Gustave-le-Bon-Psihologia-Maselor

supraîncărcat în vederea exame¬nului de absolvire, de grad, de diplom ă , exclusiv
în scopui acesta şi cu ajutorul celor mai rele mijloace, prin aplicarea unui regim
antinatural şi antisocial, prin întîrzierea exce¬siv ă a uceniciei practice, prin
internat, antrenament artifi¬cial şi îndopare mecanic ă, prin surmenare, făr ă a se
ţine seama de viitor, de vîrsta adult ă şi de ocupaţiile viguroase
64
cărora bărbatul va trebui s ă le fac ă fa ţă, făcîndu-se abstrac¬ ţie de lumea reală
în care tînărul va intra, de societatea ambiant ă la care trebuie să-1 adaptă
m sau
să-1 resemnăm anticipat, de conflictul uman în care, spre a se apăra şi a se ţ ine
în picioare, el trebuie, în prealabil, echipat, înarmat,, exersat, călit. Această
echipare indispensabil ă, aceast ă achi¬ziţie mai important ă decît toate celelalte,
aceast ă solidi¬tate a bunului sim ţ, a voinţ
ei şi nervilor şcolile noastre nu o
dau; cu totul pe de-a-ndoaselea, departe de a-1 califica, ele îl descalific ă în
ceea ce priveşte condiţia sa viitoare şi
definitiv ă. In consecin ţă, intrarea sa în lume şi primii paşi pe terenul acţ
iunii
practice nu sînt, cel mai adesea, decît, o suit ă de căderi dureroase; tînă
rul
rămîne cu moartea în suflet, doborît pentru mult ă vreme, uneori estropiat pe
totdeauna. Este o încercare aspr ă şi primejdioas ă ; echili¬brul moral şi mental se
altereaz ă în aceast ă încercare şi exist ă riscul de a nu se mai putea restabili;
deziluzia a şi venit, prea brusc şi prea total; decepţ
iile au fost prea mari şi
amărăciunile prea grele"7.
Ne-am îndepărtat, în cele de mai sus, de psihologia mul¬ ţ imilor? Cu certitudine
nu. Spre a înţelege ideile, credinţele care germineaz ă azi şi care vor apă
rea
mîine, trebuie s ă ştim cum a fost pregătit terenul. învăţătura dat ă tineretului
dintr-o ţar ă permite s ă se prevad ă întrucîtva destinele ace¬lei ţări. Educaţ
ia
generaţiei actuale justific ă previziunile cele mai sumbre. In parte, cu ajutorul
instruirii şi educaţiei se amelioreaz ă sau se altereaz ă sufletul mulţ
imilor. Era
deci necesar s ă arătăm cum sistemul actual 1-a fasonat şi cum masa indiferenţ
ilor
şi a neutrilor a devenit progresiv o imens ă armat ă de nemulţumiţi, gata s ă urmeze
toate suges¬tiile utopiştilor şi retorilor. Şcoala formeaz ă astăzi nemul¬ ţumiţ
i şi
anarhişti şi pregăteşte pentru popoarele latine timpurile decadenţei.
' Taine, Le regime moderne, t. II, 1894. Aceste pagini sînt aproape ultimele pe
care le-a scris Taine. Ele rezum ă în chip admirabil rezul¬tatele lungii sale
experienţe. Educaţia este singurul nostru mijloc de a acţiona puţ
in asupra
sufletului unui popor. Este profund întrist ă¬tor faptul c ă ' aproape nimeni în
Franţa nu a putut ajunge s ă înţe¬leag ă ce redutabil element de decadenţă
constituie învăţă-mîntul nos¬tru actual. în loc s ă înalţ
e tineretul, el îl
înjoseşte şi îl perverteşte.
Capitolul I
FACTORI! IMEDIAŢI AI OPINIISLOR MULŢIMILOR
Prima parte a lucrării noastre a tratat despre sentimente, dei, raţ
ionamente
proprii colectivităţ
ilor; cunoaşterea aces¬tora ne-ar putea da, evident la modul
general, mijloacele de a impresiona sufletul mulţimilor. Am şi vă
zut ceea ce
izbeşte-imaginaţia mulţ
imilor, puterea şi contagiunea sugestiilor, prezentate mai
ales sub form ă de imagini. Dar sugestiile posibile fiind de origine foarte
diferit ă, factorii capabili s ă acţioneze asupra sufletului mulţ
imilor pot fi
destul de dife¬riţi. Este deci necesar să-i examinăm separat. Mulţ
imile sînt
aproximativ ca sfinxul din fabula antic ă: trebuie s ă ştii s ă rezolvi problemele pe
care ţi le pune psihologia lor sau s ă te resemnezi s ă fii devorat de ele.
1. Imaginile, cuvintele şi formulele. Puterea magic ă a cuvintelor şi formulelor.
Puterea cuvintelor este legat ă de imaginile pe care le evoc ă , indepen¬dent de
sensul lor real. Aceste imagini variaz ă de la epoc ă la epoc ă, de la ras ă la ras ă .