istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

More documents

Recommendations

Info

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI «Constantino» este acum ºeful unei echipe de constructori români care lucreazã la cinci blocuri de locuinþe din Roma. «Am venit în Italia cu mãrfarele. Din Ungaria am luat un mãrfar pânã la Ljubljana, apoi un altul pânã la graniþa cu Italia. Am stat câteva luni, m-am întors acasã, apoi iar am încercat sã vin, tot cu mãrfarele. M-au prins slovenii, mi-au dat interdicþie ºi m-au trimis acasã. Am împrumutat 300 de mãrci, din care 50 i-am lãsat soþiei, ºi am plecat din nou. În februarie 1998 am plecat iarãºi din Ungaria la Ljubljana, tot cu mãrfarul, dar de la Ljubljana am luat un taxi pânã la graniþa Italiei. Eram un om disperat când am ajuns la Guidonia, lângã Roma. Cu ultimii bani mi-am luat douã chifle ºi un iaurt. Câteva luni am muncit pe apucate, cu 50.000 de lire pe zi. Tot cãutând, am gãsit o echipã de fierari-betoniºti din Napoli, 32 Evenimentul Zilei, 25 noi. 2002. 3.5. UN HAIR-STYLIST CÃLÃTOR „Dupã ce a colindat aproape toatã lumea, de la Moscova ºi pânã în îndepãrtata Africã, Enrico Schiavone a aterizat, nu cu multã vreme în urmã, la Bucureºti. «Parcat» chiar în buricul târgului, a devenit un fel de simbol al firmei pentru care lucreazã, respectiv cochetul salon de coafurã Blues Line, din incinta hotelului Athenée Palace Hilton… Provin dintr-o familie cu adevãrat mare, am opt fraþi (patru bãieþi ºi patru fete), un tatã francez ºi o mamã italiancã, din clasa mijlocie, vestiþii «carpentieri napoletani» care m-au luat cu ei la muncã. Acolo am avut ºansa sã «fur» meserie. ªeful napoletanilor m-a luat ca ajutor. Acum am o echipã de 30 de persoane, dintre care 25 români, doi italieni ºi trei albanezi. Dintre români, 16 nu aveau acte. Cu noua lege, patronul le-a fãcut documente la toþi… Patronul vine rar pe aici. Mie-mi dã desenele, banii, iar restul mã priveºte. Eu comand materialele, eu semnez pentru betoniere, eu urmãresc fiecare detaliu. Am depãºit de mult problemele materiale: acum am un salariu de câteva mii de euro pe lunã. M-am gândit sã-mi deschid o firmã, dar e încã devreme… Oricum, visul meu nu e sã am trei-patru români, sã-i rup cu munca ºi sã câºtig bani pe spinarea lor. De fapt, eu vreau sã mã întorc în România când voi avea forþa financiarã necesarã».“ dar, având în vedere cã era o familie cu adevãrat mare, mai degrabã din cea sãracã. Oricât mi-aº fi dorit sã devin stilist, banii noºtri erau foarte puþini, iar programele de pregãtire, la Paris, foarte scumpe, prin urmare am început prin a lucra ca electrician. În cele din urmã am reuºit sã intru la cursurile organizate de Fédération Nationale de la Coiffure Française, o ºcoalã de renume în Franþa. La un an dupã ce am terminat aceastã ºcoalã, am ajuns la o ºcoalã ºi mai renumitã, de unde am obþinut licenþa pentru a deschide un APLICAÞIE • Descrieþi condiþiile în care Costel ªerban emigreazã din România. • Explicaþi dacã este vorba despre o migrare voluntarã sau forþatã. • Interpretaþi afirmaþia „oricum visul meu nu este sã am trei-patru români, sã-i rup cu munca”. • Formulaþi, cu propriile voastre cuvintele, visul acestui migrant. Comparaþi acest vis cu proiectele migrantului despre care vorbeºte sursa 3.3. Stabiliþi asemãnãrile ºi deosebirile. APLICAÞIE • Marcaþi pe hartã traseul acestui hair-stylist. Credeþi cã Enrico este influenþat ºi de contextul istoric sau doar de propria „inspiraþie”? • Formulaþi douã cauze ale cãlãtoriilor sale; credeþi cã termenul „cãlãtorii” este potrivit? Argumentaþi pro sau contra. • Cãutaþi un exemplu al altei persoane care a migrat în România voluntar.
