istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI
APLICAÞIE
• Sursa 1.1 se referã la deportãrile din perioada comunistã. Folosind cunoºtintele din orele de
istorie, realizaþi un studiu de caz în care sã precizaþi:
a. ce categorii sociale sau etnice au fost supuse deportãrii în România comunistã;
b. din ce regiuni ºi unde au fost fãcute deportãri;
c. care a fost pretextul ºi care au fost cauzele reale ale deportãrilor;
d. ce probleme au vrut sã rezolve autoritãþile comuniste prin deportãri; ce probleme provoacã,
la rândul lor, aceste deportãri.
• Imaginaþi-vã cã sunteþi unul dintre cei care apar în aceste fotografii (adult sau copil); scrieþi un
jurnal în care sã povestiþi cum se desfãºoarã o zi din viaþa unui deportat. Pentru aceasta folosiþi
ºi relatarea Dorei Sarafolean din Copilãria de pe Golgota Bãrãganului.
• Deportãrile hotãrâte de autoritãþile comuniste aratã cã migraþia a fost folositã ca un instrument
politic; discutaþi cu colegii voºtri dacã astfel de situaþii mai existã acum, în secolul al XXI-lea.
• La Sighet existã o listã a celor care au pierit în timpul deportãrilor hotãrâte de comuniºti.
Credeþi cã o astfel de listã este suficientã pentru a face dreptate acestor victime ale
comuniºtilor?
• O asemenea „memorie” este utilã tinerilor care nu au cunoscut direct comunismul?
Argumentaþi rãspunsul vostru.
1.2. COPILUL UNEI FAMILII DE IMIGRANÞI, LA ªCOALÃ
„În rând, câte doi, intrãm în
sala de clasã. Învãþãtorul se
aºeazã la catedrã. Astãzi, lecþia
de moralã, anunþã el dupã ce a
fãcut prezenþa, poticnindu-se
din cauza numelor noastre
arabe. Începe sã vorbeascã
despre moralã aºa cum face în
fiecare zi de când am început
sã frecventez ºcoala. O
discuþie se porneºte între
copiii francezi ºi învãþãtor.
Toþi ridicã mâna pentru a
46
vorbi, pentru a-ºi povesti
experienþa, pentru a-ºi
demonstra concordanþa moralã
cu lecþia de astãzi. Noi, arabii
din clasã, nu avem nimic de
spus. Cu ochii larg deschiºi,
cu urechile atente, ascult
discuþia. ªtiu bine cã locuiesc
într-o mahala din barãci de
carton ºi cã numai cei sãraci
locuiesc în astfel de locuri.
Am fost de mai multe ori la
Alain, care locuieºte cu
Azouz Begag, Le gone de Chaaba, Editions du Seuil, Paris, 1986, pp. 58-59.
pãrinþii lui pe strada Monin,
într-o casã. Am vãzut cã era
mult mai frumos decât în
barãcile nostre. ªi ce mult
spaþiu! Doar camera lui Alain
era cât toatã chaaba (baraca)
noastrã în întregime. Are o
camerã numai pentru el, un
birou cu cãrþi, un dulap
pentru haine. Îmi este ruºine
sã spun unde locuiesc. Din
acest motiv Alain nu a venit
niciodatã la mine.”
APLICAÞIE
• Revedeþi definiþia discriminãrii ºi analizaþi, pe baza ei, sursa 1.2. Credeþi cã este vorba despre
discriminare?
• Citiþi câteva ziare sau reviste pe care le aveþi la dispoziþie ºi identificaþi relatãri despre douã
grupuri minoritare discriminate; formulaþi apoi douã activitãþi prin care putem preîntâmpina
discriminarea.
• Imaginaþi-vã cã sunteþi membru al unei organizaþii nonguvernamentale care se ocupã de
apãrarea drepturilor omului. Primiþi sursa 1.2 de la colaboratori. Ce soluþii puteþi formula? Cu
cine credeþi cã puteþi colabora pentru ca soluþiile propuse sã fie eficiente?
• Discutaþi cu un coleg despre ce pot face guvernele ºi oamenii obiºnuiþi pentru ca problemele
migranþilor sã fie diminuate sau chiar înlãturate. Comparaþi propunerile voastre cu cele
formulate de colegi. Alegeþi douã dintre cele mai uºor de aplicat ºi prezentaþi-le unei instituþii
guvernamentale specializate ºi unei organizaþii nonguvernamentale. Pe baza discuþiilor voastre,
alcãtuiþi un proiect în care sã vã implicaþi prin voluntariat.