Gustave-le-Bon-Psihologia-Maselor

Ordinea poate ieşi din haos datorit ă lui. 4. Institu¬ ţ iile politice şi sociale.
Ideea eronat ă a rolului lor. Influenţa lor este extrem de slab ă . Ele sînt efecte,
nu cauze. Popoarele nu ar fi în stare să-şi aleag ă instituţ
iile care li se par
cele mai bune. Institu¬ ţiile sînt etichete care, sub un acelaşi titlu, adă
pos¬tesc
lucrurile cele mai diferite. Cum se pot elabora constituţ
iile. Necesitatea pentru
anumite popoare a unor instituţ
ii teoreticeşLo rele, cum este centra¬lizarea. 5.
Instrucţia şi educaţia. Eroarea ideilor actuale privind influenţ
a instruirii
asupra mulţimi¬lor. Indici statistici. Rolul demoralizator al educa¬ ţ iei latine.
Influenţ
a pe care ar putea s-o exercite instruirea. Exemple furnizate de
diferite popoare.
Am studiat ceva mai înainte constituţia mental ă a mul¬ ţ imilor. Cunoaştem felul lor
de a simţi; de a gîndi, de a raţiona. S ă examină
m acum modul în care se nasc şi se
instituie opiniile şi credinţele lor.
Factorii care determin ă aceste opinii şi credinţe sînt de dou ă ordine: factori
îndepărtaţi şi factori imediaţi.
Factorii îndepărtaţi fac mulţimile capabile s ă adopte anumite convingeri şi inapte
s ă se lase pătrunse de altele. Ele pregă
tesc terenul pe care vedem
germinînd deodată
52
idei noi, a căror for ţă şi efecte uimesc, dar care nu au nimic spontan decît
aparenţa. Explozia şi punerea în prac¬tic ă a anumitor idei de către mulţ
imi
prezint ă uneori un caracter pe surpriz ă fulgeră
toare. Nu avem aici decît un efect
superficial, în spatele căruia trebuie s ă căută
m cel mai adesea un lung travaliu
anterior.
Factorii imediaţi sînt cei care, suprapunîndu-se pe acest lung travaliu, făr ă care
nu ar putea acţiona, provoac ă per¬suasiunea activ ă la mulţimi, adic ă fac s ă ia
form ă ideea şi o declanşeaz ă, cu toate consecinţ
ele ce decurg din ea. Sub impulsul
acestor factori imediaţi se ivesc deciziile care ştir» nesc brusc colectivităţ
ile;
datorit ă lor izbucneşte o răscoal ă sau se declar ă o grev ă; datorit ă lor, mase
enorme îl aduc pe un om la putere sau răstoarn ă un guvern.
în toate marile evenimente ale istoriei se constat ă acţiu¬nea succesiv ă a acestor
dou ă ordine de factori. Revoluţia francez ă, ca s ă nu dă
m decît unul din cele mai
impresio¬nante exemple, a avut printre factorii săi îndepărtaţ
i criti-cile
scriitorilor, abuzurile vechiului regim. Sufletul mulţi¬milor, astfel pregătit, s-
a răzvrătit apoi uşor, ca urmare a factorilor imediaţ
i, cum sînt discursurile
oratorilor sau rezis¬tenţele curţ
ii legate de propunerea unor reforme
insigni¬fiante.
Printre factorii îndepărtaţi sînt unii cu caracter general,
J
pe care îl regăsim la baza tuturor credinţelor şi opiniilor mulţ
imilor; aceştia
sînt: rasa, tradiţiile, timpul, instituţiile, educaţ
ia. îi vom studia pe rînd,
arătîndu-le rolul.
1. Rasa
Factorul ras ă este unul de prim rang, deoarece fie şi numai el singur este mult
mai important decît toţi ceilalţ
i la un, loc. L-am studiat suficient într-o carte
precedent ă, ca s ă mai fie acum util s ă revenim pe larg asupra lui. Am ar ă ¬tat
acolo ce este o ras ă istoric ă şi cum, de îndat ă ce caracte¬risticile sale s-au
format, atunci credinţele, instituţ
iile şi artele, într-un cuvînt toate elementele
civilizaţiei devin expresia exterioar ă a sufletului rasei. Puterea rasei este de
53
aşa natur ă Incit nici un element nu ar putea s ă treac ă de la un popor la altul
făr ă s ă sufere transformările cele mai profunde1.
Mediul, împrejurările, evenimentele reprezint ă sugestiile sociale ale momentului.
Ele pot exercita o acţiune impor¬tant ă, dar totdeauna vremelnic ă, dac ă este