salon. Aveam 20 de ani, am început sã muncesc ºi am avut bani pentru alte cursuri de perfecþionare. Dupã care a început perioada «marilor cãlãtorii». S-a ivit oportunitatea sã lucrez la un salon cosmetic din Kenia; am plecat, cu numai 10 dolari în buzunar ºi am lucrat acolo doi Revista Life&Style, mai, 2002. 3.6. POVESTEA LUI TOME „Tome este un copil refugiat din Mozambic. El ºi-a petrecut cea mai mare parte a vieþii întro tabãrã de refugiaþi din Zimbabwe. Familia sa, împreunã cu alte milioane de oameni, se ani, o viaþã minunatã, dupã care am plecat la Dar es Salaam, în Tanzania. Am tuns mai ales persoane de culoare, însã ei doreau sã le fie aranjat pãrul în stil european. Dupã patru ani am plecat direct la Moscova… ºi în cele din urmã aici, în Bucureºti.” refugiase din Mozambic pentru a scãpa de rãzboiul civil. «Îmi amintesc viaþa de refugiat. Acum trãiesc în propria mea þarã. Sper cã nu vom mai fi nevoiþi vreodatã sã ne refugiem».” Copiii refugiaþi: fuga de persecuþii ºi de rãzboi, UNHCR, 2004. CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORANE PENTRU PROFESOR Pentru analiza acestor surse este utilã reamintirea definiþiilor urmãtoarelor tipuri de migraþii: migraþia provocatã de decolonizare, migraþia provocatã de globalizare, migraþia economicã ºi migraþia forþatã. Toate aceste definiþii sunt în glosar. Un exerciþiu de încãlzire propus elevilor ar putea consta în formularea unor definiþii care apoi sã fie comparate cu cele din glosar. PENTRU PROFESOR Pentru a cunoaºte ºi aprecia complexitatea activitãþilor desfãºurate de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaþi, folosiþi cap. „Personalitãþi ºi instituþii implicate în migraþiile contemporane”. APLICAÞIE • Carcaterizaþi printr-un singur cuvânt afirmaþia: „Acum trãiesc în propria mea þarã”. • Ce credeþi cã îºi aminteºte Tome despre tabãra de refugiaþi din Zimbabwe? Ce s-ar putea face pentru ca amintirile traumatizante sã se ºteargã mai repede? SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSELE • Folosind cunoºtintele din orele de istorie, reconstituiþi contextul în care au avut loc experienþele relatate în sursele date. Pe o axã a timpului, ordonaþi aceste experienþe ºi apoi completaþi urmãtorul tabel, folosind exemplul dat: sursa 3.1 Contextul local Contextul general 1949 – Indonezia, fostã colonie a Olandei, Mare amploare a decolonizãrii, în 3.2 devine independentã. contextul creat de încheierea celui de-al 3.3 3.4 3.5 3.6 1975 – Guyana olandezã obþine independenþa. doilea rãzboi mondial. • Împreunã cu colega/colegul tãu, formulaþi cauzele migraþiei pentru fiecare situaþie prezentatã de sursele de mai sus; care sunt motive personale ºi care sunt generale? Comparaþi rãspunsurile voastre cu cele ale colegilor. • Alcãtuiþi douã grupe; prima va analiza experienþele care sunt migraþii legale ºi a doua va analiza experienþele care aparþin migraþiei ilegale. Examinaþi cauzele ºi consecinþele lor. Care sunt cauzele specifice ale migraþiei ilegale? Care sunt consecinþele acestor migraþii ilegale? 33
Page 1 and 2: ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ŞI EDU
Page 3 and 4: CUPRINS • Cuvânt înainte (Alexa
Page 5 and 6: pretutindeni de a se opune genocidu
Page 7 and 8: PREZENTAREA PROIECTULUI PREDAREA IS
Page 9 and 10: ARGUMENTUL PACHETULUI EDUCAÞIONAL
Page 11 and 12: ECATERINA STÃNESCU MIªCÃRI DE PO
Page 13 and 14: TABEL METODOLOGIC ECATERINA STÃNES
Page 15 and 16: TABEL CRONOLOGIC Contextul istoric:
Page 17 and 18: Contextul istoric: local, european,
Page 19 and 20: Contextul istoric: local, european,
Page 21 and 22: 1. CAUZELE MIGRAÞIILOR CONTEMPORAN
Page 23 and 24: 1.4. MÃRTURIA LUI J.L.K., MIGRANT
Page 25 and 26: În destinul sãu, un cronicar de f
Page 27 and 28: 2. „Pãrerea mea este cã IRC-ul
Page 29 and 30: 2.4. CAPCANA TIMPULUI VIRTUAL „Ce
Page 31: „Al doilea val al imigrãrii cãt
Page 35 and 36: II. SPAÞIUL ISTORIC AL MIGRAÞIILO
Page 37 and 38: 1. „În 1919, prin Tratatul de la
Page 39 and 40: învingã ºi nici sã o gestioneze
Page 41 and 42: APLICAÞIE SPAÞIUL ISTORIC AL MIGR
Page 43 and 44: APLICAÞIE SPAÞIUL ISTORIC AL MIGR
Page 45 and 46: 1. „Revista Memoria a început s
Page 47 and 48: 1.3. ROMÂN ÎN GARDA REGINEI DIN D
