Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
147 ani
de supraveghere a frontierelor
• NR.6 - 7/2011 • 68 PAGINI

Mesajul
ministrului Administraåiei æi
Internelor, cu ocazia
Zilei Poliåiei de Frontierã
De-a lungul istoriei moderne, România a avut un corp profesional de excepåie - cel al poliåiætilor
de frontierã - care s-a remarcat în dificila misiune de apãrare a fruntariilor åãrii. Pe fondul acestui efort
permanent, Poliåia de Frontierã Românã a devenit o instituåie flexibilã æi eficientã, pregãtitã sã parcurgã
cu brio procesele de reformã æi modernizare derulate la nivelul Ministerului Administraåiei æi Internelor.
În perspectiva integrãrii în Spaåiul Schengen, misiunile Poliåiei de Frontierã Române au dobândit o
importanåã tot mai accentuatã, determinatã nu numai de extinderea sarcinilor sale specifice, ci æi de
proliferarea unor fenomene precum migraåia ilegalã, traficul de fiinåe umane, contrabanda, traficul de
substanåe periculoase æi armament æi alte manifestãri infracåionale care pun în pericol siguranåa cetãåenilor
Europei.
În faåa unor asemenea ameninåãri, România, asemeni celorlalte state comunitare, este obligatã sã
asigure securizarea frontierei, sã dezvolte æi sã modernizeze mijloacele de protecåie a graniåelor åãrii.
Din aceastã perspectivã, progresele realizate în planul activitãåii instituåiei dumneavoastrã, vitale pentru
integrarea în Spaåiul Schengen, sunt incontestabile. Statutul de poliåist de frontierã înseamnã competenåã
æi integritate. Acestea trebuie sã fie atributele fiecãrui lucrãtor în lupta cu infracåionalitatea, cu corupåia
de orice nivel æi cu crima organizatã.
Aplicarea fermã a legii este o obligaåie, iar cei mai mulåi dintre dumneavoastrã aåi dovedit cã sunteåi la
nivelul de exigenåã necesar. Este dovada unui efort æi a unei voinåe deosebite, fapt pentru care doresc sã vã
mulåumesc. Ætiu cã nu v-a fost æi nu vã este uæor, dar contez foarte mult pe integritatea, profesionalismul
æi pe buna dumneavoastrã credinåã. Sunt încã foarte multe lucruri pe care le avem de fãcut împreunã
pe mai departe, iar ceea ce vã cer este sã rãmâneåi în continuare angajaåi în acest demers, cu onoare æi
devotament.
În acest moment de referinåã pentru Poliåia de Frontierã Românã, vã adresez felicitãri,
urãri de sãnãtate æi împlinire profesionalã.
La Mulåi Ani!
MINISTRUL ADMINISTRAÅIEI ÆI INTERNELOR
TRAIAN IGAÆ
2
F R O N T I E R A M M e s a j

Mesajul
inspectorului general al PFR,
cu ocazia
Zilei Poliåiei de Frontierã
La 24 Iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul prin care se realiza unirea corpurilor grãnicereæti „de dincoace
æi dincolo de Milcov”, moment ce a devenit reper istoric pentru instituåia noastrã, însemnând recunoaæterea identitãåii instituåionale
æi, totodatã, piatra de temelie a Poliåiei de Frontierã de astãzi.
În cei 147 ani de existenåã - æi nu numai, deoarece apãrarea hotarelor åãrii a existat din cele mai vechi timpuri - Poliåia de Frontierã
Românã a parcurs mai multe etape de transformare æi perfecåionare, în funcåie de caracterul perioadei istorice trãite, însã indiferent
de forma de organizare sau denumire - plãieæi, potecaæi, mãrginaæi, cãlãraæi, cordonaæi, dorobanåi, grãniceri - misiunea a rãmas
întotdeauna aceeaæi, cea de strãjer al legalitãåii, ordinii æi liniætii la frontierã. Acest fapt demonstreazã cã activitatea de la graniåele åãrii
a fost æi va rãmâne una extrem de importantã pentru statul român, iar cei care o îndeplinesc, acum în calitate de poliåiæti de frontierã,
sunt capabili sã se adapteze contextului în care funcåioneazã, pentru a-æi duce la îndeplinire rolul asumat, de protejare a omului de
rând æi a åãrii, în ansamblu.
Prin rezultatele obåinute, instituåia Poliåiei de Frontierã Române continuã sã se afirme ca partener de încredere al statelor europene
în lupta împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere, bucurându-se de respectul æi aprecierea structurilor similare din alte åãri, iar
profesionalismul poliåiætilor de frontierã æi deschiderea spre colaborare, manifestate permanent în raporturile cu celelalte structuri, au
avut un aport esenåial la obåinerea acestor performanåe æi crearea unei imagini pozitive a instituåiei în exterior.
Aderarea la Uniunea Europeanã a fost un obiectiv încheiat cu succes în urmã cu aproape 5 ani, la care au pus umãrul toåi poliåiætii
de frontierã. Acum, aderarea la Spaåiul Schengen este un rezultat ce se bazeazã æi pe eforturile poliåiætilor de frontierã, care au
demonstrat, în cadrul evaluãrilor la care au fost supuæi, cã sunt în mãsurã sã protejeze æi sã asigure viitoarele graniåe Schengen, iar
instituåia este aptã sã rãspundã eventualelor valuri de infracåionalitate transfrontalierã.
Doresc, æi pe aceastã cale, sã menåionez rolul important pe care l-au avut poliåiætii de frontierã care æi-au adus aportul la
desfãæurarea în bune condiåii a operaåiunilor de evaluare æi celor care au participat æi sunt prezenåi la exerciåii, grupuri de lucru, sesiuni
de pregãtire sau perfecåionare desfãæurate sub egida Agenåiei Europene Frontex. Prin profesionalismul æi devotamentul demonstrate
de cãtre aceæti colegi, managementul Frontex a apreciat România, în dese ocazii, ca fiind un stat etalon, activ æi serios implicat în
securizarea graniåelor europene æi combaterea migraåiei ilegale.
Pentru optimizarea structurilor, Poliåia de Frontierã a trebuit sã parcurgã, practic în fiecare din ultimii ani, diferite restructurãri, ce
au dus la redimensionarea sau desfiinåarea unor structuri. De asemenea, în perioada 2010- 2011, avem de trecut peste o perioadã
extrem de dificilã din punct de vedere economic, atât în ceea ce priveæte veniturile proprii, cât æi al asigurãrii resurselor pentru buna
funcåionare a instituåiei, survenitã în contextul de crizã internaåionalã. În aceastã perioadã, instuåia noastrã a trebuit sã adopte o serie
de mãsuri de reorganizare æi modernizare instituåionalã, menite sã creeze o instituåie suplã, aptã sã asigure un nivel performant de
securizare a frontierei æi sã combatã eficient provocãrile criminalitãåii transfrontaliere.
Ca poliåist de frontierã æi coleg cu dumneavoastrã, va solicit sã dãm, în continuare, dovadã de perseverenåã, inteligenåã, conduitã
moralã remarcabilã æi conætiinåã profesionalã, pentru a face faåã tuturor provocarilor pe care ni le oferã prezentul, pentru a nu pierde
din vedere rolul Poliåiei de Frontierã æi îndatoririle ce ne revin. Sunt convins cã ne vom adapta noului context æi cã vom putea dovedi
flexibilitate æi adaptabilitate la noile cerinåe.
În aceste momente festive, vã doresc, dumneavoastrã æi familiilor dumneavoastrã, multã sãnãtate,
fericire æi putere de muncã, precum æi un cãlduros „La mulåi ani”!
INSPECTOR GENERAL
Chestor principal de poliåie
IOAN BUDA
F R O N T I E R A M M e s a j 3

