istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

More documents

Recommendations

Info

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI Cauzele care determinã o persoanã sau un grup de oameni sã pãrãseascã þara de origine pentru a se stabili definitiv sau numai temporar în altã þarã sunt multiple. Însã, de cele mai multe ori, poate fi identificatã o cauzã preponderentã. În funcþie de aceasta, sunt formulate ºi tipurile de migraþii ale secolelor al XX-lea ºi al XXI-lea. Cercetãrile aratã cã fenomenele migratoare nu sunt numai crize datorate schimbãrilor complexe ale secolelor al XX-lea – al XXI-lea, ci ele sunt fenomene ale evoluþiei umanitãþii, pentru care trebuie sã ne pregãtim sã le înþelegem. 20 I. CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE TIPURI DE MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE AL XX-LEA ªI AL XXI-LEA PENTRU PROFESOR Tipurile de migraþii sunt definite în glosar.
1. CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE CINE ªI ÎN CE ÎMPREJURÃRI IA HOTÃRÂREA DE A MIGRA? CINE ESTE RESPONSABIL PENTRU MIGRAÞIILE CONTEMPORANE? 1.1. COPILÃRIA DE PE GOLGOTA BÃRÃGANULUI „Pentru Dora Sarafolean, clipa de despãrþire definitivã de locurile pãrinteºti din satul bãnãþean n-a pãlit în amintire, deºi, ori de câte ori o evocã, glasul îi tremurã a lacrimã: am ieºit prin curte, mama cu noi doi de mânã ºi cu…icoana noastrã – Iisus Hristos ºi Maica Domnului, aºa, ca într-un pelerinaj dureros. Satul s-a creat în toamnã, când a venit un activist de partid ºi a împãrþit fiecãrei familii o parcelã de pãmânt, bãtând un þãruº numerotat în pãmânt. Casele erau din chirpici sau din pãmânt, cu acoperiº din paie de orez, ºi arãtau toate la fel: câte o camerã ºi câte o bucãtãrie. Strãzile nu aveau nume, ci numere. ªcoala însã s-a fãcut ºi iarna lui 1951 n-a fost singura iarnã pe care aveau s-o petreacã bãnãþenii în Bãrãgan. Vara, la Mãzãreni veneau þãrani ºi vindeau fructe. Mama Sarafolean a reuºit cu greu sã cumpere câteva kilograme de cireºe. Fratele meu Silviu, care nu-ºi aducea aminte cum arãta un pom cu fructe, a aninat cireºele în puiul de salcâm din curtea casei, admirându-l apoi cu licãrire nãzdrãvanã în ochi. Mama, vãzând aceasta, a început sã plângã, rugând Cerul sã se îndure de copilul atât de inocent.” Tatiana Cernicova-Dincã, Bãrãganul – sârma ghimpatã a unei copilãrii, în Mirela Luminiþa Murgescu, Silvana Rachieru, Adolescenþa ºi copilãria de altãdatã. Tinerii de azi cerceteazã istoria de ieri, Concursul EUSTORY, 2002. 1.2. DOCUMENTE ALE AUTORITÃÞILOR COMUNISTE CU PRIVIRE LA DEPORTÃRILE ÎN BÃRÃGAN „Fiecãrei persoane sau familii care urmeazã a fi dislocatã li se va aduce la cunoºtinþã Decizia Ministerului Afacerilor Interne, comunicându-li-se mijloacele de transport ce li se pun la dispoziþie. De asemenea, li se va arãta cã bunurile ce nu le pot transporta, pot sã le vândã. Totodatã li se va comunica ora când trebuie terminatã împachetarea. La fiecare gospodãrie unde s-a comunicat Decizia, rãmâne unul sau doi ostaºi pentru a supraveghea ca cei în cauzã sã nu distrugã bunuri, sã nu incendieze sau sã nu disparã.” Viorel Marineasa º.a., Deportarea în Bãrãgan. Destine, documente, reportaje, Timiºoara, 1996. Concursul ISTORIA MEA – EUSTORY este organizat de Fundaþia Noua Istorie ºi se înscrie în reþeaua EUSTORY coordonatã de Fundatia Korber. Þelul principal al concursului este, conform afirmaþiilor celor implicaþi în organizarea lui, stimularea interesului tinerilor pentru trecut, dezvoltarea ataºamentului lor faþã de comunitatea localã, de statul român ºi de valorile europene ºi general umane. Concursul doreºte sã contribuie la dezvoltarea capacitãþii tinerilor de a înþelege realitatea curentã, de a reflecta în mod critic ºi de a-ºi asuma responsabilitãþile ce le revin în cadrul societãþii. Dislocãrile de populaþie din iunie 1951 au fost hotãrâte în cadrul ºedinþei Consiliului de Miniºtri din 15 martie, prin care Ministerul Afacerilor Interne putea muta din orice localitate persoanele care „dãunau construirii socialismului în Republica Popularã Românã”. Aceste dislocãri au fost pregãtite prin douã Directive care cuprind mãsurile politice, militare ºi administrative impuse de autoritãþile comuniste. 21
Page 1 and 2: ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ŞI EDU
Page 3 and 4: CUPRINS • Cuvânt înainte (Alexa
Page 5 and 6: pretutindeni de a se opune genocidu
Page 7 and 8: PREZENTAREA PROIECTULUI PREDAREA IS
Page 9 and 10: ARGUMENTUL PACHETULUI EDUCAÞIONAL
Page 11 and 12: ECATERINA STÃNESCU MIªCÃRI DE PO
