Catalog Hans Eder PDF - Muzeul de Arta Brasov

contactul vizual cu privitorul şi a-l face
părtaş la subiectul lucrării). De fapt întâlnirea
cu trăsăturile groteşti ale acestui
personaj, sunt un prim şoc şi o „cheie”
a întregii lucrări, căci nu e o piaţă veselă,
cum ar părea la o primă impresie,
ci mai ales datorită expresiilor trasate
sumar, dar deosebit de sugestiv, aici
se dezvăluie o lume crispată, obosită
şi încovoiată de lupta pentru supravieţuire.
Aparenţa veselă indusă cromatic,
contrastează cu figurile caricaturalagresive,
cu sugestiile de sărăcie (haine
scoase parcă „de la naftalină”, oameni
cocoşaţi, un bărbat cu picior de lemn,
copilul obosit, sau căţelul de stradă) şi
tendinţa de masificare a personajelor
numeroase şi înghesuite. Este acea
lume, din lucrările artiştilor avangardei,
caracterizată de Rosario Assunto
ca: „adevărată masă umană comparabilă
cu o armată înfrântă”, oameni care
trăiesc într-o lume derizorie, „departe
de natura care-i înconjoară, nu mai
puţin decât de aceea din lăuntrul lor”,
„fiinţe reduse treptat la un complex de
reflexe, lipsite de impulsuri individuale
şi de ţeluri autonome”. 6 În felul acesta
nota socială, vehement protestatară,
a unor lucrări expresioniste, este aici
inclusă în contextul organicităţii operei
de artă. Este interesant de observat
felul în care artistul refuză orice posibilă
filiaţie cu celebrele scene de gen
ale şcolii flamando-olandeze. puternic
narative, vesele sau moralizatoare, pline
de mişcare, acestea nu se regăsesc
în scena împietrită, ca de cadru îngheţat,
care se impune ca o ignorare sau
chiar sfidare a tradiţiei, a truculenţei
şi dinamismului vechii scene de gen.
dernis abgeschlossen wird. Durch diese
Bildkomposition wird der Effekt eines
eingeengten Raumes erreicht, die Stadt
scheint vergessen, alt und verfallen. Die
liniar konzipierte perspektive wird durch
eine farblich geschaffene perspektive
ergänzt, die das Aufsteigen zum Hintergrund
hin unterstreicht. Die Farben der
Häuser reflektieren sich in pastelltönen
im Straßenpflaster, was den Eindruck der
feuchten Atmosphäre dieses „venedig
des Nordens” betont. Grau-grünliche,
ocker-grünliche und grüne Nuancen
fügen sich mit roten Akzenten zu einem
wogenden Rhythmus. Die streng vorgegebene
Fluchtlinie wird von den Kreisformen
der in die tiefe hin gereihten
Händlerkörbe, die den Richtungsvektor
abschwächen, umrahmt. Das Spiel der
Formen – gerade und geschwungene,
Fülle und Leere – und jenes der Farben,
verleiht der Struktur Strenge. Durch diesen
meisterhaften Aufbau wird der Blick
von den perspektivischen Diagonalen
zum Hintergrund hin gelenkt, gleichzeitig
aber durch die Anhäufung kreisförmiger
Gegenstände (Fischkörbe) und
deren farbliche Leuchtkraft aufgehalten,
um danach sanft aber entschieden
weitergeführt zu werden. Dadurch ist
der Betrachter gezwungen, die subtile
Botschaft der wiederholten Aufnahme
von Formen und Farben zu „lesen”. Dieselbe
Rolle scheint auch der farblich und
zeichnerisch ausdrucksstark gestalteten
Frau im vordergrund zuzufallen, die uns
in das Straßengeschehen von Brügge
hineinnimmt. (ein Kunstgriff, den die
traditionelle Kunst benützt, um den
Blickkontakt mit dem Betrachter herzustellen
und ihn am thema der Arbeit
induces the impression of a suffocated
space, of an old, forgotten and derelict
town. the linear perspective is doubled
by a chromatic one which emphasizes
its ascension in the background. the
colours of the houses, reflected in
the pavement of the street, giving it
pastel hues, enhance the feeling of
dampness of this “venice of the North”.
the firm line is accompanied by the
circular shapes of the merchants’
baskets in the background, which
attenuate the guiding vector. A play
of shapes – straight lines, curves,
filled and empty spaces – doubled
by the play of colours give the entire
composition a firm rhythm.the eye
is guided towards the background
by the diagonals, but simultaneously
stopped in the foreground by the
crowded circles (the fish baskets) and
their chromatic luminousity (a subtle
compositional dodge) only to be led
again gently, but steadily, and made
to “read” the subtle messages of the
shapes and of the colours in their
irregular repetition. the woman in the
foreground is intended to draw the eye
towards what happens in the street
(expedient used in traditional art in
order to establish eye contact with the
onlooker and in order to turn him into
a participator). in fact, her grotesque
features cause a first impact, and are
a “key” of the composition: the market
is not a cheerful place, on the contrary,
it reveals a world which is cramped,
tired and bent in the fight for survival.
to all appearances, the colours induce
cheerfulness; but this contrasts with
the caricatural-aggressive figures,