Luminita Munteanu_Dervisi sub zodia Semilunei - SECŢIA DE ...

fost urmăriŃi şi decimaŃi fără cruŃare, mai cu seamă în secolele
XV-XVI, semnalul acestor acŃiuni fiind dat de complotul eşuat
împotriva lui Bâyezît II 78 , despre care am avut prilejul să mai
vorbim. Se presupune că ei au fuzionat, prin 1415-1416, cu
mişcarea şeicului Bedreddîn din Simavna şi cu diverse grupuri
Kızılbaş.
208
Grupurile Bedreddinlü / Simavnî: forŃa şi roadele utopiei
În ceea ce-i priveşte pe adepŃii şeyh-ului Bedreddîn din
Simavna, numiŃi Bedreddinlü sau Simavnî – turcmeni nomazi
sau ex-nomazi, gâzî-i (războinici) de frontieră, sipâhî-i
(cavaleri) deposedaŃi de propriile timâr-e 79 , studenŃi la şcolile
coranice (medrese) atraşi de ideea unei reforme religioase,
Ńărani creştini etc. –, aceştia erau priviŃi cu mari reticenŃe de
conducerea otomană. Ei au ajuns să fie asimilaŃi, în secolul al
XVI-lea, cu Kızılbaş-ii 80 , ceea ce părea să denote nu atât
confuzie „administrativă” între grupurile respective, cât tendinŃa
de extindere a apelativului de mai sus la eretici şi rebeli, în
general. Revolta lui Bedreddîn – la fel ca şi, anterior, revoltele
Babaî (secolul al XIII-lea) şi, ulterior, cele Celâlî (secolul al
XVI-lea) – indică cu limpezime relaŃia dintre anumite curente
ale misticii islamice şi mişcările populare:
Este un bun exemplu despre modul cum, în lumea islamică,
gândirea religioasă şi mistică este interpretată în acŃiunea socială şi
politică. 81
Mişcarea, care se detaşa foarte mult de islam – în care nici
nu vedea, aparent, cea mai bună dintre religiile posibile –, s-a
bucurat de o largă susŃinere populară, inclusiv în Balcani 82 ,
adresându-se unor categorii sociale şi confesionale foarte
variate. De formaŃie teologică şi, în mod evident, mai degrabă
reformator decât insurgent, Bedreddîn visa să realizeze o
reconciliere a turcilor musulmani cu creştinii de diverse etnii
din imperiu, precum şi cu evreii, prin promovarea principiului