2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
dăruit existenŃa. Starea <strong>de</strong> creatură, aşadar, <strong>de</strong>fineşte întreaga umanitate fie că vrea<br />
sau nu să recunoască un Dumnezeu, ea este existenŃă nu <strong>de</strong> la sine, ci vine <strong>din</strong><br />
neexistenŃă, <strong>din</strong> nefiinŃă. Şi acest aspect al fiinŃei umane îl trimite pe om spre FiinŃa<br />
Absolută <strong>de</strong> acolo <strong>de</strong> un<strong>de</strong> îşi are fiinŃarea.<br />
Toate producŃiile religioase au la temelia lor conştiinŃa faptului că omul<br />
este creat. Fie că convin sau nu asupra modului creaŃiei sau asupra Creatorului,<br />
importantă este realitatea <strong>de</strong> fond peste care nu pot trece, şi anume starea <strong>de</strong><br />
creatură. Având ca temei aceste două principii profun<strong>de</strong> ale fiinŃei umane, prezenŃa<br />
FiinŃei divine în adâncul omului şi conştiinŃa stării <strong>de</strong> creatură ce îl urmăreşte pe<br />
om oriun<strong>de</strong> ar fi, avem <strong>de</strong>ja la în<strong>de</strong>mână cele două realităŃi <strong>de</strong> bază ce pot <strong>de</strong>finii<br />
vocaŃia şi ten<strong>din</strong>Ńa omului spre <strong>de</strong>săvârşire. El pe <strong>de</strong> o parte consimte cu gândul că<br />
este o existenŃă ce provine <strong>din</strong> ExistenŃa absolută, iar pe <strong>de</strong> alta că această<br />
ExistenŃă se află în adâncul fiinŃei sale. Aceste a<strong>de</strong>văruri <strong>de</strong> netăgăduit îl <strong>de</strong>termină<br />
pe om să caute ca un act firesc, apropierea <strong>de</strong> Dumnezeu.<br />
Această căutare se realizează, însă, printr-o altă structură ontologică a<br />
fiinŃei umane şi anume <strong>din</strong>amica chip-asemănare. Omul are o constituŃie iconică,<br />
este chip al Chipului, adică a lui Hristos 13 . El prin geneză a primit ca dat<br />
posibilitatea <strong>de</strong> a fi asemenea cu Dumnezeu după har. Astfel, „chipul” ( „să facem<br />
om după chipul şi asemănarea Noastră” Fc. 1, 26 )- imprimat în constituŃia<br />
omului, îl <strong>de</strong>termină pe acesta să tindă spre asemănarea cu Arhetipul său - Logosul<br />
Divin, Mo<strong>de</strong>lul genezei lui. Împlinirea omului se va realiza prin Logosul întrupat -<br />
Iisus Hristos. În Hristos, Omul a fost asumat şi îndumnezeit în chip virtual şi<br />
ontologic prin contactul firii umane cu cea dumnezeiască <strong>din</strong> Ipostasului Divin al<br />
Logosului, întruparea Acestuia având ca mo<strong>de</strong>l pe omul îndumnezeit, iar a<br />
îndumnezeirii omului pe Logosul întrupat. Astfel omul şi Dumnezeu, cum<br />
sesizează Sf. Maxim îşi sunt unul altuia mo<strong>de</strong>le. 14<br />
Prin „chip” omul a primit ca daruri libertatea, raŃionalitatea şi mai mult<br />
<strong>de</strong>cât toate capacitatea <strong>de</strong> a fi creator întocmai Celui ce l-a zidit. Dar această<br />
capacitate nu se poate activa <strong>de</strong>cât în cazul în care omul se apropie <strong>de</strong> Arhetipul<br />
său. El creează împreună cu Creatorul său. Fără El acest dar, pentru că nu poate fi<br />
reprimat face <strong>din</strong> om un generator al răului şi al haosului.<br />
13 P. NELLAS, Omul - animal îndumnezeit, ed. Deisis, <strong>Sibiu</strong>, 2002, p. 61<br />
14 SF. MAXIM MĂRTURISITORUL, Ambigua, EIB, Bucureşti, 1986, p. 117<br />
95