147 ani de supraveghere a frontierelor
Instituåia apãrãrii frontierelor a existat din cele mai vechi gãsite asupra cãlãtorilor æi cãråile de citit sunt poprite; pentru
timpuri, cunoscând o serie de transformãri æi perfecåionãri, obiectele poprite, precum arme, praf de puæcã æi alte asemenea,
ajungându-se la actuala structurã organizatoricã. Indiferent de comandirii vor pune rãspundere straænicã asupra vameæilor a nu
forma de organizare æi denumire - plãieæi, potecaæi, mãrginaæi, lãsa sã intre ceva din acestea la nici o întâmplare. Comandantul
cordonaæi, cãlãraæi, martologi, dorobanåi, grãniceri, poliåiæti de de punct priveghea asupra tuturor slujbaæilor din schelã ca sã se
frontierã - întotdeauna conåinutul misiunilor a fost acelaæi, cu poarte cu pasagerii cu toatã cuviinåa æi fãrã nici un fel de asuprire,
anumite particularitãåi, în funcåie de caracterul perioadei istorice dând însuæi pildã de bunã purtare blândã æi plinã de cuviinåã cu
existente: în timp de pace strãjuirea hotarelor, prevenirea toåi pasagerii, pânã la cel mai mic.
activitãåilor ilegale la adresa siguranåei interne, pornind de la Modelul din Åara Româneascã este preluat, patru ani mai
graniåã, a intereselor externe ale åãrii, iar, în timp de rãzboi, târziu, în Moldova.
participarea, alãturi de celelalte foråe
combatante, la lupta pentru apãrarea
pãmântului strãmoæesc.
4
PAZA GRANIÅELOR ÎN PERIOADA
ANTICÃ
Tracii aæezau posturi pe înãlåimile
dominante, pentru a semnala apariåia
unor invadatori, folosind ca mijloc
de avertizare, îndeosebi, focul. La
încruciæãrile de drumuri se vãmuiau
produsele negustorilor strãini care
întreåineau schimburi comerciale cu
bãætinaæii.
În timpul lui Decebal, principalele cãi de comunicaåie au
fost întãrite cu cetãåi prevãzute cu æanåuri de apãrare, maluri de
pãmânt æi garduri din lemn æi piatrã. În Dacia Romanã, paza
hotarelor consta dintr-un sistem de limesuri, fortificaåii, castre æi
tabere situate pe graniåã.
Vreme îndelungatã, sistemul de pazã æi apãrare a hotarelor
a revenit cetãåilor de la margine. Încã în primii ani de domnie,
Mircea cel Bãtrân a construit o cetate la Giurgiu, în care a aæezat
„ strãji ca sã vegheze la tot ce se întâmplã dincolo de apã” æi una
la Turnu, edificatã pe ruinele unei cetãåi mult mai vechi.
De asemenea, Ætefan cel Mare, organizând armata moldoveanã,
a înfiinåat „mãrginaæii” care, plasaåi la marginea åãrii, aveau datoria
„sã dea de ætire când åara era ameninåatã cu invazii din afarã”.
În timpul lui Mihai Viteazul existau, pe aceastã linie, „steagurile
de cãlãraæi” (cãlãraæii de margine), plasate în localitãåile de
graniåã. Pe la anul 1690, domnitorul Constantin Brâncoveanu,
tot în Åara Româneascã, înfiinåeazã un corp distinct al graniåelor
- „martologii” - care, alãturi de plãieæii din 230 de sate æi pãråi de
sate, asigurau paza trecerilor peste Dunãre æi munte.
APARIÅIA CORPULUI GRÃNICERILOR
Schimbãri importante a cunoscut instituåia grãnicereascã
dupã Tratatul de la Adrianopole (1829), când Åãrile Române
æi-au putut crea armate proprii - miliåiile naåionale pãmântene.
Potrivit prevederilor Regulamentului Organic, îndatoririle noii
oætiri constau, îndeosebi, în „paza graniåilor, a carantinilor æi a
vãmilor, cordonul de sãnãtate, slujba dinlãuntru, slujba oraæelor æi
judeåelor, privegherea lucrãtoare pentru împlinirea dãjdiilor...”
În anul 1834, pe timpul Regulamentului Organic, s-a înfiinåat
pentru prima datã, în Muntenia, Corpul Grãnicerilor, întocminduse
„Proectul asupra pazei Dunãrei æi a graniåei dinspre Austria æi
Moldova”. Paza graniåei se fãcea în punctele mai importante de
cãtre oastea permanentã, iar în punctele secundare, atât pe linia
Dunãrii cât æi pe frontiera muntoasã æi spre Moldova, de cãtre
cordonaæi (la Dunãre), potecaæi sau pichetaæi (la munte) æi care
se luau din oamenii satelor din apropierea frontierei.
Porunca nr. 6 din 10 ianuarie 1852 a Domnitorului Åãrii
Româneæti, Barbu Dimitrie Ætirbei, cãtre æeful Oætirii stipula,
printre altele, cã „paza graniåelor prinåipatului despre munte
æi despre Dunãre este încredinåatã comenzilor de grãniceri æi
toatã poliåia acestor graniåe ofiåerilor comandiri, fiecare subt a
sa rãspundere cu desãvâræitã putere la punctul sãu respectiv”.
Comandantul de punct veghea ca prin punct „nici un fel de marfã
sã intre sau sã iasã pe ascuns decât prin legiuite puncte; scrisorile
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
Unirea Principatelor Române din 1859 a adus modificãri æi în
ceea ce priveæte structura grãnicerilor, în sensul contopirii celor
douã administraåii într-una singurã. Prin Decretul nr. 485 din
10 iulie 1862 a fost desfiinåatã graniåa de pe Milcov dintre cele
douã state româneæti. Înaltul Decret Domnesc numãrul 893/
24 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza prevedea
organizarea grãnicerilor din Moldova dupã modelul celui din
Åara Româneascã æi unirea celor douã corpuri grãnicereæti.
Corpul grãnicerilor, de dincoace æi de dincolo de Milcov, unificat,
fãcea parte integrantã din armatã, aflându-se sub autoritatea
nemijlocitã a Ministerului de Rãzboi. El era organizat pe patru
Inspectorii: Bucureæti, Iaæi, Piatra-Neamå æi Piteæti, structurate
pe câte zece batalioane, fiecare cu câte trei-patru companii.
Menåionãm cã în scrisoarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza,
trimisã la 1 octombrie 1865 lui Napoleon al III-lea, împãratul
Franåei, vorbind despre progresele pe care le fãcuse România
în domeniul militar, preciza cã aceasta dispunea de 12.000 de
grãniceri.
Dupã Unirea Principatelor (1859), Corpul Grãnicerilor
a continuat sã rãmânã cu aceeaæi organizaåie pânã în 1864,
când s-au înfiinåat în Moldova 15 companii de grãniceri æi s-a
fãcut organizarea totalã a grãnicerilor din toatã åara. Aceastã
organizaåie cuprindea patru inspectorii, fiecare cu 2-4 batalioane
a 4 companii.
Un moment de aleasã semnificaåie, l-a reprezentat
solemnitatea de la 1 septembrie 1863, de pe platoul Cotroceni,
de acordare a noilor drapele unitãåilor militare. Acestea purtau
cele trei culori introduse dupã proclamarea Unirii, roæu, galben
æi albastru, precum æi inscripåia „Onoare æi patrie”. Grãnicerilor li
s-au înmânat douã drapele: unul Cordonul Dunãrii, altul Cordonul
Munåilor.
Înaltul Decret nr. 760 din 3 martie 1904, de instituire a corpului
de grãniceri, stabileæte cã acesta, pe lângã misiunea de pazã æi
supraveghere a frontierelor, avea æi îndatoriri de ordin vamal æi
poliåienesc. Prin Decretul-Regal nr. 1187 din 31 martie 1904
privind Regulamentul asupra serviciului de poliåie la punctele
de frontierã în porturi æi gãri s-au pus bazele organizatorice
funcåionale æi relaåionale ale Poliåiei de Frontierã. La 1 aprilie
1904, prin Înalt Decret nr. 884, Corpul Grãnicerilor æi-a schimbat
denumirea în „Batalionul de Grãniceri”. Alte modificãri apar în
anii 1906 (la 1 septembrie 1906), prin Înalt Decret nr. 3178 s-
a pus în aplicare primul Regulament al serviciului grãnicerilor,
prin care s-au stabilit condiåiile de funcåionare a serviciului de
F R O N T I E R A I I s t o r i e

pazã a graniåelor æi s-a introdus culoarea verde - închis, în loc de
albastru. La 1 aprilie 1907 grãnicerii au primit æi paza Braåului
Chilia æi a litoralului Mãrii Negre, care se fãcea de cãtre Marina
Militarã. La 1 aprilie 1910, pentru paza pe Dunãre æi diferite
transporturi pe apã, a luat fiinåã, în cadrul Corpului Grãnicerilor,
o companie de grãniceri de marinã, ce primise de la Marina
Militarã canoniera „Fulgerul”, patru æalupe: Vedea, Argeæ, Trotuæ,
Teleorman, vaporaæul „Prutul” æi patru æalupe-automobile (A, B, C,
D; reæedinåa era la Galaåi), La 26 februarie 1915 a fost promulgatã
Legea Grãnicerilor, care, la „Dispoziåiuni generale”, prevede:
Art. 1 - Pentru paza æi supravegherea frontierei Regatului se
institue „Corpul Grãnicerilor”. Corpul Grãnicerilor face parte
integrantã din armatã; dispoziåiunile generale ale Legilor æi
regulamentelor Militare sunt aplicabile afarã de excepåiunile cerute
de natura serviciului sãu. Art. 2 - Pentru tot ce priveæte executarea
legilor vamale ale monopolurilor Statului æi Administrative,
Corpul Grãnicerilor stã sub ordinele Ministerului Finanåelor, iar
ca disciplinã, pregãtire de rãsboiu æi paza militarã a frontierelor
stã sub ordinele directe ale Ministerului de Rãsboiu.
La intrarea României în Primul Rãzboi Mondial, grãnicerii
dispuneau de douã regimente, constituite în Brigada 1 Grãniceri.
Fiecare regiment avea, pe lângã subunitãåile de pazã, æi o parte
operativã, care putea sã primeascã misiuni de luptã ca oricare
altã unitate de infanterie, din cadrul marilor unitãåi. Pentru
modul în care s-au comportat cele douã regimente de grãniceri,
în campaniile din 1916-1917, au fost decorate cu Ordinul „Mihai
Viteazul”.
GRÃNICERII ÆI ROMÂNIA MARE
Anul 1919 a gãsit instituåia grãnicereascã într-o nouã posturã:
organizarea pazei frontierei României Mari. Realizarea visului de
secole al românilor a determinat implicit æi profunde reorganizãri
ale grãnicerilor.
O importanåã deosebitã pe linia popularizãrii activitãåilor de
la borne a avut-o apariåia, începând cu 1 aprilie 1920, a primei
reviste de armã, sub denumirea de „Revista Grãnicerilor”, sub
îndrumarea generalului Toma Liæcu, comandantul Corpului
Grãnicerilor din acea vreme. Ulterior, aceastã publicaåie a avut æi
alte denumiri: Cuvântul Grãnicerilor, În slujba Patriei, De Veghe,
Grãnicerul, Frontiera. Ea a rãmas, întotdeauna, indiferent de
perioadele traversate de
societatea româneascã,
o publicaåie centralã a
celor de la fruntarii,
astãzi a poliåiætilor de
frontierã, contribuind la
pregãtirea profesionalã
a efectivelor, la
menåinerea æi
dezvoltarea spiritului
de corp.
În perioada
1919-1940, Corpul
de Grãniceri s-a
reorganizat în mai multe rânduri pe brigãzi, regimente æi companii,
numãrul brigãzilor æi regimentelor fiind la început una, respectiv
trei, ajungând, în anul 1935, la patru, respectiv opt mari unitãåi
æi unitãåi. Tot în aceastã perioadã s-a înfiinåat Grupul Navelor de
Grãniceri, cu æalupe æi ambarcaåiuni auxiliare. Alte schimbãri æi
reorganizãri, dupã cum se va vedea mai departe, au avut loc în
condiåiile amputãrilor teritoriale æi ale celui de-al Doilea Rãzboi
Mondial, precum æi ca urmare a instalãrii noului regim politic din
România, în anul 1944.
DE LA GRÃNICERI LA POLIÅIA DE FRONTIERÃ
La 1 ianuarie 1946 a luat fiinåã Comandamentul Trupelor de
Grãniceri, organizat pe trei Brigãzi de Grãniceri, un Centru de
Instrucåie al Grãnicerilor æi un Grup de Nave. Brigada avea în
compunere douã regimente, iar regimentul douã batalioane æi
un batalion de instrucåie.
Instrucåiunile nr. 28860 din 8 martie 1947 pentru organizarea
F R O N T I E R A I I s t o r i e
æi executarea controlului æi supravegherii în spatele frontierei,
prevedea cã acestea se fãceau de cãtre echipele speciale de poliåie
æi jandarmi în vederea stãvilirii trecerilor peste frontierã, ce se
fãceau pe scarã întinsã din cauza pazei insuficient fãcute.
În 1948 a fost înfiinåat Serviciul de Paæapoarte æi Poliåie de
Frontierã, în subordinea Ministerului de Interne, iar, un an mai
târziu, Trupele de Grãniceri aveau ca sarcinã æi controlul punctelor
de trecere a frontierei. Prin Legea nr. 53 din 24 februarie 1948
pentru stabilirea unor mãsuri de siguranåã în zona de frontierã,
paza æi supravegherea graniåelor se fãcea pe linia de frontierã æi în
interiorul åãrii, pe o
adâncime de 25 km
de la aceastã linie.
Decretul nr.14 din
anul 1972, la art. 1,
stipula cã „paza æi
apãrarea frontierei
de stat au devenit un
atribut al întregului
popor; pentru
asigurarea pazei
frontierei de stat
trupele de grãniceri coopereazã cu celelalte comandamente ale
MApN, cu organele MI æi cu comitetele executive ale consiliilor
populare. Anterior, prin Ordinul nr. 172 din 22 noiembrie 1968,
s-a stabilit cã „atribuåiile MAI cu privire la munca de paæapoarte,
evidenåã a strãinilor æi controlul trecerii frontierei de stat române
se aduc la îndeplinire de cãtre Direcåia de Paæapoarte, Evidenåã
a Strãinilor æi Controlul Trecerii Frontierei, direct æi prin organele
sale subordonate, precum æi prin inspectoratele judeåene de miliåie,
respectiv Inspectoratul de Miliåie Bucureæti”. C.T.Gr. a funcåionat
în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (cum se redenumise
ulterior), pânã în anul 1960, când a revenit în structurile MApN,
subordonare care a durat pânã în anul 1992, când, prin Legea nr.
56/1992 privind Frontiera de Stat a României, Comandamentul
Trupelor de Grãniceri s-a transformat în Comandamentul Naåional
al Grãnicerilor æi a trecut în structura Ministerului de Interne.
Prin Hotãrârea CSAT nr. 113 din 16 decembrie 1998 privind
Programul MI de restructurare a foråelor cu competenåe la
frontiera de stat s-a dispus ca sã se constituie Poliåia de Frontierã
Românã, condusã de IGPF, pentru îndeplinirea misiunilor de
pazã, supraveghere æi controlul frontierei de stat, iar prin O.U.G.
nr. 80/4 iunie 1999 s-a înfiinåat Poliåia de Frontierã Românã,
prin preluarea structurilor æi efectivelor CNGr æi DPF din cadrul
Direcåiei Generale de Poliåie de Frontierã, Strãini, Probleme de
Migrãri æi Paæapoarte.
La data intrãrii în vigoare a ordonanåei s-a înfiinåat æi Garda
de Coastã, în structura IGPF, prin preluarea unitãåilor de marinã
grãnicereascã maritimã æi fluvialã din cadrul CNGr æi a unor
posturi ale Poliåiei T.N. din cadrul IGP, stabilite prin Ordin al
ministrului de interne.
Prin reorganizãrile etapizate, înfãptuite începând din anul
2001, s-a avut în vedere optimizarea structurii, în special pentru
îmbunãtãåirea practicilor de lucru æi dezvoltarea eficacitãåii în
supravegherea æi controlul fizic al frontierelor României, dar
æi pentru a rãspunde riscurilor generate de infracåionalitatea
transfontalierã, a creæte capacitatea de realizare a analizelor
de risc operaåionale æi, nu în ultimul rând, pentru crearea
condiåiilor necesare creæterii capacitãåii de pregãtire a personalului
propriu.
De asemenea, dupã aderarea României la Uniunea Europeanã,
au fost create structuri de legãturã între structura noastrã æi
instituåiile europene, realizându-se, astfel, un canal direct de
comunicare, în special pe linie operativã (ex.: Punctul Naåional
de Contact FRONTEX, punctele æi centrele de contact de la
frontierã etc.).
În funcåie de evoluåia infracåionalitãåii transfrontaliere æi de
cerinåele impuse de statutul de åarã membrã a Uniunii Europene,
respectiv semnatarã a Acordului Schengen, în viitor, Poliåia de
Frontierã Românã va acåiona pentru adaptarea structurii sale
organizatorice, astfel încât eficienåa activitãåilor sale sã se menåinã
la un nivel maxim.
5

