31.05.2013 Views

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

6. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> curgere plastica, relaxare si efecte termice<br />

caracterizate prin gradienti <strong>de</strong> temperatura<br />

Mecanismul <strong>de</strong> relaxare în soli<strong>de</strong> cu comportament vâscoelastic poate fi explicat prin<br />

variaţia câmpului <strong>de</strong> tensiune în material. Consi<strong>de</strong>răm două stări ale unui sistem mecanic,<br />

caracterizate prin două valori diferite ale energiei, separate printr-un potenţial barieră sau energie<br />

<strong>de</strong> activare, <strong>de</strong> amplitudine H . Înainte <strong>de</strong> aplicarea forţei exterioare, sistemul se află în starea sa<br />

<strong>de</strong> energie minimă. Prin aplicarea unei forţe exterioare, energia sistemului creşte. Dacă sistemul<br />

poate <strong>de</strong>păşi potenţialul barieră, atunci este posibilă tranziţia <strong>de</strong> la prima stare la starea a doua, şi<br />

sistemul se relaxează <strong>de</strong>oarece diferenţa dintre energiile celor două stări se pier<strong>de</strong>. Pentru a<br />

<strong>de</strong>scrie matematic fenomenul <strong>de</strong> relaxare a tensiunilor utilizăm mo<strong>de</strong>lele reologice. În fig.2 sunt<br />

reprezentate câteva mo<strong>de</strong>le reologice, şi anume un element elastic Hooke care <strong>de</strong>scrie<br />

comportarea elastică (fig.2a), un element Newton pentru a <strong>de</strong>scrie comportarea vâscoasă (fig.2b),<br />

un element St. Venant pentru <strong>de</strong>scrierea amortizării coulombiene (fig.2c), şi un element Zener<br />

pentru <strong>de</strong>scrierea relaxării tensiunilor (fig.2d). Elementul Zener constă dintr-un element<br />

Hooke legat în paralel cu un element Newton, şi un element adiţional Hooke legat în serie.<br />

Fig. 2. Mo<strong>de</strong>le reologice: a) element Hooke; b) element Newton ; c) element St. Venant; d) element Zener.<br />

Relaxarea termoelastică a fost confirmată experimental <strong>de</strong> câtre Zener în 1937. Pornind <strong>de</strong><br />

la această lucrare, Lifshitz şi Roukes (2000) au <strong>de</strong>zvoltat un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> relaxare termoelastică<br />

pentru bara Euler-Bernoulli. Prezentăm în continuare acest mo<strong>de</strong>l. Legea constitutivă a barei se<br />

consi<strong>de</strong>ră <strong>de</strong> forma<br />

1<br />

ν<br />

ε z = σ z +α T , ε x =ε y =− σ x +α∆ T ,<br />

E<br />

E<br />

un<strong>de</strong> α este coeficientul <strong>de</strong> expansiune termică, E modulul <strong>de</strong> elasticitate Young, ν<br />

coeficientul lui Poisson şi T temperatura absolută. Ecuaţia <strong>de</strong> mişcare <strong>de</strong>vine<br />

2 2<br />

∂ ux ∂ ⎛ ∂ u ⎞<br />

x<br />

ρ A + EI 0<br />

2 2 ⎜ y + Eα I<br />

2 T ⎟=<br />

,<br />

∂t ∂z ⎝ ∂z<br />

⎠<br />

un<strong>de</strong> inerţia termică I T este <strong>de</strong>finit astfel IT= x∆Tdd x y.<br />

Ecuaţia <strong>de</strong> transfer termic în prezenţa<br />

cuplării termoelastice în direcţia y se scrie<br />

∫<br />

A<br />

2 2<br />

⎛ 1+<br />

ν ⎞∂∆T<br />

∂ ∆T ∆ E ∂ u<br />

⎜1+ 2∆<br />

E ⎟ = Dth + y ,<br />

2 2<br />

⎝ 1−2ν⎠ ∂t ∂x α ∂x<br />

9

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!