salon literar nr.67.pdf - culitaioanusurelu.ro

________________________ 10 ________________________
Petersburg – metropolă cu stil occidental
Radu BORCEA
Am ajuns la Petersburg venind cu avionul de la Vilnius şi am survolat oraşul
vreme de 20 de minute, pentru că nu aveam intrarea liberă pe una dintre pistele
Aeroportului „Pulkovo”. După ce ne‐am cazat la un luxos hotel din apropierea
renumitului bulevard Nevski Prospect, am ieşit să facem un tur al oraşului împânzit
de canale şi poduri construite fiecare în alt stil. Petersburgul este un oraş‐muzeu în
care se găsesc clădiri de o rară frumusețe. Este o metropolă cu stil occidental, baltic şi
nordic deopotrivă, asemănător capitalei Suediei, Stockholm, pe care aveam să o
vizitez doi ani mai târziu, în 1985. Petersburgul, numit la început Schlotburg, este un
oraş relativ tânăr față de alte mari oraşe europene, fiind fondat de către Țarul Petru
cel Mare (1670‐1725) în anul 1703, pe un teren mlăştinos în regiunea Golfului Finic, la
vărsarea Fluviului Neva în Marea Baltică. La 29 iunie 1703, mitropolitul de Novgorod
a aşezat în mijlocul fortăreței în construcție piatra fundamentală a Bisericii „Sf. Petru
şi Pavel! Mai târziu, pe una dintre porțile cetății a fost ridicată o statuie din lemn, în
mărime naturală, a Apostolului Pavel, cu două chei în mână, de la Iad şi Paradis. În
anul 1712 începe construirea Mânăstirii „Alexandru Nevski” şi, în acelaşi timp, este
trasată de‐a curmezişul pădurii şi mlaştinii o şosea largă, numită mai târziu Nevski
Prospect, ce lega Mânăstirea de Amiralitate. În momentul construirii oraşului, Petru I
a interzis construcția caselor de piatră în întreaga Rusie, pentru ca materialele şi
meşterii zidari să ajungă la Sf. Petersburg. Fiecare căruțaş trebuia să aducă aici câte
trei pietre mari, iar vapoarele, câte 30‐50 de pietre. Legea lui Petru I a rămas în
vigoare 60 de ani şi a contribuit la edificarea unui oraş solid, amplasat pe 101 insule.
Nici o casă nu se construia pe mai mult de patru niveluri, fiindcă nici o altă clădire nu
trebuia să întreacă în măreție Palatul de Iarnă unde Țarul îşi avea reşedința. A 10‐a
parte din suprafața Petersburgului este ocupată de canale, iar întreaga regiune este
mai întinsă decât teritoriul Austriei. După întemeierea Petersburgului, trimisul Franței
numea oraşul „marea fereastră din Nord, deschisă de curând, prin care Rusia privea
spre Europa”. Localnicii se mândresc cu oraşul lor, cu toate că, din 1703, au avut loc
peste 200 de inundații, unele catastrofale, care i‐au pus la grele încercări. Cele mai
grave s‐au produs fix la fiecare 100 de ani, în toamna anilor 1724, 1824 şi 1924, când
nivelul Nevei a depăşit cu 4 metri cota de inundații. În 1724, la salvarea victimelor a
participat însuşi Petru I, care s‐a îmbolnăvit de pneumonie şi a murit un an mai târziu.
Savanții au studiat cauzele inundațiilor şi au ajuns la concluzia că în Golful Finic din
Marea Baltică se formează un ciclon care împinge apele în sensul invers al curgerii
Nevei, fluviu în lungime totală de numai 70 km. Oraşul de pe Neva este şi o putere
economică a Rusiei, dar şi o mare civilizație împreună cu toate oraşele‐satelit,
Pavlovsk, Petrodvoreț şi Puşkino. În cea de a treia duminică din luna august am luat
oraşul la pas, apoi cu vaporaşele, prin locurile cele mai frumoase. Gazdele, ținând să
Salonul <strong>literar</strong> 67/2009