Autoreferat finalizat spre tipar 02.03.2012

capsulele proligere sunt mult mai rezistente la acţiunea remediilor farmaceutice şi a agenţilor
micotico-bacterieni.
Studiile efectuate, de asemenea, demonstrează că elementele germinative aflate în
veziculele fiice sau capsulele proligere sunt mult mai rezistente la acţiunea remediilor
farmaceutice şi a agenţilor micotico-bacterieni [9].
Fig.3.3. A) Chistul hidatic supurat - modificări distructiv-purulente ale capsulei cu zonă de demarcare,
abcese adiacente perichistice (→) (×75). Coloraţie H-E; B) Distrucţia structurii morfologice a
protoscolexului de C. albicans şi E. coli. (×300). Microscopie in vitro.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în acest capitol este stabilirea morfogenezei
chistului hidatic la copii, formularea unui concept clinico-morfologic al evoluţiei chistului
hidatic hepatic în funcţie de activitatea vitală şi particularităţile de perpetuare a parazitului,
obiectivizarea particularităţilor capsulei periparazitare, precum şi aprecierea efectului scolecid al
unor preparate farmaceutice şi determinarea corelaţiilor parazit-coinfecţie micotico-bacteriană.
4. DIAGNOSTICUL MORFOPATOLOGIC AL MODIFICĂRILOR PARENCHIMULUI
HEPATIC ÎN RELAŢIILE PARAZIT – FICAT
4.1. Modificări morfopatologice ale parenchimului hepatic perichistic şi la distanţă
Conform modificărilor lezionale morfo-structurale identificate adiacent capsulei fibroase,
indiferent de intensitatea lor, în studiul nostru acestea au fost clasificate în: compresiv-dilatative,
colestatice, trombo-vasculare, reactiv-inflamatorii şi imuno-celulare, toxico-distrofice şi metabolice,
compensator-regenerative şi mixte, inclusiv la distanţă, cu predilecţie a hepatitei reactive
nespecifice (Figura 3.4A), adesea cu procese infiltrative limfocitare şi fenomene de colestază,
imbibiţie biliară, inclusiv în lobul controlateral (Figura 3.4B) având un caracter mozaic sau zonal,
fiind mult mai accentuate în cazurile de chist multiplu şi recidivant [10].
Cercetările efectuate relevă că procesele inflamatorii identificate, caracterizate de prezenţa
diverselor populaţii celulare, concomitent cu procesele proliferative fibroblastice, reflectă o
periodizare în dinamica a leziunilor inflamatorii şi sclerogene în patogeneza modificărilor
componentelor structurale hepatice. Constatarea proceselor inflamatorii acute la diverse nivele
structurale, manifestate relativ frecvent prin leziuni distrofice şi inflamatorii celulare în prezenţa
leziunilor sclerogene, indică o evoluţie cu acutizări şi remisii, acestea fiind determinate de
procesele de fertilizare, recurenţa fertilităţii, reflectând un caracter progresiv al maladiei.
18