Atlas - Plante medicinale din flora Republicii Moldova - Anatolie Nistreanu

Descriere. Arbust sau arbore cu
coroană deasă. Rădăcina rămuroasă.
Tulpină dreaptă. Scoarţa netedă,
cenuşie-negricioasă. Frunze eliptice,
obovate sau oblong-ovate, bruscacuminate,
la bază rotunjite, groase,
uşor zbârcite, pe margine acut-serate,
pe faţa inferioară cu smocuri de peri la
subsuoara nervurilor. Flori albe,
mirositoare, grupate în raceme.
Fructe, drupe sferice mici, negre,
strălucitoare cu seminţa rotund-ovată
şi miezul dulce-astringent.
Răspândire. Planta creşte prin
păduri de luncă, tufărişuri, zăvoaie,
vegetând sporadic în regiunea de deal
şi munte, rar la câmpie.
Organul utilizat, recoltare. Ca
produs vegetal se folosesc fructele de
mălin, recoltate la maturizare deplină.
Se rup raceme întregi, iar după uscare
la soare sau în uscătorii termice (40-
0
60 C) pedunculii se înlătură.
C o m p o z i ţ i e c h i m i c ă ,
întrebuinţări. În fructe se conţin
substanţe tanante condensate, ulei
volatil şi gras, acizi organici,
flavonozide; în seminţe a fost
identificată heterozida amigdalina şi
ulei gras. Decoctul, sucul şi geleul din
fructe de mălin, datorită acţiunii
astringente, se întrebuinţează, ca
remediu antidiareic, se socoate, că
chiar un strugure de mălin mâncat
poate opri diareia.