07.01.2013 Views

istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI<br />

1.4. FORMAÞIA GLORIA<br />

Gloria a pornit la drum în urmã<br />

cu câþiva ani (1997), atunci când<br />

câþiva tineri africani, studenþi ºi<br />

refugiaþi, au decis sã punã<br />

bazele unei formaþii, <strong>pentru</strong> a-ºi<br />

mai <strong>al</strong>ina dorul de casã ºi<br />

<strong>pentru</strong> a aduce un colþiºor din<br />

Congo-ul nat<strong>al</strong> în România.<br />

„Mai întâi cântam <strong>pentru</strong><br />

distracþia noastrã, în timpul<br />

liber. Apoi ne-am dat seama cã<br />

aici, în România, nu existã trupe<br />

care sã cânte muzicã africanã ºi<br />

am vrut sã umplem acest gol.<br />

Prin muzica pe care o facem,<br />

ne-am propus sã atingem douã<br />

obiective: sã promovãm cultura<br />

africanã ºi sã punem umãrul la<br />

integrarea refugiaþilor în<br />

România […]. Ni s-au <strong>al</strong>ãturat ºi<br />

<strong>al</strong>þi entuziaºti, nu doar din<br />

48<br />

Congo, ci din diferite þãri<br />

africane, care au o cu totul <strong>al</strong>tã<br />

muzicã decât a noastrã […]. Toþi<br />

africanii au muzica în sânge, se<br />

nasc cu acest t<strong>al</strong>ent muzic<strong>al</strong>,<br />

care rãmâne singurul refugiu<br />

într-o zonã a lumii mãcinatã de<br />

lupte politice ºi de sãrãcie”.<br />

Mbaki a fãcut parte dintr-o<br />

organizaþie politicã<br />

studenþeascã, iar partidul aflat<br />

la guvernare nu agrea acea<br />

grupare. De aceea a fost obligat<br />

sã pãrãseascã Congoul.<br />

Componenþa grupului Gloria<br />

este urmãtoarea: Mbela Nzuzi,<br />

Congo; Mbaki Makengo,<br />

Congo; Vincent C<strong>al</strong>issa,<br />

Rwanda; Aime Lema, Congo;<br />

Cristian Prihotcã, România;<br />

Sorin Petrescu, România.<br />

1.5. UN MILION DE BÃRBAÞI LIPSÃ LA APEL<br />

Deºi România nu a trecut<br />

printr-un rãzboi recent, b<strong>al</strong>anþa<br />

dintre bãrbaþi ºi femei s-a<br />

dezechilibrat. Minuscul în<br />

termeni procentu<strong>al</strong>i (în prezent<br />

împãrþirea este de 48,8% bãrbaþi<br />

ºi 51,3% femei, faþã de 49,3%<br />

bãrbaþi ºi 50,7% femei înainte<br />

de 1989), dezechilibrul este<br />

semnificativ în termeni<br />

numerici. Schimbarea se traduce<br />

în 1.084.050 de bãrbaþi lipsã la<br />

apel. Cifra este mai mare ca<br />

pierderile României în <strong>al</strong> doi<strong>lea</strong><br />

rãzboi mondi<strong>al</strong>… Lipsa lor de<br />

acasã nu poate fi cumpãratã pe<br />

euro sau dolari. Sociologii au<br />

arãtat cã tinerii care cresc în<br />

familii din care lipseºte tatãl au<br />

mai multe ºanse de a avea<br />

probleme de disciplinã, de a<br />

rãmâne în urmã cu studiile ºi de<br />

a fi antrenaþi în activitãþi<br />

infracþion<strong>al</strong>e. Familiile care<br />

trãiesc despãrþite au mai multe<br />

ºanse de a ajunge la divorþ.<br />

Sorin Adam Matei, Evenimentul Zilei, aprilie, 2005.<br />

APLICAÞIE<br />

Coperta CD-ului Gloria-Africa.<br />

Albumul „Africa” este dedicat<br />

refugiaþilor de pretutindeni.<br />

Producãtor este ARCA- Forumul<br />

Român <strong>pentru</strong> Refugiaþi ºi<br />

Migranþi. Cele mai multe melodii<br />

au ritmuri ºi texte africane; una<br />

dintre ele, cântatã în francezã ºi<br />

românã, se numeºte „Viaþa-i<br />

frumoasã ºi meritã trãitã”.<br />

APLICAÞIE<br />

• Pe baza surselor 1.3 ºi 1.4,<br />

identificaþi douã<br />

modificãri ce au avut loc<br />

în viaþa migranþilor,<br />

respectiv în viaþa<br />

familiilor lor.<br />

• Ce soluþii au folosit aceºti<br />

migranþi <strong>pentru</strong> a pãstra<br />

legãturile cu þara de<br />

origine, precum ºi <strong>pentru</strong><br />

a se integra în<br />

societatea-„gazdã”?<br />

• Organizaþi o dezbatere cu<br />

tema: „Este important<br />

<strong>pentru</strong> migranþi sã-ºi<br />

pãstreze tradiþiile de<br />

acasã”? Comparaþi<br />

rãspunsurile voastre cu<br />

cele date de participanþii<br />

la sondajul re<strong>al</strong>izat de<br />

Institutul de Politici<br />

Publice, pag 51.<br />

• Comparaþi sursele 1.3 ºi 1.5. Constataþi un dezacord între ele sau aceste surse se completeazã?<br />

• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” tatãl; aflaþi<br />

care au fost sentimentele, eventu<strong>al</strong> resentimentele celor rãmaºi acasã.<br />

• Pe baza celor ascultate, imaginaþi o scrisoare a celui plecat cãtre cei de acasã, precum ºi<br />

rãspunsul acestora.<br />

• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” mama. Aflaþi<br />

ce au simþit cei care au rãmas acasã.<br />

• Imaginaþi un di<strong>al</strong>og între mamã ºi copiii ei în zilele de dinaintea plecãrii; ce sfaturi dã mama;<br />

ce întrebãri pun copiii?<br />

• Comparaþi reacþiile în ambele situaþii. Ce constataþi?

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!