Gustave-le-Bon-Psihologia-Maselor

consacrat acestui subiect decît un scurt capitol, voi trimite pe cititor la
studiile domnului Tarde şi la opusculul domnului Sighele: Mulţ
imile criminale.
Aceast ă din urm ă lucrare nu conţine nici măcar o singur ă idee original ă , fiind o
compilaţie de fapte de mare pre ţ pentru psihologi. Concluziile mele referitoare la
crimina¬litatea şi moralitatea mulţ
imilor sînt, do altminteri, cu totul contrare
acelora ale celor doi autori citaţi mai sus.
Se vor găsi în diferitele mele lucră
ri şi îndeosebi în La psychologie du
socialisme, cîteva consecinţe ale legilor care guverneaz ă psihologia mulţ
imilor.
De altfel, ele pot fi utilizate pe teme dintre cele mai diverse. Domnul A.
Gevaert, directorul Conservatorului regal din Bruxelles, a gă
sit recent o
remarcabil ă aplicaţ
ie a legilor pe care le-am expus, într-o lucrare asupra
muzicii, calificat ă foarte just de către dînsul drept „art ă a mulţ
imilor". „Tocmai
cele dou ă lucrări ale dumneavoastr ă — mi-a scris acest eminent profesor,
trimiţîndu-mi memoriul său — mi-au dat soluţ
ia unei probleme socotite de mine mai
înainte drept insolubil ă: uimitoarea aptitudine a oricărei mulţimi de a simţ
i o
oper ă muzical ă, de dat ă recent ă sau veche, indigen ă sau străin ă, simpl ă sau
complicat ă, cu condiţia ca ea să-i fie prezentat ă într-o execuţie frumoas ă şi de
către interpreţi conduşi de un dirijor entuziast". D. Gevaert demonstrează
admirabil de ce „o oper ă rămas ă neînţeleas ă de către muzicieni emeriţ
i care citesc
partitura în solitudinea cabinetului lor va fi uneori înţeleas ă dintr-o dat ă de
către un auditoriu străin de orice cultur ă tehnica". De asemenea, el explică
foarte bine de ce aceste impresii estetice nu las ă nici o urm ă.
Cartea întîi SUFLETUL MULŢIMILOR
Capitolul I
CARACTERISTICILE GENERALE ALE MULŢ1H1LOR. LEGEA PSIHOLOGIC Ă A UNITĂŢ
II LOR
MENTALE
Ceea ce constituie o mulţ
ime din punct de vedere psihologic. O mare aglomerare de
indivizi nu este suficient ă spre a forma o mulţ
ime. Caracteristicile speciale ale
mulţimilor psihologice. Orientarea fix ă a ideilor şi sentimentelor la indivizii
care le com¬pun şi pierderea personalităţii lor. Dispariţia vieţ
ii cerebrale şi
predominarea vieţii medulare. Dec ă¬derea inteligenţei şi transformarea complet ă a
sentimentelor. Sentimentele transformate pot fi mai bune sau rnai rele decît
acelea ale indivizilor din care este compus ă mulţimea. Mulţ
imea este la fel de
lesne eroic ă, precum şi criminal ă.
In sensul obişnuit al termenului, mulţimea reprezint ă o reuniune de indivizi
oarecare, indiferent de naţ
ionalitate, profesie sau sex, oricare ar fi
întîmplările care îi adun ă la un loc.
Din punct de vedere psihologic, expresia mulţime are o cu totul alt ă semnificaţ
ie.
în anumite împrejurări date, şi numai în aceste împrejură
ri, o aglomerare de
oameni posed ă caracteristici noi, diferite de acelea ale fiecărui individ ce intră
în componenţa ei. Personalitatea conştient ă dispare, sentimentele şi ideile
tuturor sînt orientate în una şi aceeaşi direcţie. Se formeaz ă un suflet colectiv,
făr ă îndoial ă tran¬zitoriu, dar care prezint ă trăsă
turi foarte distincte.
Colec¬tivitatea devine atunci ceea ce, în absenţ
a unei expresii mai bune, o voi
numi o mulţime organizat ă sau, dac ă preferaţi, o mulţime psihologic ă. Ea formează
o singur ă fiin ţă şi se supune legii unităţii mentale a mulţimilor.
Faptul c ă mulţi indivizi se găsesc accidental unul lîng ă altul nu le conferă
caracteristicile unei mulţimi organizate. O mie de indivizi reuniţ
i din întîmplare
într-o pia ţă public ă,
15
făr ă nici un scop bine determinat, nu constituie nicidecum o mulţime psihologic ă .
Pentru a dobîndi caracteristicile spe¬ciale ale acesteia, este necesar ă influenţ
a
anumitor excitanţi, cărora va trebui s ă le determinăm natura.
Estomparea personalităţ
ii conştiente şi orientarea senti¬mentelor şi gindurilor în
acelaşi sens, primele trăsături ale mulţimii pe cale de a se organiza, nu implică