6
SISTEM MOBIL DE SUPRAVEGHERE
ÆI CONTROL
Riscurile, ameninåãrile æi vulnerabilitãåile la frontierã sunt într-o dinamicã permanentã,
atât datoritã crizei economice cât æi datoritã preconizatei aderãri a României la Spaåiul
Schengen.
Presiunea criminogenã pe frontiera românã este în creætere. Principalul instrument de
susåinere a luptei împotriva criminalitãåii transfrontaliere, Sistemul Integrat de Securitate
a frontierei de stat (SISF), este în plinã dezvoltare, necesitând eforturi susåinute în
continuare pentru implementarea acestuia, precum æi pentru actualizarea procedurilor
æi tacticilor poliåieneæti. Existenåa unor surse de finanåare æi a voinåei politice pot conduce
la finalizarea cu succes a acestui sistem.
Componentele principale ale SISF, supravegherea æi controlul, reprezintã vârful
de lance al luptei împotriva criminalitãåii transfrontaliere. Dacã subcomponentele fixe
ale acestora sunt bine definite æi materializate în cadrul SISF, datoritã particularitãåilor
frontierei române, apreciez cã subcomponentele mobile ale sistemelor de supraveghere
æi control ar trebui dezvoltate într-o manierã sistemicã, prin dezvoltarea unui concept
de Sistem Mobil de Supraveghere æi Control (SMSC).
Aceastã abordare ar conduce la obåinerea unor avantaje tactice æi strategice:
Acoperirea zonelor care, din considerente tehnico-economice, nu sunt fezabile
pentru investiåii în sisteme fixe; Flexibilitatea dispozitivelor æi acåiunilor foråelor
poliåieneæti; Accesul din câmpul tactic (mobil) la aceleaæi capabilitãåi æi servicii
existente în punctele de prezenåã fixe ale PFR (baze de date, INFOSEC, rãspuns în
timp real etc.); Creæterea disponibilitãåii totale a subsistemului supraveghere, prin
posibilitatea înlocuirii unui punct de supraveghere fixã cu unul mobil, în caz de avarie;
Executarea unor antrenamente, cu posibilitatea înregistrãrii tuturor activitãåilor pentru
extragerea ulterioarã a unor concluzii æi lecåii de învãåat, în vederea creæterii capacitãåii
de reacåie a PFR.
Arhitectura operaåionalã æi de sistem, conform viziunii DoDAF (Department of
Defense Architectural Framework), a unei astfel de propuneri, vizeazã urmãtoarea
stivã (Figura nr.1):
- Subsistem achiziåii de date, format din senzori de supraveghere (zi/noapte), cititoare
biometrice, acces la baze de date, poziåionare globalã (GPS);
- Subsistem de transport al informaåiilor (acces radio, capabilitãåi de conectare la
subsistemul comunicaåii fixe æi mobile – inclusiv AGA (air-ground-air – serviciu de
comunicaåii mobile cu vehicule aeriene (elicoptere, avioane, UAV etc.)
- Subsistem de procesare date æi aplicaåii client (C2, GIS etc.), incluzând elementele
INFOSEC specifice;
- Baze mobile de transport (autospeciale, remorci), autonome energetic.
Oricare dintre aceste centre mobile de supraveghere æi control poate deveni centru
de comandã al unei acåiuni tactice, prin setãri software corespunzãtoare. Tehnicile æi
tehnologiile necesare sunt deja disponibile în PFR, în cea mai mare parte.
Dezvoltarea durabilã a SISF trebuie, de asemenea, sã vizeze nu numai obåinerea de
performanåe superioare (în termeni de calitate, disponibilitate, uæurinåã în exploatare æi
administrare etc.), dar æi sustenabilitatea pe termen lung a acestuia, lucru care presupune
asigurarea financiarã æi a resursei umane pentru operare, instruire profesionalã æi
mentenanåã, pe întreaga duratã de viaåã a sistemului, adicã dezvoltarea unui sistem de
Suport Logistic Integrat (SLI) performant.
Figura nr.1 – Arhitectura operaåionalã æi tehnicã a SMSC
Sistemul prezentat
(SMSC) poate fi utilizat æi
de alte foråe poliåieneæti
sau organizaåii cu
preocupãri similare, prin
adaptarea arhitecturii
tehnice la specificul
activitãåii æi capabilitãåilor
existente.
În concluzie, un astfel
de sistem este deosebit
de util pentru munca de
poliåie, dacã instituåia
îæi va permite sã-l
exploateze, conducând la
creæterea performanåelor
generale ale PFR.
dr.ing. Florin-Marius DUMITRU, MBA
UNITATEA DE MA
A SISTEMULUI INTE
Unitatea de Management a
Proiectului s-a înfiinåat în urma Deciziei
nr. 1 a Grupului Interministerial
Român pentru Managementul Integrat
al Frontierei de Stat æi asigurã
managementul tehnic, comercial,
financiar æi juridic pentru proiectul
Sistemul Integrat de Securizare a
Frontierei.
Iniåial, unitatea a existat ca entitate
în structura Aparatului Central al
Ministerului Administraåiei æi Internelor,
iar ulterior, ca urmare a reorganizãrii
instituåiei æi având în vedere domeniul
de activitate, s-a considerat oportun ca
activitãåile specifice sã fie desfãæurate
în cadrul PFR.
Concret, UMP este responsabilã
cu gestionarea æi derularea, ca parte
contractantã cu firma EADS Deutschland
GmbH, a Proiectului SISF (în valoare
de 524,5 milioane euro), precum æi a
acestuia în cadrul Programului SISF,
la nivel naåional, asigurând direct æi
nemijlocit concordanåa între aspectele
de naturã tehnicã, comercialã, financiarã
æi juridicã, inclusiv integrarea sistemelor
achiziåionate din alte surse de finanåare
(EFG).
În vederea asigurãrii unui
management performant al derulãrii
contractului æi îndeplinirii în condiåii
optime a sarcinilor a fost necesarã
evaluarea æi dimensionarea permanentã
a standardelor, readaptarea strategiilor
la condiåiile pieåei dinamice profitabile,
precum æi adaptarea la actualele etape de
implementare æi dezvoltare ale Sistemului
Integrat de Securitate a Frontierei (SISF),
astfel cã activitãåile desfãæurate de
personalul unitãåii au fost caracterizate
de urmãtoarele atribute:
- Complexitatea:
• arie de acoperire la nivel naåional;
• diverse surse de finanåare;
• multe structuri guvernamentale
implicate;
• multe tehnici æi tehnologii folosite;
• acoperã mai multe discipline
fundamentale (operaåional, inginerie,
comercial, management de proiect/
program etc.);
- Noutatea – majoritatea activitãåilor
se executã pentru prima oarã;
- Singularitatea – unele activitãåi se
executã doar o singurã datã;
- Neperiodicitatea – cele mai multe
din activitãåile care se executã de mai
multe ori nu au o perioadã de repetiåie
regulatã;
- Spontaneitatea – necesitatea unei
acåiuni apare subit, fãrã a avea un grad
ridicat de previziune;
- Urgenåa – acåiunile trebuie executate
în termene scurte;
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

