Catalog Hans Eder PDF - Muzeul de Arta Brasov

proiectată pe fundalul unui grandios
peisaj alpin, în decorul unui tipic
sat transilvan, compoziţia exploatează
contrastul dintre o aparentă seninătate
şi o sfâşietoare tensiune lăuntrică.
Sublimul naturii, atmosfera tihnită,
chiar patriarhală, firescul activităţilor
cotidiene, investite cu conotaţii simbolice
(naşterea, viaţa, moartea) în
tradiţia picturii flamande (Brueghel),
sunt contrapuse cu elemente disonante.
isus, pradă suferinţei, „se zvârcoleşte
de parcă ar voi să fugă de pe cruce”
încât „crezi că asişti la însuşi actul
răstignirii” 16 . Figura sa pare desprinsă
din pictura lui Grünewald 17 . Se adaugă
deznădejdea bărbatului aflat la baza
crucii 18 , singurul conştient de suferinţa
Răstignitului. Doi ani mai târziu, Eder a
reluat compoziţia într-o manieră asemănătoare
19 fără să obţină o forţă sugestivă
similară.
Seria Răstignirilor se încheie în 1930
cu o lucrare 20 singularizată printr-un
cadru şi o expresie stilistică aparte.
Scena este plasată într-un peisaj solar,
mediteranean, amintind de peisajele
pictate de Eder în sudul Franţei, atât
prin configuraţia spaţială, cât şi prin
cromatica arzătoare şi pensulaţia exuberantă,
de o spontaneitate extremă.
Liniile sinuoase din partea inferioară a
compoziţiei sunt contrapuse verticalităţii
crucilor şi peisajului stâncos, generând
o intensă dinamică radiantă. Doar
silueta statuară a femeii din prim-plan,
încremenită în tristeţe, părând desprinsă
dintr-o altă lume, se sustrage mişcării
generale.
Evoluţia schiţată mai sus, apropierea
de Noua obiectivitate, este indicată şi
geruhsame, sogar patriarchalische
Atmosphäre, die Selbstverständlichkeit
alltäglicher verrichtungen, die in
der tradition der flämischen Malerei
(Brueghel) mit symbolischen Konnotationen
versehen werden (Geburt,
Leben, tod), werden im Gegensatz zu
dissonanten Elementen dargestellt.
Jesus, vom Schmerz zerrissen, „windet
sich, als wolle er vom Kreuze fliehen”
so dass man „glaubt, zeuge der eigentlichen
Kreuzigung zu sein” 16 . Seine
Gestalt scheint einem Bild von Grünewald
17 entnommen. Dazu kommt
die verzweiflung des Mannes unter
dem Kreuz 18 , der Einzige, der sich des
Leidens des Gekreuzigten bewusst ist.
zwei Jahre später nimmt Eder diesen
Bildaufbau in ähnlicher Manier wieder
auf 19 , ohne die gleiche suggestive
Kraft zu erreichen.
Auf die oben angedeutete Entwicklung,
die Annäherung an die Neue
Sachlichkeit, deutet auch die Aufnahme
eines neuen biblischen themas
hin, Die Hochzeit zu Kana. Gerade die
Wahl dieses Sujets zeigt eine Wandlung,
nicht nur im Stilistischen, sondern
auch im Gefühlsmäßigen, an.
Das thema ordnet sich im vergleich
zu den im vorfeld besprochenen religiösen
themen einem radikal andersartigen
Bereich ein. Aus theologischer
perspektive bedeutet die Hochzeit zu
Kana, wie sie im Johannesevangelium
erzählt wird, das zeichen des neuen
Bundes zwischen Gott und den Menschen,
das Kommen des Wortes Gottes
in die Welt, der Anfang der verkündigung
Jesu, ein Grund zu Freude und
Hoffnung 20 .
towards the New objectivity. the
transformation appears not only in
the stylistic expression, but also in the
emotional tonality. the theme differs
radically from those we have already
analysed. From a theological perspective,
the cana miracle, as contained
in the Gospel of John, represents the
new Alliance between God and man,
a strong manifestation of the Divine
Logos which fills the world, the beginning
of Jesus’ public ministry, reason
for joy and hope 21 .
Similar both in composition and in
style, both variants 22 are structured
round the central figure of Jesus with
the witnesses to the miracle distributed
on either of the sides. Significant
differences appear only in the
background of the scene. in the variant
belonging to the Black church, Eder
resorts to the common contemporary
background. in the one from the Evangelical
church in Sibiu, the scene takes
place in a lush, exuberant scenery reminding
of the Garden of paradise.
the works capture the miraculous moment
when water turns to wine. our
attention is immediately drawn to the
table placed in front of Jesus, which
offers Eder the opportunity to reconstruct
a still-life of Flemmish inspiration.
From the jars filled with water a
bright light radiates. Blaga noted that
“Eder expands to its utmost the circle
of wonder…” which embraces with its
miraculous light the audience as well
as the lifeless elements, ascertaining
that “the proposal of this miracle
springs from the ensemble of the elements
depicted, from the festal lines