5. L. Gherasim - Medicina Interna - Bolile Digestive, Hepatice si Pancreatice. 3-Editura Medicala Bucuresti (1999)

celor din refluxul patologic (antisecretorii, prokinetice). Dadi simptomatologia
nu este controlata, bolnavii sunt Indmmati pentm psihoterapie.
DISFAGIA FUNCTIONALA
Disfagia este senzatia de dificultate de a inghiti solidele §i lichidele (senzatia
de oprire sau trecere anormaJa prin esofag). Atunci cand simptomele dureaza
de cel putin 3 luni §i nu se obiectiveaza modificari suucturale sau motorii
lncadrabile nosologic, disfagia poate fi considerata functionala. Ea poate
fi oro-faringiana atunci cand dificultatea este la nivelul trecerii din hipofarinx
In esofag, sau esofagiana ca.l1d se percepe 0 dificultate In u-anzitul esofagian.
FIZIOPATOLOGIE
In producerea disfagiei funclionale au fost implicate tulburari de motilitate
sau hipersensibilitatea mucoasei esofagiene.
- Conu'actiile simultane esofagiene pot produce intiirzieri de tranzit
esofagian §i asociat disfagie; acest fapt se observa numai rareori la manometria
clinica. S-a demonstrat Insa ca distensia prin balona§ a esofagului mediu
induce conu'aqii simultane la 70% din bolnavii cu disfagie funqionaHi, in
timp ce la lotul de conu'ol nu se produce nici tulburarea de motilitate §i nu
apare nici disfagia.
- Aperistaltica segmentara, explorata manometric, este mai rar Intiilnita
in disfagia functionala.
- Hipersensibilitatea mucoasei esofagiene la diferiti stimuli inu-aluminali
poate explica aparitia tu1burarilor de motilitate §i disfagia. ~i 1a ace§ti
bolnavi tu1burarile psihoemotiona1e sau psihiatrice sunt mai frecvente.
DIAGNOSTIC
Sunt cunoscute multiple cauze ale disfagiei faringiene §i esofagiene
(tabelul III). Diagnosticu1 disfagiei funqiona1e este de asemenea un diagnostic
de excludere §i se efectueaza In trepte (fig. 3).
Treapta 1. Excluderea leziunilor structurale intrinseci sau exu'inseci prin
examen ,radiologic cu dub1u contrast sau cu bolus solid impregnat cu barium.
Deseori este necesara esofagoscopie.
Treapta 2. Excluderea aca1aziei sau a altor afectiuni motorii cu subsU'at
morfo10gic prin examen radiologicbaritat §i manomeu:ie.
Treapta 3. Evalufu:i ulterioare pentm precizarea refluxului gastroesofagian
sau tulburarilor motorii intermitente (pH-meu-ie monitorizata 24 ore, teste
de provocare, manometrie cu destindere de balon intraluminal, scintigrafie cu
radioizotopi). Atunci cand manometria pune in evidenta :ulburari de peristalticii
a1 carol' subsu'at morfologic nu a fast dovedit pana In prezent, aces-
42