NAGEMENT A PROIECTULUI, DIRECÅIA DE IMPLEMENTARE
GRAT DE SECURITATE A FRONTIEREI - factor de performanåã -
- Sensibilitatea problematicilor abordate
– toate subiectele conexe SISF sunt extrem
de sensibile (fonduri europene, integrare
Schengen etc.);
- Confidenåialitatea acåiunilor æi a
mãsurilor luate.
Caracteristicile prezentate sunt
coroborate cu creæterea acceleratã a
ritmului de instalare, testare æi punere
în funcåiune a echipamentelor, trecerea
concomitentã la alte faze de proiectare,
precum æi cu asigurarea complementaritãåii
celorlalte proiecte derulate de cãtre PFR cu
finanåare europeanã.
În perspectiva aderãrii României
la Spaåiul Schengen æi asumãrii
responsabilitãåii privind asigurarea
securitãåii a aproximativ 25% din
viitoarea frontierã externã Schengen,
volumul sarcinilor æi responsabilitãåilor
în cadrul contractului cunoaæte o creætere
considerabilã, generatã de numãrul
activitãåilor desfãæurate în paralel, pentru
subsistemele integrate, în cele aproximativ
350 de site-uri (200 locaåii operaåionale æi
150 de locaåii tehnice) ale PFR.
Cu toate modificãrile survenite asupra
structurii organizatorice, aspectele
referitoare la dinamica personalului dar æi
evoluåia cerinåelor în societate, obiectivele
au fost îndeplinite peste nivelul scontat,
activitãåile au avut caracter de continuitate,
iar rezultatele înregistrate sunt apreciate de
experåii æi evaluatorii în domeniu.
În contextul celor expuse, evaluarea
etapizatã efectuatã de experåii europeni
a reliefat îndeplinirea condiåiilor tehnice
impuse în acorduri pentru integrarea
României în spaåiul Schengen æi a
evidenåiat urmãtoarele aspecte de naturã
sã justifice aprecierile pozitive:
• subsistemul control din cadrul SISF
este realizat 100%, cititoarele fixe de
documente fiind funcåionale în toate
punctele de trecere a frontierei;
• subsistemul supraveghere al SISF
este operaåional în proporåie
de aproximativ 80% æi asigurã
derularea conform standardelor a
misiunilor specifice, punctele de
trecere a frontierei fiind dotate cu
echipamentele necesare: sisteme
radar, camere portabile æi fixe cu
termoviziune, binocluri æi ochelari
de vedere pe timp de noapte;
• subsistemele de comunicaåii,
fixe æi mobile, de voce æi date,
asigurã la un înalt nivel de
disponibilitate interconectarea
tuturor componentelor tehnice
ale celorlalte subsisteme
(supraveghere, control, IT) æi,
de asemenea, serviciile de
comunicaåii pentru misiunile
operative æi pentru procesele de
comandã, control æi cooperare
operativã æi logisticã;
• în cadrul subsistemului IT
au fost dotate cu staåii de lucru
47 de locaåii ale Poliåiei de
Frontierã Române, componente
pe care ruleazã o aplicaåie test de
comandã æi control, iar Centrul
de date al IGPF a beneficiat de
dotare hardware æi software de
ultimã generaåie;
• subsistemul infrastructurã
a asigurat construcåia æi
consolidarea a 110 turnuri pentru
supraveghere æi telecomunicaåii,
iar fondurile bugetare alocate au
permis recepåionarea a 63 dintre
acestea.
• subsistemul de suport logistic
integrat (SLI) asigurã menåinerea
unui înalt nivel de disponibilitate
a funcåionalitãåilor æi serviciilor,
prin organizarea, coordonarea
æi monitorizarea activitãåilor de
mentenanåã a componentelor de Sistem,
cu durate scurte de intervenåie æi remediere
a oricãrei defecåiuni.
Buna derulare a tuturor activitãåilor
æi atingerea obiectivelor au fost posibile
datoritã seriozitãåii, profesionalismului
æi disponibilitãåii de care a dat dovadã
personalul implicat, dar æi cu sprijinul
factorilor de decizie de la nivelul
conducerilor MAI cât æi PFR.
Acåiunile au vizat legalitatea æi atingerea
obiectivelor asumate la nivel instituåional
æi naåional, însã constrângerile bugetare æi
fondurile limitativ alocate au determinat
uneori apariåia unor dificultãåi æi restricåii
în timp æi spaåiu.
Astfel de influenåe contextuale au fost
depãæite cu succes, prin aplicarea unui
management performant æi gestionarea
judicioasã a resurselor la dispoziåie, prin
constituirea unei echipe cu flexibilitate
æi adaptabilitate în a rezolva situaåii
complexe, cu rezultate superioare, în
termene condiåionate, prin realizarea unui
sistem informaåional-relaåional eficient
æi fructuos, precum æi prin adoptarea cu
celeritate a unor decizii fundamentate.
De asemenea, binomul planificareperformanåã
a fost integrat într-un
sistem acåional, astfel încât interacåiunea
managerului æi a personalului unitãåii
cu diversitatea problemelor a avut ca
rezultantã soluåii de optimizare dar æi de
atenuare a interferenåelor, capabile sã
imprime demersul necesar al evoluåiei.
În prezent æi în perspectivã, UMP
a cãutat sã-æi adapteze politicile la
condiåiile des schimbãtoare de derulare
a vieåii economico-sociale, atât pe
plan mondial cât æi pe cele european
æi naåional. Focalizarea managerialã æi
decizia la toate nivelurile a vizat interesul
instituåiei, abstractizat la costuri æi calitate,
identificat de altfel cu valorile comune ale
participanåilor la proiect.
Încrederea acordatã personalului,
puternic amprentatã de fondul
cunoætinåelor dobândite, experienåa
acumulatã, disponibilitatea, loialitatea,
comportamentul inovaåional, precum
æi coeziunea grupului format, creeazã
premisele dezvoltãrii unor performanåe
superioare æi implicit finalizarea cu succes
a acestui proiect de o asemenea diversitate
æi complexitate.
Concluzionând æi considerând cã
practica a scos în evidenåã un parcurs
ascendent, Unitatea de Management al
Proiectului confirmã stabilitate æi impune
perspectivele ducerii la îndeplinire a
proiectului asumat, chiar æi în condiåiile
unui tablou al societãåii influenåat de
riscuri, pericole æi incertitudini.
Colectivul Compartimentului Suport
Proiect din cadrul U.M.P.-D.I.S.I.S.F
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r
7

Nava maritimã de supraveghere a Poliåiei de Frontierã
Române – MAI 1105 „Ætefan cel Mare”
Pentru a asigura un climat de securitate t necesar spaåiului
i - interzicerea, i direct sau cu participarea, i la cerere, a unitãåilor
european, la Marea Neagrã, Poliåia de Frontierã Românã trebuie de nave ale Ministerului Apãrãrii Naåionale accesului navelor
sã îndeplineascã urmãtoarele atribuåii specifice:
strãine în anumite zone, sectoare sau raioane ale mãrii teritoriale
- supravegherea æi asigurarea respectãrii drepturilor statului æi cãilor navigabile fluviale aflate sub jurisdicåia statului român,
român în apele din zona de competenåã;
prin suspendarea temporarã a dreptului de trecere inofensivã,
- prevenirea æi combaterea pirateriei, acåiunilor teroriste conform legii;
æi faptelor circumscrise crimei organizate în apele aflate sub - asigurarea protecåiei æi participarea la apãrarea obiectivelor
jurisdicåia statului român;
de importanåã deosebitã aflate în apele din zona de competenåã,
- executarea, direct sau împreunã cu autoritatea vamalã, a în colaborare cu unitãåile de nave ale Ministerului Apãrãrii
controlului navelor æi ambarcaåiunilor despre care se deåin date Naåionale, cu alte foråe, în conformitate cu planurile aprobate
æi informaåii cã desfãæoarã activitãåi ilegale în zona de competenåã din timp.
ori sunt surprinse desfãæurând asemenea activitãåi;
Având în vedere urmãtoarele argumente operaåionale:
- executarea controlului navelor æi al ambarcaåiunilor împreunã - elemente specifice frontierelor albastre: frontiera maritimã
cu unitãåile teritoriale pentru protecåia mediului, în caz de este un spaåiu bi dimensional responsabilitatea de supraveghere
evacuare a apelor uzate în emisar sau în caz de producere a unei a spaåiului maritim nu poate fi împãråitã între åãrile riverane
poluãri accidentale;
principiul general al „mãrii libere”, aæa cum este stipulat în
- participarea la supravegherea, controlul æi asigurarea Convenåia de la Montego Bay-1958 supravegherea nu trebuie
protecåiei æi conservãrii fondului cinegetic æi piscicol natural, prin sã acopere doar zonele de intrare (porturile) punctele autorizate
prevenirea æi combaterea vânatului æi pescuitului ilegal, precum de acostare a navelor în porturi nu sunt singurele posibile zone
æi a exploatãrii ilegale a altor resurse biologice æi nebiologice din în care se pot realiza debarcãri.
apele aflate în zona de competenåã;
- strategia Uniunii Europene privind supravegherea navalã,
- cãutarea navelor aflate în pericol în apele din zona care recomandã ca: frontierele maritime sã fie supravegheate 24
de competenåã æi în marea liberã æi participarea la salvarea h/7 zile/365 zile utilizând mijloace de mobilitate navalã (dotate
echipajelor acestora în caz de necesitate, iar, la solicitare, cu radare, senzori æi dispozitive de supraveghere cu infraroæu pe
desfãæurarea acåiunilor de salvare a navelor æi a încãrcãturii lor, timp de noapte) pentru a asigura intervenåia cu promptitudine
conform dreptului maritim internaåional;
intrãrile în porturi sã se efectueze doar prin porturile autorizate
- executarea supravegherii æi participarea la controlul pentru intrãrile în porturile neautorizate trebuie pedepsite prin lege
respectarea normelor privind ordinea æi siguranåa navigaåiei în controlul la frontierele albastre trebuie efectuat de specialiæti
apele din zona de competenåã æi în porturi, în colaborare cu antrenaåi special æi capabili sã opereze pe mare, râuri analizã
organele zonale ale cãpitãniilor de port;
de risc potrivitã trebuie avutã în vedere inclusiv cu colectarea æi
8
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

