UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

More documents

Recommendations

Info

instrumentelor. În felul acesta se ajunge, prin evidenţierea utilizării mecanismelor simple, la un punct de plecare al fizicii clasice. Dar nici acum încă nu urmează o clădire sistematică a celorlalte domenii ale fizicii pe aceste baze. Formulele şi cantitativul sunt mai întâi exersate doar pe câteva cazuri particulare, ca de exemplu la consideraţiile asupra curentului la electricitate, apoi în continuare la calculele de presiune asupra mecanicii aerului şi apei. Încă nu se expune o construcţie de idei. Predarea fizicii părăseşte aşadar până în clasa a IX-a tot mai mult considerarea fenomenologică a naturii, deoarece ea părăseşte natura. Lanţuri cauzale materiale izolate devin scopul predării la analiza aparatelor tehnice. Ar fi cu totul greşit să vrem să aducem în faţa elevilor claselor a VIII-a, a IX-a sau a X-a numai o fenomenologie care are drept caracteristică evitarea judecăţilor sau numai concepte întregitoare, deschise, în loc de succesiuni de fapte, concepte obiective şi cunoaştere ştiinţifică. Căci le-am bara singurul acces posibil la această vârstă, prin judecata de sine stătătoare, faţă de lumea oamenilor şi în final şi a ordinii ei morale. Căci le-am împinge eul în sălbăticie sau visare – ambele, din păcate, probleme actuale ale tineretului. Învăţământului de specialitate natural ştiinţific nu îi este permis să jertfească prea devreme viaţa sănătoasă de percepţie şi gândire în favoarea unei ştiinţificări orientate înspre performanţă şi eventual necesare. Fizica din şcoală nu are voie să fie o repetare a amănuntelor din marea carte a legilor ştiinţifice cu autoritate publică. Fizica şcolară trebuie să fie spontană şi fără limitarea întrebărilor asupra mărimilor cantitative şi trebuie să se formeze oarecum de jos. Atunci ea solicită desigur mult, şi anume gândire alternativă şi pe cât posibil de multă capacitate de orientare proprie şi cunoaştere de fenomene. 20
I.3 Structurarea predării fizicii I.3.1 Clasa a VI-a Să considerăm programa clasei a şasea din perspectiva indicaţiilor oferita de R. Stiner în 1914 şi dezvoltate ulterior prin practica şcolară: „Cu predarea fizicii începem în clasa a VI-a, şi anume în aşa fel, încât să ne conectăm pe deplin la ceea ce au dobândit copiii prin predarea muzicii. Începem predarea fizicii lăsând acustica să se nască din muzical. Legaţi aşadar neapărat acustica de teoria tonală muzicală şi treceţi apoi la discutarea constituţiei fizico-fiziologice a laringelui omenesc. Încă nu puteţi discuta aici ochiul omenesc, însă laringele îl puteţi discuta. Apoi treceţi – tratând doar lucrurile cele mai importante – la optică şi teoria căldurii. Introduceţi în clasa a VI-a şi elementele fundamentale ale electricităţii şi magnetismului.” La începutul predării, fizica nu este expusă în sensul obişnuit, ci preia pe larg muzica. Acustica nu este compusă (sintetizată) doar având în vedere elementul muzical, ci este dezvoltată din el. Mai întâi, acustica formează o unitate cu muzica, apoi se separă de ea fără a se desprinde total imediat. Prin aceasta nu se înţelege ceva muzical la modul general, ci „ceea ce au dobândit copiii prin predarea muzicii”, aşadar ceea ce a devenit în sufletul copiilor atât facultate muzicală cât şi reprezentare. Cel de-al doilea pilon călăuzitor tematic şi metodic la care trebuie racordată acustica trebuie să fie discutarea laringelui. Cu aceasta este deja mai vizibil ce domenii ale acusticii obişnuite pot fi avute în intenţie - formarea sunetului, aşa cum se realizează ea de către om, pe de o parte în construcţia instrumentelor şi în arta instrumentală, pe de altă parte în organul activat intenţionat. Aşadar mai întâi producerea sunetului şi nu propagarea sunetului, reflexia sunetului, viteza de propagare a sunetului - acestea rămân pentru tratare amănunţită în clasele următoare). Acustica devine fizică atunci când aduce audibilul în relaţia cu celelalte simţuri şi cu însuşirile exterioare ale obiectelor din spaţiu, deci nu se limitează ca teoria simplă a