5. L. Gherasim - Medicina Interna - Bolile Digestive, Hepatice si Pancreatice. 3-Editura Medicala Bucuresti (1999)

,
TRATAMENT
Tratamentul nu este bine conturat deoarece niei mecanismul durerii nu
este suficient cunoscut. Prima interventie este lini§tirea bolnavului ca nu are
o afectiune coronariana. Efectele medicatiei antisecretorii (inhibitori de H2_
receptori inhibitori de pompa de protoni) nu au fost bine studiate §i nu au
produs ameliora.ri convingatoare. Mai bine studiata a fost eficienta inhibitorilor
canalelor de calciu, nifedipinul §i diltiazemul. Rezultatele nu au fost
insa incurajatoa.re. Cele mai favorabile rezultate au fost obtinute dupa administrarea
de psihotrope §i interventii in comportament. Doze mici de trazodonelon
- 150 mglzi, diminueaza simptomele asociate tulburarilor functionale
esofagiene, fara a modifica ins a presiunea intraesofagiana. Daca durerea
este asociata cu panid, se administreaza alprazolam sau imipramine. Nu
rareori tratamentul cu psihotrope poate diminua sau chiar aboli durerea.
\
!
PIROZISUL
FUNCTIONAL
Pirozisul functional este caracterizat prin episoade de arsura retrosternala
care dureaza de cel putin 3 luni §i care nu sunt asociate esofagitei sau
refluxului gastroesofagian patologic, demonstrat prin pH-metrie monitorizata
timp de 24 ore. Survine in special ziua §i po ate fi Insotit de simptome dispeptice.
Deseori este promo vat sau exacerbat de emotii sau anumite alimente
stimulatoare ale secretiei gastrice, sau chiar de modifica.ri posturale.
Pirozisul este un simptom raspandit in populatie §i se apreciaza ca 20%
din populatie prezinta pirozis functional; este mult mai frecvent la femei §i
nu este corelat cu varsta pacienti10r §i durata simptomelor.
PATOGENIE ~I
FIZIOPATOLOGIE
Pirozisul este consecinta contactului dintre mucoasa esofagiana §i continutul
gastric. Exista 0 buna corelatie intre refluxul patologic §i pirozis (82%),
dar cOl'elatia este mult mai slaM la cei cu reflux fiziologic. Din punct de
vedere al corelatiei dintre simptom (pirozis) §i refluxul functional pacientii
pot fi impfu1iti in 2 categorii:
1. 0 categorie mai mica la care exista 0 buna corelatie intre refluxul
fiziologic §i pirozis, §i care raspund bine la tratamentul antireflux. La ace§tia
se presupune ca exista fie 0 hipersensibilitate a mucoasei esofagiene la valori
fiziologice de acid, fie valorile acide sau chiar hiperacide nu sunt Inregistrate
corect.
2. Categoria cea mai mare este reprezentata de bolnavii care raspund
foarte slab sau deloc la tratamentul antisecretor, §i la care se presupune ca
intervin alti factori in producerea simptomelor: reflux alcalin (saruri biliare,
tripsina, refluate din duoden in stomac), osmolaritatea materialului refluat,
distensie esofagiana produsa de un volum mai mare de refluat in esofag.
La bolnavii cu reflux gastroesofagian functional se constata adesea
labilitate psihica, depresie, hipocondrie. La un mare numfu' dintre ace§tia, stre-
40