analizarea informaåiilor (constã într-o supraveghere constantã æi
cuprinzãtoare a zonei mãrii), precum æi argumentele de naturã
tehnicã, respectiv:
- creæterea autonomiei de supraveghere, patrulare æi intercepåie
a mijloacelor de mobilitate navalã;
- crearea unor condiåii bune de muncã pentru echipajele
navelor Poliåiei de Frontierã Române;
- gradul de uzurã avansat a mijloacelor de mobilitate navalã
existente;
- majoritatea navelor maritime æi fluviale, aflate în prezent
în dotarea PFR, au fost concepute pentru utilizare în special în
scop militar;
- reglementãrile în vigoare privind MARPOL æi SOLAS ce
trebuie implementate æi la mijloacele navale aparåinând foråelor
de ordine publicã;
- reducerea diversitãåii de nave æi tehnicã existentã;
- micæorarea numãrului membrilor echipajelor æi
profesionalizarea acestora, concomitent cu achiziåia / construcåia
de nave performante, dotate cu echipamente moderne æi tehnicã
cu un înalt grad de automatizare, dar æi nevoia extinderii spre larg
æi operaåionalizarea sistemului integrat de observare æi control
la Marea Neagrã – SCOMAR, la nivelul Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã s-a concretizat necesitatea construcåiei,
atât de nave maritime de supraveghere, dotate cu sisteme de
supraveghere a zonei de responsabilitate, precum æi a unor
unitãåi rapide de intercepåie – nave maritime de patrulare æi
intervenåie.
Nava maritimã de supraveghere – MAI 1105 „Ætefan cel
Mare” a fost construitã prin programul financiar „Facilitatea
Schengen – RO FSCH 18.1.1”, contractul fiind adjudecat, în baza
unei licitaåii publice, de cãtre æantierul naval Damen Gorinchem
– Olanda. Noutatea constã în faptul cã reprezentanåii operatorului
economic au decis ca aceastã platformã navalã sã fie construitã
æi comisionatã în totalitate de cãtre unitatea de producåie din
România – æantierul naval Damen Galaåi, sub directa supraveghere
a æantierului - mamã. Nava a fost proiectatã æi construitã în perioada
2009 – 2010, proiectul tehnic æi supravegherea construcåiei
fiind aprobate de cãtre societatea de clasificare Bureau Veritas
(Franåa). Nava este de tip monococã, dispune de 4 punåi, are la
bazã un proiect geometric testat, dispune de o provã modernã
tip „axe bow” care permite sã navigheze în siguranåã, cu vitezã
mare, chiar æi în condiåii de mare de gradul 6 pe scara Beaufort.
Totodatã, acest nou æi modern concept asigurã o rezistenåã redusã
la înaintare, precum æi o reducere a consumului de combustibil
faåã de navele convenåionale cu aproximativ 20%.
Având în vedere misiunile specifice de ordine publicã, nava
a fost dotatã cu un compartiment destinat staåionãrii a 80 de
persoane ambarcate temporar (imigranåi, refugiaåi) pe timpul
transportului cãtre primul port de debarcare, camerã de detenåie
cu dotarea necesarã, birou criminalistic dotat cu echipamente
specifice muncii de poliåie, infirmerie cu salã de consultaåii æi
staåionar. De asemenea, întrucât, prin angajamentele asumate de
cãtre România, în vederea supravegherii frontierelor externe ale
UE, în scopul îndeplinirii misiunilor sub egida FRONTEX (Agenåia
Europeanã pentru Gestionarea Cooperãrii Operative la Frontierele
Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene) nava dispune
de facilitãåi de staåionare la bord a experåilor din Statele Membre,
precum æi de un compartiment operaåional.
Luând în considerare dotarea complexã de care dispune
nava, cu toate cã a intrat în dotarea Poliåiei de Frontierã Române
în octombrie 2010, pânã în prezent a participat deja, pentru o
perioadã de 3 luni, la Operaåiunea Comunã „POSEIDON 2011”,
organizatã în Marea Mediteranã, sub coordonarea Agenåiei
FRONTEX, pentru combaterea migraåiei ilegale dinspre nordul
Africii la frontierele maritime sudice ale Uniunii Europene /
Greciei.
Nava Amiral a flotei Poliåiei de Frontierã Române, aæa cum
frumos a fost ea denumitã, îæi va demonstra în timp calitãåile,
valoarea æi complexitatea sistemelor de bord, va fi un adevãrat
cãmin pentru echipaj, iar pentru România, suntem convinæi, cã
va fi un ambasador respectat æi de invidiat în porturile lumii, pe
unde deja desfãæoarã misiuni externe. De asemenea, suntem
mândri sã-i urãm Bun venit în flota Poliåiei de Frontierã Române
æi „Vânt bun de pupa”!
Tomiåã DOGARU
Costin CICIC
Caracteristici generale: Dimensiuni principale:
Lungime maximã: 66,10 metri
Lungimea la linia de plutire: 64,05 metri
Lãåime: 10,25 metri
Pescaj maxim: 3,00 metri
Înãlåimea de la linia de bazã la puntea principalã: 4,7 metri
Înãlåime maximã: 25,7 metri
Deplasament brut: 1.505 tone
Propulsie: Motoare principale: 2 x MTU 16 V 4000 M73
Putere motoare principale: 2 x 2560 kW la 1970 rpm
Elice: 2 x 2300 mm, CPP
Bow thruster: 1 x 160 ekW
Echipamente auxiliare
Diesel generatoare: 3 x Leroy Somer 4220 kVA/400V/50Hz
Diesel generator de avarie: 1x Leroy Somer 4100kVA/400V/50Hz
Performanåe: Viteza maximã constructivã: 21 noduri
Viteza economicã: 6 noduri
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r
Viteza de croazierã: 12 noduri
Nava operaåionalã: grad maxim al mãrii: 6
Raza de acåiune: 1800 Mm
Echipamente de navigaåie æi comunicaåii: Radar: 2 x banda X
Mijloace de recepåie / transmitere semnale de pericol si ajutor:
GMDSS pentru zona 3
Sisteme de supraveghere æi luptã
Radar de supraveghere:
1 x Terma Scanter
Sistem optoelectronic: FLIR
Armament: 1 x Oto Melara 12,7 mm
Ambarcaåiuni: Mijloc de control æi abordare: Ambarcaåiune
semirigidã cu borduri moi Zodiac Hurricane H630 (motor Volvo
Penta 220CP)
Mijloc de salvare: Ambarcaåiune semirigidã cu borduri moi, cu
motor ataæat Yamaha 30 CP
Echipaj: 19 poliåiæti.
9

Nava maritimã de supraveghere Ætefan cel Mare,
Agenåia Europeanã FRONTEX, în cadrul proiectului Reåeaua
Europeanã de Patrule (EPN), organizeazã Operaåiunea Comunã
„EPN – POSEIDON Sea 2011”, în perioada 1 aprilie – 31 decembrie
2011, în scopul prevenirii æi combaterii migraåiei ilegale la frontierele
maritime ale Uniunii Europene, dinspre Turcia, Libia, Egipt, cãtre
Grecia. La aceastã operaåiune participã 27 state europene, cu
mijloace navale, aeriene æi terestre. În Grecia, concomitent cu
Operaåiunea Comunã „POSEIDON 2011”, se desfãæoarã æi
Operaåiunile Comune „SATURN 2011” æi „ATTICA 2011”.
Ca urmare a situaåiei existente în zona Mãrii Mediterane,
cauzate de tulburãrile sociale grave ce au avut loc în nordul Africii,
în state precum Libia, Egipt sau Tunisia, Agenåia FRONTEX æi-a
reconsiderat poziåia din zona operaåionalã ce se învecineazã cu
statele amintite ulterior æi a procedat la reorganizarea operaåiunilor
comune, în scopul creãrii unui cadru operaåional în baza cãruia
sã se previnã æi combatã posibilele fluxuri migraåioniste, care ar
încerca sã treacã de frontiera maritimã externã sud-esticã a Uniunii
Europene.
Astfel, Agenåia FRONTEX a cerut prelungirea detaæãrilor
existente æi a solicitat participarea navei maritime de supraveghere
model OPV nr. MAI 1105 „Ætefan cel Mare” la operaåiunea „EPN
– POSEIDON Sea 2011”, în acest scop fiind întocmite, în timpul cel
mai scurt, documentele operaåionale. În baza acestor documente,
conducerea MAI a aprobat participarea navei la operaåiune.
Scopul misiunii navei Poliåiei de Frontierã Române a fost de
a îndeplini obiectivul principal al Operaåiunii Comune „EPN -
POSEIDON Sea 2011”, respectiv de a preveni æi combate migraåia
ilegalã la frontiera maritimã aferentã pãråii sudice Insulei Creta æi s-a
realizat prin desfãæurarea de misiuni de patrulare, supraveghere,
cãutare æi salvare (SAR).
Reprezentanåii Poliåiei de Frontierã Române, participanåi la
operaåiune, æi-au exercitat æi îndeplinit atribuåiunile, conform
Regulamentului CE RABIT nr. 863/2007 æi Regulamentului CE nr.
2007/2004.
Participarea navei maritime de supraveghere tip OPV la
Operaåiunea Comunã „POSEIDON 2011” a reprezentat o
continuare a activitãåilor desfãæurate în cursul anilor 2009 æi
2010, în cadrul Operaåiunii Comune Poseidon, ce s-au desfãæurat
în Zona operaåionalã A (zona de nord-est a Mãrii Egee). Invitaåia
de participare, lansatã de FRONTEX, s-a datorat profesionalismului
cu care echipajele PFR æi-au îndeplinit responsabilitãåile în anii
anteriori, a aprecierilor conducerii Agenåiei Frontex, precum æi ca
urmare a intrãrii în dotare a navei OPV, capabilã sã îndeplineascã
misiuni de supraveghere de lungã duratã, în orice condiåii
hidrometeorologice. Totodatã, nava are
dotarea necesarã descoperirii æi interceptãrii
navelor æi ambarcaåiunilor de la mare
distanåã, ambarcãrii æi transportului a peste
100 de imigranåi ilegali în caz de misiuni de
cãutare æi salvare, precum æi a realizãrii de
interogatorii cãlãuzelor sau a imigranåilor
ilegali.
Nava MAI 1105 „Ætefan cel Mare” a
Poliåiei de Frontierã Române implicatã în
aceastã operaåiune a avut ca loc de dislocare
temporar portul Aghia Galini, situat în sudul
insulei Creta, fiind comandatã de cãtre
comisarul de poliåie Cãtãlin Paraschiv, din
cadrul IJPF Constanåa. Activitãåile desfãæurate
de navã æi echipaj, pe tot parcursul misiunii,
au fost coordonate æi supervizate de cãtre
æeful misiunii, comisar-æef de poliåie Gagoæ Dumitru Fãinã -
împuternicit æef al Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de Frontierã
Constanåa, pentru perioada 24 martie– 10 aprilie a.c. Apoi, aceste
atribuåii au fost îndeplinite de cãtre comandantul navei, Cãtãlin
Paraschiv – înlocuitor al æefului misiunii pentru perioada 11 aprilie
– 3 iunie a.c.
În aceeaæi interval de timp, în cadrul Centrului Internaåional
de Coordonare – ICC Pireu / Grecia æi-a desfãæurat activitatea
subcomisarii Adrian Sbarcea æi Ionel Pavel – pentru perioadele
menåionate, ca reprezentanåi ai statului de pavilion al navei.
Aceætia au participat zilnic, în Pireu, la activitãåile de
planificare æi analizã a activitãåilor desfãæurate în cadrul
Operaåiunii Comune „EPN POSEIDON Sea 2011”, în conformitate
cu obiectivul principal al operaåiunii. În planificarea misiunilor
navei PFR s-a respectat implicit legislaåia naåionalã. Mandatul
ofiåerilor de legãturã detaæaåi în ICC a fost de a planifica æi
coordona misiunile æi activitãåile desfãæurate de cãtre nava PFR,
de a menåine permanent legãtura între nava detaæatã în insula
Creta æi Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, între navã
æi coordonatorul ICC din partea statului gazdã æi cu Sectorul
Operaåiuni Maritime din cadrul Agenåiei FRONTEX æi, nu în
ultimul rând, de a stabili æi de a transmite planificarea misiunilor
æi a altor date de interes cãtre navã.
În cadrul æedinåelor zilnice din ICC æi a videoconferinåelor
sãptãmânale, cu Sectorul Operaåiuni Maritime din cadrul Agenåiei
FRONTEX, fiecare ofiåer de legãturã român a prezentat activitatea
desfãæuratã de nava Poliåiei de Frontierã,
modul de colaborare cu celelalte mijloace
terestre æi aeriene, care æi-au desfãæurat
activitatea în aceeaæi zonã operaåionalã cu
nava, æi rezultatele obåinute.
În urma vizitelor efectuate la navã, de
cãtre managerul de proiect al operaåiunii
Comune, Bent Andersen, împreunã cu Alex
Dalli æi coordonatorul ICC, din partea Gãrzii
de Coastã Elene, locotenent comandor
Stelios Kourkoulis, aceætia au apreciat, la
modul superlativ, nava, dotãrile sale, modul
în care echipajul îæi desfãæoarã activitatea,
procedurile folosite, faptul cã aceastã navã
poate fi folositã ca un ICC mobil, lucru
care nu face decât sã reflecte calitãåile
profesionale ale membrilor echipajului, a
10
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