sunetului, la simple corelaţii. Acustica nu este pornită de la fenomene naturale (de exemplu, de la sunetul scos de un lemn lovit sau de la zgomotul apei) ci de la fenomene de cultură. Elementul foşnitor, răsunător al lumii are aici evident un sens derivat; ca originar, cuprinzător, cel mai înalt în lumea auzului este elementul muzical. El este întregul de la care trebuie pornit. Discutarea laringelui ne conduce din nou într-un domeniu care nu este un simplu fenomen al naturii preexistent ci, ca şi muzica, îşi dobândeşte funcţia şi sensul doar prin activitate şi intenţie umană. În teoria luminii, nu trebuie uitat ţelul suprem al predării: de a învăţa să iubim lumea tot mai mult. Deşi concepţia relativă la ce este lumina a cunoscut unele transformări după secolul al XVII-lea, după Newton şi Huygens, totuşi un concept fundamental de atunci a devenit credinţă generală. Pentru conştienţa omului de astăzi, lumina este ceva ce se propagă continuu în linie dreaptă de la o sursă de lumină, pentru a apărea pe undeva după unele refracţii, reflexii şi înmănunchiere de fascicule. Lumina ca tip de mişcare substanţială fină într-un spaţiu gol. Ce să „iubeşti” în asta? O premisă de bază a fizicii este că lumina şi toată iluminarea produsă de ea există fără percepţia şi gândirea omului, adică sunt altceva decât percepţia şi gândirea, sunt adevăruri ce se bazează pe ele însele. Lumea „de afară” este un dat ca sumă de lucruri, de aceea trebuie înţeleasă doar obiectiv. Iar omul se apropie de ea ca străin şi schiţează o imagine pe cât posibil de obiectivă, învăţând să aşeze înaintea lucrurilor 21
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI” C
Page 3 and 4: Capitolul I CUPRINS I.1 Descrierea
Page 5 and 6: CAPITOLUL I I.1 Descrierea general
Page 7 and 8: - la vârsta şcolii primare, prin
Page 9 and 10: problemele actuale pot găsi astfel
Page 11 and 12: clar: dacă îi educăm pe copii as
Page 13 and 14: I.2 Particularităţile studiului f
Page 15 and 16: ceva din biografia omului, care ref
Page 17: mod pronunţat pe Eul care încă n
Page 21 and 22: întregi. În muzică se exprimă a
Page 23 and 24: Avem nevoie de analiza obiectivă a
Page 25 and 26: I.3.4 Aspecte privind desfăşurare
Page 27 and 28: I.3.5 Câteva precizări referitoar
Page 29 and 30: evidenţă progresele sale; care pe
Page 31 and 32: aspecte mai puţin evidente, dar ca
Page 33 and 34: Ce urmărim în evaluare? • care
Page 35 and 36: A. Să schiţeze o schemă de lucru
Page 37 and 38: CAPITOLUL II II.1 Conţinuturile st
Page 39 and 40: II. Fenomene mecanice 1. Mişcare;
Page 41 and 42: II.1.2 Clasa a VII-a Pentru clasele
Page 43 and 44: Energia cinetică (calitativ) Energ
Page 45 and 46: Standarde curriculare de performan
Page 47 and 48: II.2.1 Clasa a VI-a Obiectivele cad
Page 49 and 50: Conţinuturi 1. Fenomene acustice
Page 51 and 52: 6. Stimularea respectului pentru na
Page 53 and 54: II.3 Analiza comparativă a conţin
Page 55 and 56: II.3.3 Clasa a VIII-a Ambele progra
Page 57 and 58: III.1.3 Principii care stau la baza
Page 59 and 60: III.2 Exemple de bună practică Î
Page 61 and 62: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 63 and 64: NR. UNITATE DE CRT CONŢINUT 1. No
Page 65 and 66: III.2.3 Criterii de evaluare Pe lâ
Page 67 and 68: III.2.4 Experimente Considerăm de
Page 69 and 70:
8.Hs.4. Presiunea laterală a) Mate
Page 71 and 72:
8.Hs.7. Variaţia presiunii hidrost
Page 73 and 74:
8.Hs.10. Forţa portantă. Studiul
Page 75 and 76:
2. Fenomene superficiale (forţe mo
Page 77 and 78:
8.Hs.14. Capilaritate (la apă şi
Page 79 and 80:
III.3 Studiul comparativ al rezulta
Page 81 and 82:
De regulă formularea concluziilor
Page 83 and 84:
- Pe parcursul predării lecţiilor
Page 85 and 86:
2. 3. d) Presiunea hidrostatică de
Page 87 and 88:
Grup Experi- mental Clasa VIII E.E.
Page 89 and 90:
Între procentele de rezolvare apar
Page 91 and 92:
Ipoteza nulă se enunţă astfel: p
Page 93 and 94:
IV.1 Concluzii CAPITOLUL IV Aplicar
Page 95:
21. PAXINO, Gheorghe, Cuvânt intro
show all

UNIVERSITATEA „BABEŞ–BOLYAI” CLUJ ... - Liceul Waldorf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?