salon literar nr.67.pdf - culitaioanusurelu.ro

________________________ 26 ________________________
PROLIFICITATE ŞI GRAFOMANIE
Salonul <strong>literar</strong> 67/2009
NICOLAE DOREL TRIFU
Caracteristica primordială a spiritului uman, accepțiunea modernă a psihologiei,
cu privire la evoluția speciei om în sensul adoptăriil la mediu, pe scara antropologică
a istoriei, o reprezintă setea de a cunoaşte, ca dorință permanentă ce animă ființa
umană.
Această dorință perpetuă de a cunoaşte, specifică omului cam de când i‐a fost
dăruită rostirea, în cultura greacă antică a fost numită Philomateia. Mod de a spune
că omul a fost, mai întâi… „philomateic”, după aceea, a devenit comunicativ, adică
vorbăreț. La scurt timp după zămislirea lui Adam, cum acesta începuse a suferi de
singurătate – aşa ne asigură Sfânta Scriptură – Dumnezeu i‐a dăruit‐o pe Eva în
schimbul unei coaste excedentare, încât bietul om, nimeni altul decât protopărintele
nostru, a fost bântuit de nevoia de a comunica, de a se confesa. Deducem că Adam
era naiv.
Şi uite aşa, treptat, treptat, a proliferat între cei doi cortegiul nefast al unor
rele deprinderi şi porniri : sfada, bârfa, trăncăneală, curiozitățile, toate acestea
culminând cu ascultarea sâsâitului veninos al şarpelui în care se deghizează chiar
Sarsailă cel viclean, de a provocat izgonirea din rai. A trebuit să treacă un potop de
vreme până, „după cădere”, omul a devenit cugetător, de s‐a reportat la cele
înconjurătoare (căpătând conştiința de sine ), apoi la cele cosmice, la univers.
La începuturi, cugetarea omenească a fost una pesimisto – nihilistă. Aşa se
explică de ce, în străvechimea greacă ( între secolele 4‐5i. Hr.), celebrul (dar
neimportantul ) retor şi filozof Gorgias a scris (aşadar, hop!omul, hop!şi scrisul ) un
impresionant tratat de filozofie –„ Despre neant sau despre natură”. Nihilismul
Lanțului de raționamente ale tratatului se poate rezuma, succint, astfel: „ Nimic nu
există; dacă, totuşi, există ceva, nu mai poate fi cunoscut; dacă, totuşi, poate fi
cunoscut, nu poate fi comunicat”. Aş spune, fără teamă de a exagera, că „ numitul”
Gorgias este părintele „ protocronist” al … grafomaniei. Aşadar, la început – să zicem
– pe Pământ a fost …grafomania în forma ei incipientă.
Numai în ceruri – cum ne învață Biblia – „ La început a fost Cuvântul” dumnezeiesc.
Iar acum , coborând pe Pământ, ce să vezi, mai întâi? În afară de palate şi cetăți, de
fluvii şi mări – fireşte, biblioteci. Nu chiar toate, că uneia dintre ele – cea din
Alexandria – i s‐a dat foc, deşi nu era… „ grafomană” ! Devenise conspirativă pentru
ignoranți?
Aşa că, iată, de unde s‐au inspirat „telectualii” securişti responsabili cu
păstrare secretelor compromițătoare pentru cei programați să acceadă la putere,
secrete ce trebuie să piară în „neantul” lui Gorgias, care‐au dat foc Bibliotecii
Centrale din Bucureşti în pâlcoasa noapte de 23 decembrie 1989!