participantã la Operaåiunea „POSEIDON Sea 2011”
navei æi a activitãåii desfãæurate pe timpul operaåiunii.
Aceleaæi aprecieri au fost fãcute în plenul ICC æi la adresa
reprezentanåilor care æi-au desfãæurat activitatea acolo, deoarece
unul dintre scopurile acestor operaåiuni comune este de a colabora
cât mai bine cu reprezentanåii celorlalte SM æi cu celelalte
mijloace puse la dispoziåie de cãtre acestea, în vederea îndeplinirii
obiectivului Operaåiunii Comune, aæa cum este el specificat în
Planul Operaåional.
Scurtã caracterizare a situaåiei operative din zona de
patrulare a Operaåiunii Comune „POSEIDON 2011”
Zona frontierelor sud-estice europene, datoritã poziåionãrii
geografice, este una din principalele regiuni afectatã de migraåia
ilegalã, ca destinaåie, dar æi ca tranzit dinspre Asia æi Africa cãtre
Uniunea Europeanã.
În ultimii ani, Grecia este una din åãrile cele mai afectate de
migraåia ilegalã æi aceasta a reprezentat aproape 90% din totalul
trecerilor ilegale de-a lungul frontierelor externe ale U.E. Grecia
nu este numai o åintã a fluxului migraåionist ilegal dinspre Turcia,
dar æi din Albania æi Bulgaria.
Cu un total de 4.360 de migranåi ilegali interceptaåi la frontierele
maritime în timpul Operaåiunilor Comune Poseidon 2010, Grecia
a înregistrat o scãdere semnificativã (-80%) în comparaåie cu
perioada similarã anului 2009. În acelaæi timp, au crescut cazurile
de migraåie ilegalã la frontierele terestre dintre Grecia æi Turcia,
ceea ce a dus la detaæarea foråelor din cadrul RABIT. Începând cu
anul 2010, frontiera maritimã a fost atent supravegheatã, pentru a
preveni alte treceri ilegale.
Datoritã faptului cã acåiunile de identificare a originii
migranåilor ilegali reåinuåi s-a realizat cu greutate, numai o micã
parte din aceætia au putut fi returnaåi în åãrile de origine, mare parte
din aceætia declarând cã sunt cetãåeni de origine afganã, somalezã
sau palestinianã.
Protocolul de readmisie dintre Grecia æi Turcia nu a putut fi
implementat efectiv, autoritãåile turceæti acceptând readmisia doar
a cetãåenilor proprii, dar cu mari întârzieri.
Organizaåiile pentru drepturile omului æi media au acordat o
mare atenåie migraåiei ilegale dar æi foråelor dislocate în cadrul
acåiunilor de tip RABIT.
Acåiunile æi dislocãrile din Grecia au avut ca rezultat, pentru
moment, stoparea migraåiei ilegale la frontierele maritime ale
insulelor greceæti din Marea Egee, trecerile ilegale la frontiera
terestrã devenind mai profitabile æi cu riscuri mai mici. Un efect
secundar s-a înregistrat prin semnalarea unor cazuri de migraåie
ilegalã pe ruta Turcia – Italia, cu ajutorul ambarcaåiunilor mici æi
mijlocii de agrement sau pescuit, evitând insulele greceæti de pe
aceastã rutã.
Zona operaåionalã B a fost activatã pentru a acoperi partea de
sud a Mãrii Egee æi a apelor din sudul insulei Creta, datoritã situaåiei
existente în nordul Africii. Foråele navale ale statelor membre
FRONTEX, dislocate în aceastã zonã, au ca responsabilitate
prevenirea migraåiei ilegale în apele teritoriale ale Greciei (6 mile
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r
marine distanåã de coastã), dar æi dincolo de frontiera maritimã,
pentru a preveni eventualele treceri ilegale.
Desfãæurarea Operaåiunii Comune „EPN POSEIDON
Sea 2011”
Misiunile planificate de cãtre I.C.C. au fost executate în mod
corect æi în deplinã siguranåã, cu respectarea legislaåiei naåionale,
executându-se 16 misiuni de patrulare de 2-3 zile, pentru
prevenirea æi combaterea migraåiei, fiind supravegheatã frontiera
maritimã, la sud de Insula Creta, în scopul prevenirii pãtrunderii
ambarcaåiunilor æi navelor cu migranåi ilegali la bord æi debarcarea
acestora pe Insula Creta sau a celor apropiate acesteia (Gavdos,
Gaidoironisi æi Koifonisi).
Acåiunile s-au desfãæurat în cooperare cu celelalte nave
participante, sub comanda FRONTEX, æi cu foråele æi mijloacele
Gãrzii de Coastã Elene.
Pe perioada participãrii la operaåiune în zona insulei Cretei nu
au avut loc cazuri de migraåie ilegalã, datoritã situaåiei politice a
unor åãri riverane Mãrii Mediterane (Libia, Egipt, Tunisia) foråele
NATO au pus în aplicare Rezoluåia ONU privind supravegherea
traficului naval în apropierea coastelor Libiei, pentru prevenirea
traficului de arme. Prezenåa concentratã a foråelor NATO, în zonã,
a dus æi la prevenirea migraåiei ilegale.
Nava maritimã de supraveghere MAI 1105 „Ætefan cel Mare”
a executat misiuni de patrulare æi supraveghere de lungã duratã,
având în vedere performanåele æi dotarea acesteia, fiind în mãsurã
sã asigure prevenirea criminalitãåii transfrontaliere într-o zonã mai
extinsã æi având mijloacele necesare sã intercepteze æi sã constate
la timp orice încãlcare a regimului juridic al frontierei maritime
de stat a Greciei.
Reprezentanåii Poliåiei de Frontierã Române au participat activ
la aceastã operaåiune, dând dovadã de profesionalism, iniåiativã
æi seriozitate.
La finalul activitãåii, reprezentantul Poliåiei de Frontierã din
ICC a primit mulåumiri din partea reprezentanåilor Gãrzii de
Coastã Elene, Sectorului Operaåiuni Maritime din cadrul Agenåiei
FRONTEX, privind modul în care personalul PFR æi-a desfãæurat
activitatea pe timpul misiunii.
O parte dintre membrii echipajului navei MAI 1105 au participat
æi la Operaåiunile comune POSEIDON 2009 æi POSEIDON 2010,
cu nava maritimã de patrulare MAI 1101, ce a fost dislocatã în
Insula Lesbos, pentru perioade de 30 zile.
Schimbarea locului de dislocare a unei nave a Poliåiei de
Frontierã Române a însemnatat o nouã experienåã profesionalã
æi datoritã specificului zonei aflate în responsabilitate – partea de
Nord-Est a Marii Mediterane, denumitã æi Marea Libiei.
Membrii echipajului navei au avut ocazia sã întâlneascã pe
Insula Creta (cea mai mare insulã a Greciei, de dimensiuni similare
cu Dobrogea), forme variate de relief, insula fiind renumitã prin cei
doi munåi cu înãlåimi de pânã la 2.455 metri, vãi largi, cu livezi
de portocali în partea de nord æi solare, pentru a putea cultiva æi
exporta legume în partea de sud. Nava maritimã de supraveghere
MAI 1105 a costituit æi un important punct de atracåie turisticã pe
timpul cât a staåionat în portul Agia Galini, turiætii, dar æi localnicii,
fiind foarte încântaåi de prezenåa acesteia într-un port pescãresc
mic, aceasta impunându-se prin statura ei.
Pentru agentul principal Daniel Hristian, aceastã misiune a avut
o însemnãtate aparte, întrucât, la trei zile dupã începerea misiunii, a
primit fericita veste cã este tãtic, soåia acestuia aducându-i pe lume
o fetiåã. Nu a avut ocazia sã o strângã în braåe decât dupã douã
luni de zile, atunci când nava s-a înapoiat în portul Constanåa, la
sfâræitul misiunii.
La terminarea misiunii, membrii echipajului navei au fost
salutaåi de cãtre autoritãåile locale, dar æi de cãtre localnici,
transmiåându-le cã æi-ar dori ca urmãtoarea misiune a acestei
nave sã fie similarã cu cea precedentã, pentru a avea ocazia sã se
reîntâlneascã cu echipajul românesc, acesta lãsând o foarte bunã
impresie acestora.
Cãtãlin PARASCHIV
11

Ziua Grãnicerilor Ucraineni
În perioada 26-27 mai a.c., s-a
desfãæurat, pe teritoriul Ucrainei, în
localitatea Lvov, întâlnirea festivã
prilejuitã de Ziua Grãnicerilor Ucrainei
æi Aniversãrii a 20 de ani de la înfiinåarea
Direcåiei Regionale de Vest.
Delegaåia românã a fost condusã
de comisarul-æef de poliåie Cezar-Cãlin
Ciorteanu, împuternicit la comanda IJPF
Suceava, acesta fiind însoåit de inspector
principal de poliåie Antonica Ciorteanu
În data de 20 iunie a.c., în prezenåa
adjunctului inspectorului general al PFR
- comisar - æef de poliåie Ivãnescu Mihail,
chestorul de poliåie Ioan Handra a fost
numit în funcåia de æef al IJPF Timiæ, prin
Ordin al Ministrului Administraåiei æi
Internelor.
12
– æefa Punctului de Contact românoucrainean
Porubne æi inspector
de poliåie Tamara Obadã – ofiåer
relaåii internaåionale în cadrul IJPF
Botoæani.
Cu ocazia întâlnirii, comisarul
- æef de poliåie Cezar Ciorteanu a
adresat urãri conducerii Direcåiei
regionale de Vest æi grãnicerilor
ucraineni, cu prilejul sãrbãtoririi Zilei
Grãnicerilor, totodatã apreciindu-se, de
ambele pãråi, buna colaborare existentã
Comandã nouã la Poliåia de Frontierã Timiæ
Dupã citirea Ordinului de numire, de
cãtre comisarul - æef Mihail Ivãnescu, noul
æef al Inspectoratului Judeåean al Poliåiei
de Frontierã
Timiæ a prezentat
participanåilor la
aceastã activitate,
principalele
obiective pe care
le va avea în
vedere în perioada
imediat urmãtoare,
dintre care cele
mai importante
ar fi: formarea
æi închegarea
unei echipe
manageriale
competente,
performante æi dinamice; combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere,
îndeosebi cea legatã de migraåia ilegalã
æi contrabandã; pregãtirea profesionalã
a personalului; îmbunãtãåirea imaginii
Poliåiei de Frontierã; combaterea corupåiei,
precum æi asigurarea unei bune comunicãri
cu societatea civilã æi mass-media localã.
Mihaela MARCOFF
în domeniul supravegherii æi controlului
frontierei de stat româno-ucrainene,
precum æi sprijinul reciproc acordat
pentru combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere. Au fost purtate discuåii
privind experienåa acumulatã în
supravegherea æi controlul frontierelor,
cu toate delegaåiile prezente la festivitate:
Cehia, Polonia, Ungaria æi Ucraina.
Æeful Direcåiei de Vest a înmânat
comisarului-æef Ciorteanu o insignã
onorificã, în semn de apreciere a
activitãåilor desfãæurate la frontiera
româno-ucraineanã æi bunei colaborãri
dintre cele douã instituåii.
Dupã desfãæurarea activitãåii festive,
delegaåia românã a vizitat principalele
atracåii turistice ale oraæului Lvov æi a
participat la un frumos program artistic
închinat Zilei Grãnicerilor Ucrainei.
Întreaga activitate s-a desfãæurat întro
atmosferã prieteneascã æi constructivã,
de înåelegere reciprocã æi colaborare.
Ilie POROCH-SERIÅAN
• Æeful Departamentului Schengen al
MAI, chestor æef de poliåie Marian Tutilescu,
a avut, în data de 21 iunie a.c., la sediul
ministerului, o întâlnire oficialã cu domnul
Viktor Cech, adjunct al ministrului ceh de
interne pentru relaåii internaåionale. Tema
principalã a discuåiilor a vizat aderarea
României la Spaåiul Schengen, în urma
aprobãrii Concluziilor Consiliului cu privire la
finalizarea procesului de evaluare a stadiului
de pregãtire a României æi Bulgariei pentru
aplicarea integralã a prevederilor acquisului
Schengen. Cu aceastã ocazie, domnul
Viktor Cech a reiterat sprijinul Republicii
Cehe în ceea ce priveæte finalizarea, de
cãtre România æi Bulgaria, a procesului de
aderare la Spaåiul Schengen.
Delegaåia Ministerului de Interne al
Republicii Cehia a vizitat noul terminal al
Aeroportului Internaåional „Henri Coandã” æi
Centrul Operaåional de Comandã al MAI.
• Secretarul de stat MAI, æef al
Departamentului Ordine æi Siguranåã
Publicã, chestor de poliåie Ioan Dascãlu,
a participat în data de 14 iunie a.c., la
Bruxelles, la conferinåa internaåionalã având
ca temã „Viitorul Spaåiului Schengen”.
Evenimentul s-a desfãæurat în prezenåa
Secretarului de Stat Parlamentar în Ministerul
Federal de Interne German - Peter Altmaier,
a raportorului Parlamentului European,
Carlos Coelho æi a parlamentarului european
Marie Jean Marinescu.
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t