Page 49 and 50: SARCINI DE LUCRU PENTRU TOATE SURSE
Page 51 and 52: 2.2.2. Programa de limba românã -
Page 53 and 54: APLICAÞIE CONSECINÞELE MIGRAÞIIL
Page 55 and 56: 3.3. CLUBUL ADOLESCENÞILOR REFUGIA
Page 57 and 58: SUGESTII PENTRU ALTE ACTIVITÃÞI
Page 59 and 60: 3. memoria nu este un simplu depozi
Page 61 and 62: adevãrat problema, timp de 8-10 mi
Page 63 and 64: - când informaþia cititã contraz
Page 65 and 66: permanente consultãri cu profesoru
Page 67: c. activitate de informare ºi cons
Page 70 and 71: LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTU
Page 82 and 83:
LUCIA COPOERU • DIALOG INTERCULTU
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
8.3.a 8.3.b 8.3.c LUCIA COPOERU •
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
Page 98 and 99:
Page 100 and 101:
Page 102 and 103:
Page 104 and 105:
Page 106 and 107:
Page 108 and 109:
Page 110 and 111:
Page 112 and 113:
Page 114 and 115:
Page 117 and 118:
CONSTANTIN VITANOS MESAJUL CULTURII
Page 119 and 120:
TABEL METODOLOGIC Tema I. Cultura t
Page 121 and 122:
TABEL CRONOLOGIC CONSTANTIN VITANOS
Page 123 and 124:
CONSTANTIN VITANOS • MESAJUL CULT
Page 125 and 126:
Într-o oarecare mãsurã, spiritul
Page 127 and 128:
1.4.1. sfârºit, am pornit-o la dr
Page 129 and 130:
APLICAÞIE CULTURA TINERILOR - VALO
Page 131 and 132:
2.2.2. Mulþimile îl urmeazã pe F
Page 133 and 134:
2.7. „ERA TICÃLOªILOR” „Cum
Page 135 and 136:
3.2.1. 3. „- Nu mai înjura. Bine
Page 137 and 138:
muzicii rock a depins de forþa ama
Page 139 and 140:
3.6.3. 3.6.4. 3.6.2. Bob Dylan: Sf
Page 141 and 142:
II. OMUL ÎN CENTRUL GLOBALIZÃRII
Page 143 and 144:
1. GLOBALIZAREA ªI MANIFESTÃRILE
Page 145 and 146:
confruntã douã viziuni despre fel
Page 147 and 148:
2. CONSECINÞELE GLOBALIZÃRII 2.1.
Page 149 and 150:
2.2.B. O CRITICÃ A MCDONALDIZÃRII
Page 151 and 152:
3. GLOBALIZAREA ªI IDENTITATEA NA
Page 153 and 154:
se impune integral. S-ar pãrea cã
Page 155 and 156:
4.3. CETÃÞEANUL, TOLERANÞA ªI S
Page 157:
APLICAÞIE OMUL ÎN CENTRUL GLOBALI
Page 160 and 161:
AUREL SOARE • COOPERARE ªI CONFL
Page 162 and 163:
Page 164 and 165:
Page 166 and 167:
Page 168 and 169:
Page 170 and 171:
Page 172 and 173:
Page 174 and 175:
Page 176 and 177:
Page 178 and 179:
Page 180 and 181:
Page 182 and 183:
Page 184 and 185:
Page 186 and 187:
Page 188 and 189:
Page 190 and 191:
Page 192 and 193:
Page 194 and 195:
Page 197 and 198:
VALENTIN BÃLUÞOIU DEMOCRAÞIA ªI
Page 199 and 200:
TABEL METODOLOGIC VALENTIN BÃLUÞO
Page 201 and 202:
Tema Integrarea europeanã ºi drep
Page 203 and 204:
VALENTIN BÃLUÞOIU • DEMOCRAÞIA
Page 205 and 206:
Page 207 and 208:
1. O DEFINIÞIE A DREPTURILOR OMULU
Page 209 and 210:
3.1.1. 2.6. REZULTATUL ALEGERILOR D
Page 211 and 212:
3.1.4. „Partea cea mai delicatã
Page 213 and 214:
APLICAÞIE TOTALITARISM ªI DEMOCRA
Page 215 and 216:
Havel a scris piese de teatru în c
Page 217 and 218:
1. 1.1. EGALITATE? SCHIMBAREA STATU
Page 219 and 220:
2.3. …ªI OBLIGAÞIILE FAMILIALE!
Page 221 and 222:
„E o zi caldã de primãvarã. Î
Page 223 and 224:
5. „În America ºi-au ars sutien
Page 225 and 226:
întâmplat asta acum, aº fi prote
Page 227 and 228:
„Sunt pe apele mele, mã asigur p
Page 229 and 230:
SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII ÎN SE
Page 231 and 232:
Page 233 and 234:
1. „Art. 1. Prin prezentul tratat
Page 235 and 236:
forul continental s-a vãzut în po
Page 237 and 238:
oli mentale. În ceea ce priveºte
Page 239 and 240:
þara noastrã este micã (are mai
Page 241 and 242:
PERSONALITÃÞI Nicolae Titulescu (
Page 243:
SUGESTII METODOLOGICE VALENTIN BÃL
Page 246 and 247:
ISTORIA SECOLULUI AL XX-LEA ªI EDU
Page 248 and 249:
Page 250 and 251:
Page 253 and 254:
BIBLIOGRAFIE GENERALÃ • James Ad
Page 255 and 256:
• Cristina Corciovescu, Bujor T.
Page 257 and 258:
• Ion Bogdan Lefter, Postmodernis
Page 259 and 260:
• Constantin Vitanos, Didactica I
show all

istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?