istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+
istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+
istoria secolului al xx-lea şi educaţia pentru - Centrul Educatia 2000+
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ECATERINA STÃNESCU • MIªCÃRI DE POPULAÞII ÎN SECOLELE XX ªI XXI<br />
1.4. FORMAÞIA GLORIA<br />
Gloria a pornit la drum în urmã<br />
cu câþiva ani (1997), atunci când<br />
câþiva tineri africani, studenþi ºi<br />
refugiaþi, au decis sã punã<br />
bazele unei formaþii, <strong>pentru</strong> a-ºi<br />
mai <strong>al</strong>ina dorul de casã ºi<br />
<strong>pentru</strong> a aduce un colþiºor din<br />
Congo-ul nat<strong>al</strong> în România.<br />
„Mai întâi cântam <strong>pentru</strong><br />
distracþia noastrã, în timpul<br />
liber. Apoi ne-am dat seama cã<br />
aici, în România, nu existã trupe<br />
care sã cânte muzicã africanã ºi<br />
am vrut sã umplem acest gol.<br />
Prin muzica pe care o facem,<br />
ne-am propus sã atingem douã<br />
obiective: sã promovãm cultura<br />
africanã ºi sã punem umãrul la<br />
integrarea refugiaþilor în<br />
România […]. Ni s-au <strong>al</strong>ãturat ºi<br />
<strong>al</strong>þi entuziaºti, nu doar din<br />
48<br />
Congo, ci din diferite þãri<br />
africane, care au o cu totul <strong>al</strong>tã<br />
muzicã decât a noastrã […]. Toþi<br />
africanii au muzica în sânge, se<br />
nasc cu acest t<strong>al</strong>ent muzic<strong>al</strong>,<br />
care rãmâne singurul refugiu<br />
într-o zonã a lumii mãcinatã de<br />
lupte politice ºi de sãrãcie”.<br />
Mbaki a fãcut parte dintr-o<br />
organizaþie politicã<br />
studenþeascã, iar partidul aflat<br />
la guvernare nu agrea acea<br />
grupare. De aceea a fost obligat<br />
sã pãrãseascã Congoul.<br />
Componenþa grupului Gloria<br />
este urmãtoarea: Mbela Nzuzi,<br />
Congo; Mbaki Makengo,<br />
Congo; Vincent C<strong>al</strong>issa,<br />
Rwanda; Aime Lema, Congo;<br />
Cristian Prihotcã, România;<br />
Sorin Petrescu, România.<br />
1.5. UN MILION DE BÃRBAÞI LIPSÃ LA APEL<br />
Deºi România nu a trecut<br />
printr-un rãzboi recent, b<strong>al</strong>anþa<br />
dintre bãrbaþi ºi femei s-a<br />
dezechilibrat. Minuscul în<br />
termeni procentu<strong>al</strong>i (în prezent<br />
împãrþirea este de 48,8% bãrbaþi<br />
ºi 51,3% femei, faþã de 49,3%<br />
bãrbaþi ºi 50,7% femei înainte<br />
de 1989), dezechilibrul este<br />
semnificativ în termeni<br />
numerici. Schimbarea se traduce<br />
în 1.084.050 de bãrbaþi lipsã la<br />
apel. Cifra este mai mare ca<br />
pierderile României în <strong>al</strong> doi<strong>lea</strong><br />
rãzboi mondi<strong>al</strong>… Lipsa lor de<br />
acasã nu poate fi cumpãratã pe<br />
euro sau dolari. Sociologii au<br />
arãtat cã tinerii care cresc în<br />
familii din care lipseºte tatãl au<br />
mai multe ºanse de a avea<br />
probleme de disciplinã, de a<br />
rãmâne în urmã cu studiile ºi de<br />
a fi antrenaþi în activitãþi<br />
infracþion<strong>al</strong>e. Familiile care<br />
trãiesc despãrþite au mai multe<br />
ºanse de a ajunge la divorþ.<br />
Sorin Adam Matei, Evenimentul Zilei, aprilie, 2005.<br />
APLICAÞIE<br />
Coperta CD-ului Gloria-Africa.<br />
Albumul „Africa” este dedicat<br />
refugiaþilor de pretutindeni.<br />
Producãtor este ARCA- Forumul<br />
Român <strong>pentru</strong> Refugiaþi ºi<br />
Migranþi. Cele mai multe melodii<br />
au ritmuri ºi texte africane; una<br />
dintre ele, cântatã în francezã ºi<br />
românã, se numeºte „Viaþa-i<br />
frumoasã ºi meritã trãitã”.<br />
APLICAÞIE<br />
• Pe baza surselor 1.3 ºi 1.4,<br />
identificaþi douã<br />
modificãri ce au avut loc<br />
în viaþa migranþilor,<br />
respectiv în viaþa<br />
familiilor lor.<br />
• Ce soluþii au folosit aceºti<br />
migranþi <strong>pentru</strong> a pãstra<br />
legãturile cu þara de<br />
origine, precum ºi <strong>pentru</strong><br />
a se integra în<br />
societatea-„gazdã”?<br />
• Organizaþi o dezbatere cu<br />
tema: „Este important<br />
<strong>pentru</strong> migranþi sã-ºi<br />
pãstreze tradiþiile de<br />
acasã”? Comparaþi<br />
rãspunsurile voastre cu<br />
cele date de participanþii<br />
la sondajul re<strong>al</strong>izat de<br />
Institutul de Politici<br />
Publice, pag 51.<br />
• Comparaþi sursele 1.3 ºi 1.5. Constataþi un dezacord între ele sau aceste surse se completeazã?<br />
• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” tatãl; aflaþi<br />
care au fost sentimentele, eventu<strong>al</strong> resentimentele celor rãmaºi acasã.<br />
• Pe baza celor ascultate, imaginaþi o scrisoare a celui plecat cãtre cei de acasã, precum ºi<br />
rãspunsul acestora.<br />
• Dacã este posibil, staþi de vorbã cu membrii unei familii din care a plecat „afarã” mama. Aflaþi<br />
ce au simþit cei care au rãmas acasã.<br />
• Imaginaþi un di<strong>al</strong>og între mamã ºi copiii ei în zilele de dinaintea plecãrii; ce sfaturi dã mama;<br />
ce întrebãri pun copiii?<br />
• Comparaþi reacþiile în ambele situaþii. Ce constataþi?