Cooperare cu Grãnicerii R. Moldova
O delegaåie a Poliåiei de Frontierã
Române a participat, în data de 15
iunie a.c., la Chiæinãu, în baza Planului
privind dezvoltarea cooperãrii instituåiilor
de frontierã ale României æi Republicii
Moldova pentru anul 2011, la activitatea
intitulatã „Schimb de experienåã privind
controlul de frontierã”.
Delegaåia a fost formatã din comisariiæef
Eugen Paraschiv, æeful Serviciului
Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi,
din cadrul DSCTF, Ionel Jianu, din cadrul
aceleaæi direcåii æi Gheorghe Pandelea,
adjunctul æefului IJPF Iaæi.
Între subiectele abordate s-au numãrat
schimbul de experienåã în domeniul
managementului controlului de frontierã;
unele aspecte de actualitate referitoare
la funcåionarea punctelor de trecere a
frontierei de stat æi schimbul de experienåã
Lucrãrile conferinåei au reunit peste
100 de participanåi, fiind discutate aspecte
privind aderarea la Spaåiul Schengen,
cooperarea poliåieneascã, controlul
frontierelor, Sistemul de Informaåii Schengen
(S.I.S.), precum æi migraåia în cadrul Spaåiului
Schengen.
Secretarul de stat Ioan Dascãlu a subliniat
cã toate acåiunile întreprinse de åara noastrã
sunt cele ale unui stat membru Schengen,
amintind, în context, faptul cã România a
parcurs cu succes toate etapele procesului
de aderare la spaåiul Schengen, în special în
ceea ce priveæte cooperarea poliåieneascã,
controlul la frontierã æi Sistemul de Informaåii
Schengen. Domnia-sa a accentuat faptul
cã România este implicatã în stabilirea
politicilor UE în domeniul cooperãrii
poliåieneæti, sub coordonarea FRONTEX
æi EUROPOL, precum æi în securizarea
frontierelor externe ale Spaåiului Schengen,
amintind în acest sens rezultatele înregistrate
de România æi apreciate în cadrul Consiliului
JAI, din 9 iunie a.c. În finalul intervenåiei
sale, chestorul Ioan Dascãlu i-a asigurat
pe parlamentarii prezenåi la întâlnire cã
România este pregãtitã sã aibã un rol activ
în furnizarea unui nivel ridicat de securitate
în Uniunea Europeanã, Spaåiul Schengen,
precum æi în Europa de Sud-Est.
Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI
în depistarea mijloacelor de transport
furate.
Reprezentanåii R. Moldova au efectuat
o prezentare a legislaåiei interne, care
reglementeazã trecerea
frontierei de stat de
cãtre persoane, bunuri æi
mijloace de transport, a
documentelor de cãlãtorie
eliberate, a condiåiilor de
intrare în R. Moldova æi
a problematicii privind
readmisia æi azilul. Colegii
moldoveni au abordat,
de asemenea, subiectul
referitor la eliberarea de
vize în punctul de frontierã
æi anume în ce condiåii
se elibereazã vizele la
frontierã, ce fel de vize se
elibereazã, pe ce
perioadã, modalitatea
de eliberare a
vizelor, menåionând
cã, în prezent, nu
pot elibera vize la
frontierã, deoarece nu
au tehnica necesarã
æi nici proceduri de
lucru în acest sens.
Totodatã, au solicitat
lãmuriri cu privire la
necesitatea acordãrii
vizei de tranzit
aeroportuar, precum
æi condiåiile de trecere a frontierei de cãtre
minorii români, strãini æi cei cu cetãåenie
dublã (românã æi strãinã).
Alte subiecte de discuåie iniåiate
de grãnicerii moldoveni s-au referit la
identificarea unor posibilitãåi legale
pentru realizarea controlului de frontierã
comun, dupã modelul celui efectuat de
Polonia cu Ucraina, mãsuri întreprinse pe
linia combaterii traficului cu autoturisme
furate, precum æi oportunitatea amenajãrii
de piste speciale, în punctele de trecere a
frontierei, destinate micului trafic, întrucât
au existat solicitãri în acest sens, din partea
cetãåenilor, pentru ca aceætia sã poatã trece
prin puncte, pe jos.
Pe timpul abordãrii fiecãrui subiect de
discuåie, membrii celor douã delegaåii au
prezentat modul în care este soluåionatã
problema respectivã în statele de care
aparåin, iar delegaåia românã a prezentat
æi recomandãrile, precum æi cele mai
bune practici identificate la nivelul UE în
domeniile respective.
Membrii delegaåiei române au prezentat
legislaåia utilizatã pentru eliberarea vizelor
la frontierã, tehnica utilizatã, modul
de completare a cererilor de vizã æi a
vizelor, au discutat despre implementarea
æi funcåionarea Sistemului Visa-on line,
despre evidenåa vizelor acordate în
punctele de frontierã æi pãstrarea colantelor
de vizã æi a foilor volante. De asemenea, au
menåionat condiåiile în care se elibereazã
vizã de tranzit aeroportuar, cine elibereazã
astfel de vize, pentru ce categorie de state
din lista celor cu potenåial migrator,
precum æi utilitatea acestui tip de vizã în
prevenirea migraåiei ilegale. Totodatã, a
fãcut referire la documentele comunitare
utilizate în prezent pentru eliberarea tuturor
categoriilor de vize, precum æi faptul cã
România nu mai elibereazã vize de tranzit
la frontierã, odatã cu intrarea în vigoare a
Regulamentului CE nr. 810/2010 privind
Codul Comunitar de Vize, ci doar vize
de scurtã æedere, cu valabilitatea de cel
mult 15 zile. Au fost prezentate condiåiile
de infrastructurã æi semnalizare pe care
trebuie sã le îndeplineascã un punct de
frontierã, conform Catalogului Schengen,
precum æi faptul cã existã proceduri de
lucru standardizate pentru toate activitãåile
care se desfãæoarã la controlul de frontierã.
Totodatã, au precizat cã pe site-ul poliåiei
de frontierã se aflã condiåiile de cãlãtorie
a cetãåenilor români în strãinãtate æi
condiåiile de intrare a cetãåenilor strãini în
România, iar poliåiætii de frontierã, care îæi
desfãæoarã activitatea în PTF-uri au acces,
atât în prima linie, cât æi în cea de-a douã
linie de control, la indicatorii æi profilele
de risc specifice respectivului PTF, la
specimenele de documente de cãlãtorie
æi la iFADO.
De menåionat cã legislaåia comunitarã
actualã nu permite posibilitatea efectuãrii
în comun a controlului de frontierã între
un stat membru UE æi un stat terå.
La întoarcerea din misiune, delegaåia
românã a fost invitatã sã viziteze punctul
de frontierã Leuæeni (corespondent PTF
Albiåa), pentru a vedea amenajarea
camerei de azil. Æeful delegaåiei române
a precizat condiåiile pe care trebuie sã le
îndeplineascã aceastã camerã, necesitatea
amenajãrii a douã astfel de camere (una
pentru femei æi copii æi una pentru bãrbaåi),
precum æi necesitatea amenajãrii uneia
de reåinere administrativã æi amenajarea
tuturor condiåiilor impuse de norme.
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t
13

Inspectoratul Judeåean al Poliåiei
de Frontierã Caraæ - Severin - un
inspectorat în haine noi
SPF Socol
14
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

