii
şi consolidării unei democraţii viabile, bazat ă pe pluralism. O facem cu
convingerea c ă traducerea şi difuzarea acestei cărţi este o imperioas ă necesitate
în planul instruirii politice, dar şi un act de cultur ă pur şi simplu, de care de
mult ne mirăm c ă ne-am putut lipsi.
Dr. LEONARD GAVRILTU
PREFAŢĂ
Ansamblul de caracteristici comune impuse de mediu şi ereditate tuturor
indivizilor unui popor constituie sufletul acelui popor.
Fiind de origine ancestral ă , aceste caracteristici sînt extrem de stabile. Dar
atunci cînd, ca urmare a unor diferite influenţe, un anumit numă
r de oameni se
găsesc pentru moment laolalt ă, observaţia arat ă c ă la caracteristicile lor
ancestrale se adaug ă o serie de caracteristici noi, cîteodat ă foarte diferite de
acelea ale rasei. Ansamblul acestora con¬stituie un suflet colectiv plin de for ţă ,
dar momentan.
Mulţimile au îndeplinit întotdeauna în istorie un rol important, niciodat ă totuşi
atît de însemnat ca astăzi. Acţiunea inconştient ă a mulţimilor, substituită
activităţii conştiente a indivizilor, reprezint ă una din trăsă
turile dis¬tinctive
ale epocii actuale.
1 Nimic nu a fost schimbat în aceast ă lucrare, a cărei prim ă ediţ
ie" a fost
publicat ă în anul 1895. Ideile expuse aici şi care, pe atunci pă
rea» paradoxale,
au devenit astăzi clasice. Psihologia mulţimilor a fost tradus ă ' în numeroase
limbi: englez ă, german ă, spaniol ă, rus ă,'suedez ă ceh ă polo nez ă, turc ă, arab ă ,
japonez ă etc. Traducerea în limba arab ă se datoreaz ă ministrului egiptean al
justiţiei, Fathy Pacha. Versiunea japonez ă a fost precedat ă de un lung studiu
asupra lucră
rilor autorului, semnat de baronul Motono, pe atunci ambasador la
Petersburg, devenit apoi ministru al afacerilor externe al Japoniei.
INTRODUCERE ERA MULŢIMILOR
Evoluţia epocii actuale. Marile schimbări în civi¬lizaţie sînt consecinţ
a
schimbărilor intervenite în gîndirea popoarelor. Credinţa modern ă în puterea
mulţimilor. Ea transform ă politica tradiţional ă a statelor. Cum are loc
ascensiunea claselor popu¬lare şi cum se exercit ă puterea lor. Urmă
ri nece¬sare
ale puterii mulţimilor. Ele nu pot s ă exercite decît un rol destructiv. Prin ele
se desăvîrşeşte disoluţia civilizaţiilor care şi-au trăit traiul. Igno¬ranţ
a
general ă cu privire la psihologia mulţimilor. Importanţa studierii mulţ
imilor
pentru legislatori şi oamenii de stat.
Marile perturbaţii care preced schimbările de civilizaţie par, la o prim ă privire,
determinate de transformări politice considerabile: invazii sau răsturnă
ri de
dinastii. Dar un studiu atent al acestor evenimente descoper ă cel mai ade¬sea,
drept cauz ă real ă, îndărătul cauzelor aparente, o modi¬ficare profund ă în ideile
popoarelor. Răsturnă
rile istorice veritabile nu sînt acelea ce ne uimesc prin
amploarea şi violenţa lor. Singurele schimbă
ri importante, de unde decurge
reînnoirea civilizaţiilor, au loc în opinii, concepţii şi credinţ
e. Evenimentele
memorabile sînt efectele vizibile ale unor schimbă
ri invizibile intervenite în
sentimentele oamenilor. Dac ă ele se manifest ă arareori, este pentru c ă fondul
eredi¬tar al sentimentelor unei rase constituie elementul cel mai
stabil al acesteia.
Epoca actual ă reprezint ă unul din momentele critice în care gîndirea uman ă este pe
cale de transformare.