2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
2009-2010 - Facultatea de Teologie - "Lucian Blaga" din Sibiu
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
96<br />
Prin urmare, omul fie că vrea sau nu să îşi asume această realitate<br />
constitutivă fiinŃei sale, operează şi se manifestă sau spre asemănarea cu<br />
Dumnezeu, sau spre nimic, neant şi întuneric. În orice spaŃiu religios acest element<br />
se face simŃit mai ales prin aceea că toŃi tind spre o transcen<strong>de</strong>re a condiŃiei umane.<br />
În toŃi oamenii, fără <strong>de</strong>osebire, se află această tensiune chip-asemănare care ia<br />
diferite forme <strong>de</strong> exprimare.<br />
O altă structură fundamentală a fiinŃei umane este cea a relaŃiei ontologice<br />
om-cosmos. În om se află virtualităŃile şi raŃionalităŃile întregului cosmos, <strong>de</strong> el<br />
<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> armonia sau <strong>de</strong>construcŃia acestuia. Cosmosul este pentru om o lume<br />
<strong>de</strong>schisă <strong>de</strong> virtualităŃi. Prin el, cum observă M. Elia<strong>de</strong>, omul se afla în legătură cu<br />
zeii şi participă la sfinŃenia lumii 15 . Astfel, omul ca microcosmos 16 realizează în<br />
fiinŃa sa, prin relaŃie cu Dumnezeu, întreaga existenŃă creată. Nu poate să nu<br />
vieŃuiască în relaŃie cu lumea, căci astfel aceasta l-ar elimina. El realizează<br />
comuniunea cu FiinŃa divină prin intermediul cosmosului care O face pe Aceasta<br />
transparentă în manifestările Ei. 17<br />
Ultimele două structuri <strong>de</strong>finitorii omului indisolubil legate între ele, sunt<br />
cea a paradisului pierdut 18 şi cea a condiŃiei căzute a omului.<br />
În conştiinŃa omului există o vreme în care acesta se afla în relaŃie <strong>de</strong>plină<br />
cu FiinŃa divină, se afla în harul şi fericirea comuniunii cu El. Prin două importante<br />
lucrări ale sale, “Aspecte ale Mitului” şi “Mitul eternei reîntoarceri”, Mircea Elia<strong>de</strong><br />
încearcă să arate că “ab origine” se află sensul relaŃiei cu Sacrul, relaŃie ce a fost<br />
parŃializată <strong>de</strong> drama că<strong>de</strong>rii adamice. Altfel spus ne vom reface starea căzută prin<br />
vieŃuirea şi întoarcerea la starea cea <strong>din</strong>tâi. .19<br />
Aflându-se în această situaŃie, omul, <strong>de</strong>-a lungul istoriei îşi caută, pe<br />
temeiul structurilor profun<strong>de</strong> menŃionate, firea-fiinŃa originară, coruptă prin<br />
evenimentul că<strong>de</strong>rii. Efectul acestei căutări, aflate în afara RevelaŃiei dumnezeieşti,<br />
îl reprezintă mulŃimea <strong>de</strong> religii <strong>de</strong> la cele mai primitive şi elementare la cele mai<br />
elaborate şi subtile. Toate acestea vă<strong>de</strong>sc un adânc <strong>de</strong> înŃelepciune care îl<br />
15<br />
M. ELIADE, Sacrul şi Profanul, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1992, p. 158<br />
16<br />
IBIDEM, p. 159<br />
17<br />
IBIDEM, p. 128<br />
18<br />
IDEM, Imagini şi Simboluri, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1994, p. 22<br />
19<br />
IDEM, Aspecte ale mitului…op.cit., p. 77