Page 13 and 14: TABEL METODOLOGIC ECATERINA STÃNES
Page 15 and 16: TABEL CRONOLOGIC Contextul istoric:
Page 17 and 18: Contextul istoric: local, european,
Page 19: Contextul istoric: local, european,
Page 23 and 24: 1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K., MIGRANT
Page 25 and 26: În destinul sãu, un cronicar de f
Page 27 and 28: 2. „Pãrerea mea este cã IRC-ul
Page 29 and 30: 2.4. CAPCANA TIMPULUI VIRTUAL „Ce
Page 31 and 32: „Al doilea val al imigrãrii cãt
Page 33 and 34: salon. Aveam 20 de ani, am început
Page 35 and 36: II. SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILO
Page 37 and 38: 1. „În 1919, prin Tratatul de la
Page 39 and 40: învingã ºi nici sã o gestioneze
Page 41 and 42: APLICAÞIE SPAÞIUL ISTORIC AL MIGR
Page 43 and 44: APLICAÞIE SPAÞIUL ISTORIC AL MIGR
Page 45 and 46: 1. „Revista Memoria a început s
Page 47 and 48: 1.3. ROMÂN ÎN GARDA REGINEI DIN D
Page 49 and 50: SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSE
Page 51 and 52: 2.2.2. Programa de limba românã -
Page 53 and 54: APLICAÞIE CONSECINÞELE MIGRAÞIIL
Page 55 and 56: 3.3. CLUBUL ADOLESCENÞILOR REFUGIA
Page 57 and 58: SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI
Page 59 and 60: 3. memoria nu este un simplu depozi
Page 61 and 62: adevãrat problema, timp de 8-10 mi
Page 63 and 64: - când informaþia cititã contraz
Page 65 and 66: permanente consultãri cu profesoru
Page 67: c. activitate de informare ºi cons
Page 70 and 71:
LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTU
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
8.3.a 8.3.b 8.3.c LUCIA COPOERU •
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 117 and 118:
CONSTANTIN VITANOS MESAJUL CULTURII
Page 119 and 120:
TABEL METODOLOGIC Tema I. Cultura t
Page 121 and 122:
TABEL CRONOLOGIC CONSTANTIN VITANOS
Page 123 and 124:
CONSTANTIN VITANOS • MESAJUL CULT
Page 125 and 126:
Într-o oarecare mãsurã, spiritul
Page 127 and 128:
1.4.1. sfârºit, am pornit-o la dr
Page 129 and 130:
APLICAÞIE CULTURA TINERILOR - VALO
Page 131 and 132:
2.2.2. Mulþimile îl urmeazã pe F
Page 133 and 134:
2.7. „ERA TICÃLOªILOR” „Cum
Page 135 and 136:
3.2.1. 3. „- Nu mai înjura. Bine
Page 137 and 138:
muzicii rock a depins de forþa ama
Page 139 and 140:
3.6.3. 3.6.4. 3.6.2. Bob Dylan: Sf
Page 141 and 142:
II. OMUL ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRII
Page 143 and 144:
1. GLOBALIZAREA ªI MANIFESTÃRILE
Page 145 and 146:
confruntã douã viziuni despre fel
Page 147 and 148:
2. CONSECINÞELE GLOBALIZÃRII 2.1.
Page 149 and 150:
2.2.B. O CRITICÃ A MCDONALDIZÃRII
Page 151 and 152:
3. GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NA
Page 153 and 154:
se impune integral. S-ar pãrea cã
Page 155 and 156:
4.3. CETÃÞEANUL, TOLERANÞA ªI S
Page 157:
APLICAÞIE OMUL ÎN CENTRUL GLOBALI
Page 160 and 161:
AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFL
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 197 and 198:
VALENTIN BÃLUÞOIU DEMOCRAÞIA ªI
Page 199 and 200:
TABEL METODOLOGIC VALENTIN BÃLUÞO
Page 201 and 202:
Tema Integrarea europeanã ºi drep
Page 203 and 204:
VALENTIN BÃLUÞOIU • DEMOCRAÞIA
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
1. O DEFINIÞIE A DREPTURILOR OMULU
Page 209 and 210:
3.1.1. 2.6. REZULTATUL ALEGERILOR D
Page 211 and 212:
3.1.4. „Partea cea mai delicatã
Page 213 and 214:
APLICAÞIE TOTALITARISM ªI DEMOCRA
Page 215 and 216:
Havel a scris piese de teatru în c
Page 217 and 218:
1. 1.1. EGALITATE? SCHIMBAREA STATU
Page 219 and 220:
2.3. …ªI OBLIGAÞIILE FAMILIALE!
Page 221 and 222:
„E o zi caldã de primãvarã. Î
Page 223 and 224:
5. „În America ºi-au ars sutien
Page 225 and 226:
întâmplat asta acum, aº fi prote
Page 227 and 228:
„Sunt pe apele mele, mã asigur p
Page 229 and 230:
SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII ÎN SE
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
1. „Art. 1. Prin prezentul tratat
Page 235 and 236:
forul continental s-a vãzut în po
Page 237 and 238:
oli mentale. În ceea ce priveºte
Page 239 and 240:
þara noastrã este micã (are mai
Page 241 and 242:
PERSONALITÃÞI Nicolae Titulescu (
Page 243:
SUGESTII METODOLOGICE VALENTIN BÃL
Page 246 and 247:
ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ªI EDU
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 253 and 254:
BIBLIOGRAFIE GENERALÃ • James Ad
Page 255 and 256:
• Cristina Corciovescu, Bujor T.
Page 257 and 258:
• Ion Bogdan Lefter, Postmodernis
Page 259 and 260:
• Constantin Vitanos, Didactica I
show all

istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?