Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor
Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor
Cercetare de Ex - Institutul de Mecanica Solidelor
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
6. Mo<strong>de</strong>larea in<strong>de</strong>ntarii incluzand fenomenele <strong>de</strong> curgere plastica, relaxare si efecte termice<br />
caracterizate prin gradienti <strong>de</strong> temperatura<br />
Mecanismul <strong>de</strong> relaxare în soli<strong>de</strong> cu comportament vâscoelastic poate fi explicat prin<br />
variaţia câmpului <strong>de</strong> tensiune în material. Consi<strong>de</strong>răm două stări ale unui sistem mecanic,<br />
caracterizate prin două valori diferite ale energiei, separate printr-un potenţial barieră sau energie<br />
<strong>de</strong> activare, <strong>de</strong> amplitudine H . Înainte <strong>de</strong> aplicarea forţei exterioare, sistemul se află în starea sa<br />
<strong>de</strong> energie minimă. Prin aplicarea unei forţe exterioare, energia sistemului creşte. Dacă sistemul<br />
poate <strong>de</strong>păşi potenţialul barieră, atunci este posibilă tranziţia <strong>de</strong> la prima stare la starea a doua, şi<br />
sistemul se relaxează <strong>de</strong>oarece diferenţa dintre energiile celor două stări se pier<strong>de</strong>. Pentru a<br />
<strong>de</strong>scrie matematic fenomenul <strong>de</strong> relaxare a tensiunilor utilizăm mo<strong>de</strong>lele reologice. În fig.2 sunt<br />
reprezentate câteva mo<strong>de</strong>le reologice, şi anume un element elastic Hooke care <strong>de</strong>scrie<br />
comportarea elastică (fig.2a), un element Newton pentru a <strong>de</strong>scrie comportarea vâscoasă (fig.2b),<br />
un element St. Venant pentru <strong>de</strong>scrierea amortizării coulombiene (fig.2c), şi un element Zener<br />
pentru <strong>de</strong>scrierea relaxării tensiunilor (fig.2d). Elementul Zener constă dintr-un element<br />
Hooke legat în paralel cu un element Newton, şi un element adiţional Hooke legat în serie.<br />
Fig. 2. Mo<strong>de</strong>le reologice: a) element Hooke; b) element Newton ; c) element St. Venant; d) element Zener.<br />
Relaxarea termoelastică a fost confirmată experimental <strong>de</strong> câtre Zener în 1937. Pornind <strong>de</strong><br />
la această lucrare, Lifshitz şi Roukes (2000) au <strong>de</strong>zvoltat un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> relaxare termoelastică<br />
pentru bara Euler-Bernoulli. Prezentăm în continuare acest mo<strong>de</strong>l. Legea constitutivă a barei se<br />
consi<strong>de</strong>ră <strong>de</strong> forma<br />
1<br />
ν<br />
ε z = σ z +α T , ε x =ε y =− σ x +α∆ T ,<br />
E<br />
E<br />
un<strong>de</strong> α este coeficientul <strong>de</strong> expansiune termică, E modulul <strong>de</strong> elasticitate Young, ν<br />
coeficientul lui Poisson şi T temperatura absolută. Ecuaţia <strong>de</strong> mişcare <strong>de</strong>vine<br />
2 2<br />
∂ ux ∂ ⎛ ∂ u ⎞<br />
x<br />
ρ A + EI 0<br />
2 2 ⎜ y + Eα I<br />
2 T ⎟=<br />
,<br />
∂t ∂z ⎝ ∂z<br />
⎠<br />
un<strong>de</strong> inerţia termică I T este <strong>de</strong>finit astfel IT= x∆Tdd x y.<br />
Ecuaţia <strong>de</strong> transfer termic în prezenţa<br />
cuplării termoelastice în direcţia y se scrie<br />
∫<br />
A<br />
2 2<br />
⎛ 1+<br />
ν ⎞∂∆T<br />
∂ ∆T ∆ E ∂ u<br />
⎜1+ 2∆<br />
E ⎟ = Dth + y ,<br />
2 2<br />
⎝ 1−2ν⎠ ∂t ∂x α ∂x<br />
9