Situat în partea de sud-vest a României, judeåul
Caraæ-Severin se învecineazã la nord cu judeåul Timiæ,
la nord-est cu judeåul Hunedoara, la est cu judeåul Gorj,
la sud-est cu judeåul Mehedinåi, în partea de vest cu
Republica Serbia, pe o lungime de 70 km, iar în partea
de sud-vest cu fluviul Dunãrea, pe o lungime de 64 km.
Suprafaåa totalã este de 851.974 ha, ceea ce reprezintã
3,6% din teritoriul naåional, situând judeåul pe locul trei
ca mãrime în ierarhia judeåelor åãrii. Suprafaåa agricolã
– terenuri arabile, pãæuni, fâneåe, vii,
livezi – reprezintã 47% din suprafaåa
totalã a judeåului. Pãdurile ocupã
o suprafaåã de 382.019 ha, ceea
ce reprezintã 45% din suprafaåa
judeåului, situându-l pe locul doi
în åarã; am putea spune cã fiecãrui
locuitor îi revine un hectar de pãdure.
Populaåia judeåului este de 376.347
locuitori, majoritatea aparåinând
localitãåilor urbane (56,4%).
Predominã populaåia româneascã
(86,56%), dar în Caraæ-Severin trãiesc
reprezentanåi a peste 30 de etnii, ca
într-o adevãratã micã europã. Judeåul
are douã municipii: Reæiåa, reæedinåa
judeåului æi Caransebeæ; æase oraæe:
Anina, Bãile Herculane, Bocæa,
Moldova-Nouã, Oraviåa, Oåelu-Roæu,
precum æi 69 comune, cu 288 sate.
În ceea ce priveæte relieful,
zona muntoasã este reprezentatã
prin Munåii Banatului, ce aparåin
Carpaåilor Meridionali, Munåii Åarcu-
Godeanu (cu vârful Gugu, cel mai înalt din Banat -
2.291 m) æi Munåii Cernei. Râurile Timiæ, Caraæ, Cerna,
Nera æi afluenåii lor, precum æi ai fluviului Dunãrea,
formeazã principalele artere hidrografice. Menåionãm æi
recomandãm tuturor cititorilor sã viziteze aceste locuri
minunate – în special Cheile Nerei, râu care izvorãæte
din subvârful Piatra Gozna, din Masivul Semenic æi
strãbate Depresiunea Almajului, pentru a pãtrunde
apoi în sãlbaticele æi pitoreætile sale chei, cele mai
„Energie verde”, în Caraæ - Severin
lungi din åarã (22 km). Dunãrea formeazã limita sudicã
a judeåului, pe o lungime de 60 km æi, totodatã, unul
din cele mai impunãtoare defileuri din Europa, de la
confluenåa cu râul Nera æi pânã în aval de localitatea
Cozla. Dunãrea colecteazã pe teritoriul judeåului Caraæ-
Severin apele râurilor Radimna, Bosneag, Sicheviåa,
Oraviåa, Berzasca æi Sirinia.
În cadrul judeåului Caraæ - Severin sunt constituite
trei Parcuri Naåionale (Parcul Naåional Cheile Nerei-
Beuæniåa, Parcul Naåional Semenic
- Cheile Caraæului æi Parcul Naåional
Domogled- Valea Cernei), precum
æi Parcul Natural Poråile de Fier. De
asemenea, în interiorul parcurilor
sunt constituite æi incluse 25 rezervaåii
naturale, iar în afara parcurilor sunt
constituite 22 rezervaåii naturale.
Nu putem trece peste prezentarea
judeåului Caraæ-Severin fãrã sã
menåionãm oraæul staåiune Bãile
Herculane, situat pe Valea Cernei,
între Munåii Mehedinåi, în est æi Munåii
Cernei, în vest, la 41 km nord-vest de
Municipiul Drobeta -Turnu Severin
(reæedinåa judeåului Mehedinåi), pe
drumul care leagã acest municipiu
de Timiæoara, cu o populaåie de peste
6.000 locuitori, cu ierni blânde,
veri rãcoroase, aer puternic ionizat,
cea mai veche staåiune balnearã
din România, datând din vremea
romanilor, când purta numele de „La
apele sacre ale lui Hercule” (atestatã
documentar, ca staåiune, în anul 153 e. n.), cunoscutã
pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale,
sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale,
uæor radioactive, bune atât pentru cura internã, cât
æi externã. Date fiind temperatura ridicatã a acestor
ape minerale (38-60 0 C) cât æi gradul lor variat de
mineralizare, acestea au un efect fiziologic complex
æi o valoare terapeuticã fãrã egal. Locul numit „Æapte
Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din åarã.
IJPF CARAÆ-SEVERIN
Este o structurã regionalã, destinatã sã asigure supravegherea æi
controlul la frontiera de stat a României cu Serbia, cu competenåã
în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre
interior, stabilitã æi delimitatã organizaåional de: km fluvial 1011,
Borna B 28/2. Actuala formã de organizare a IJPF Caraæ-Severin
este rezultatul unei succesiuni continue de reorganizãri ale
instituåiei impuse de-a lungul timpului, de necesitatea adaptãrii
misiunilor specifice la cerinåele societãåii româneæti.
O succintã incursiune în trecutul instituåiei poate fi definitã
de urmãtoarele repere istorice:
- în anul 1943 instituåia a funcåionat în oraæul Oraviåa, lângã
actualul sediu al Poliåiei Orãæeneæti, sub denumirea „Batalionul de
Grãniceri Cacova”, care fãcea parte din Regimentul 4 Grãniceri
Timiæoara; pânã în anul 1964 sediul acestui batalion a fost mutat
în diferite localitãåi: Rãcajdia, Ciuchici, Mercina - din anul
1964, odatã cu reorganizarea Brigãzii 6 Grãniceri, se înfiinåeazã
Batalionul de Grãniceri Oraviåa, dislocat în oraæul Oraviåa;
- la data de 18.04.1981 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece
în subordinea Brigãzii de Grãniceri Turnu – Severin, pânã la
data de 07.08.1987, când este trecut în subordinea Brigãzii de
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
Grãniceri Timiæoara;
- în anul 1992 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece, din
subordinea Ministerului Apãrãrii Naåionale, în subordinea
Ministerului de Interne;
- începând cu data de 01.07.1999, instituåia funcåioneazã sub
Clãdirea IJPF Caraæ - Severin
15

denumirea de Sectorul 31 Poliåie de Frontierã „Caraæ” Oraviåa,
pânã la data de 01.07.2000, când fuzioneazã cu Sectorul Poliåiei
de Frontierã Moldova Veche æi capãtã denumirea actualei
structuri, respectiv Inspectoratul Judeåean al Poliåiei de Frontierã
Caraæ-Severin.
Bani europeni-meseriaæi... de-ai noætri !
IJPF Caraæ Severin a beneficiat, în cadrul proiectului RO FSCH
19.1.2.7 - Lucrãri de construire de noi locaåii æi modernizare
a anumitor locaåii existente, finanåat din fonduri Facilitatea
Schengen, de lucrãri de modernizare la clãdirile existente, cât æi
construirea unor obiective noi la sediul inspectoratului æi la cele
cinci sectoare subordonate.
La clãdirile existente
s-au realizat urmãtoarele:
consolidarea structurilor
de rezistenåã, instalaåii
electrice æi sanitare noi,
acoperiæuri noi æi izolare
termicã, modernizarea
spaåiilor de lucru,
înlocuirea tâmplãriilor,
dotarea cu mobilier nou,
montarea instalaåiilor
de climatizare, sisteme
antiefracåie, sisteme de
securitate la incendiu.
S-au creat spaåii
necesare desfãæurãrii
tuturor tipurilor de
activitãåi: birouri, sãli de
æedinåã spaåioase, sãli
de pregãtire a turelor de
serviciu, sãli de sport,
spaåii pentru reåinuåi æi
anchetã, vestiare prevãzute cu grupuri sanitare æi duæuri; sisteme
noi de încãlzire cu centrale automatizate.
S-au construit clãdiri noi: al doilea pavilion administrativ
P+1 la SPF Oraviåa, un pavilion administrativ P+1 nou la SPF
Berzasca, garaje pentru autovehicule cu opt æi zece locuri, staåie
de alimentare cu carburanåi, padoc pentru câini.
În perimetrul exterior al imobilelor s-au realizat: alei æi
platforme betonate, spaåii verzi, s-au înlocuit gardurile æi poråile de
acces, s-au realizat bariere automate la cãile de acces principale,
iluminat exterior nou, sisteme de canalizare menajerã æi pluvialã,
bazine de apã æi grupuri de pompare pentru incendiu.
Prin realizarea acestui proiect s-au îmbunãtãåit substanåial
condiåiile de muncã ale personalului, acestea situându-se la
nivelul unor standarde moderne.
În cadrul proiectului RO FSCH 19.1.2.8 - Modernizare imobil
PTF Naidãæ, finanåat din fonduri Schengen, au fost realizate lucrãri
de modernizare a pavilionului administrativ æi, în plus, s-au creat
câte 6 piste pe fiecare sens, pentru îndeplinirea cerinåelor Schengen,
dotate cu tonete de control æi construirea unor noi copertine
metalice, sistem nou de încãlzire centralã, automatizat, bariere noi
pe fiecare pistã, cu comanda din tonetã, sistem de supraveghere
perimetral, refacerea integralã a covorului asfaltic æi întreg perimetrul
punctului, alei æi platforme betonate, marcaje æi indicatoare de trafic,
delimitarea perimetrului cu panouri de gard noi.
Toate bune æi frumoase, termenul de finalizare a lucrãrilor
a fost decembrie 2010. În fapt, lucrãrile continuã æi vor mai
continua, cu penalitãåi de rigoare sau nu... Au fost finalizate doar
lucrãrile la SPF Socol, SPF Grãdinari, precum æi la PTF Socol,
locaåii unde æi-a desfãæurat activitatea o firmã micã, din zonã.
Despre „marea firmã” care a câætigat licitaåia pentru celelalte
sedii, oamenii preferã sã nu vorbeascã...
Din pãcate, se pot observa cu ochiul liber lucrãri prost
executate, parchet umflat, gresie pusã strâmb, pereåi plini de
fisuri, alei din beton slab, care se macinã... Urãm mult succes æi
curaj celor care vor semna actele de recepåie a lucrãrilor!
16
Noua clãdire a SPF Berzasca
Existã viaåã dupã „elicoptere”?
La începutul acestui an, prin aceste locuri au fost descinderi,
mascaåi, sirene, elicoptere, colegi suspendaåi sau arestaåi...
Ca dupã un tsunami...activitatea revine încet, încet la normal.
Au fost aduæi în punct, prin detaæare, agenåi de la frontiera verde
æi de la sectoarele învecinate. A trebuit ca aceætia sã înveåe, întrun
timp scurt, lucrul deloc simplu al controlului documentelor
din punctul de frontierã. Posturile de conducere de la nivelul
IJPF, precum æi de la anumite sectoare au fost ocupate prin
împuternicire æi se aæteaptã, în cel mai scurt timp, concursul
pentru ocuparea posturilor de manager.
Este o zonã grea, cu un potenåial infracåional foarte mare.
Lipsa locurilor de muncã din zonã æi, sinceri sã fim, mai ales
„tradiåia zonei”- contrabanda, cere un rãspuns pe mãsurã din
partea Poliåiei de Frontierã. De aceea, e absolut necesar sã se
treacã de aceastã perioadã cât mai urgent, sã se închege o echipã
puternicã æi sã se obåinã rezultate notabile.
În timpul documentãrii acestui material am întâlnit echipa de
conducere împuternicitã la conducerea acestui inspectorat, dar
æi de la sectoarele în care au fost „probleme”, alãturi de care am
participat la douã acåiuni la frontierã.
Dorinåa mea au fost sã scriu, în acest reportaj, despre poliåiætii
de frontierã care muncesc aici. Æi nu despre cei care au fost
subiectul a mai multor pagini de ziar, ci despre colegii care apar
uneori, în ætiri scurte, nespectaculoase, de genul „poliåiætii de
frontierã de la Sectorul PF... au capturat, au reåinut...”, despre cei
Controlul documentelor, în PPF Naidãæ
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

care se întorc la familii dupã fiecare turã de serviciu, aducând
cu ei doar oboseala æi praful drumurilor pe unde au umblat în
misiune, despre cei care aduc acasã o platã din ce în ce mai micã,
dar pentru care au muncit cu prisosinåã, adicã despre majoritatea
colegilor noætri de la sectoarele æi punctele poliåiei de frontierã din
Judeåul Caraæ-Severin. Cu åinuta de serviciu decoloratã de soarele
lungilor zile de patrulare, i-am întâlnit în teren, pe malul Dunãrii,
pe comunicaåii sau pe potecile din adâncimea sectoarelor, fie în
punctul de trecere a frontierei.
Moldova – Nouã - „Big Brother”, pe Dunãre
Împreunã cu purtãtorul de cuvânt al inspectoratului,
subinspector Iasmina Maghiar, am mers la SPF Moldova Veche,
aflat în localitatea cu acelaæi nume.
Sectorul are o dezvoltare de front de 39 km æi o arie de
competenåã pe o suprafaåã de 30 km de la linia de frontierã spre
interior; limita stângã: kilometrul fluvial 1036, limita dreaptã:
kilometrul fluvial 1075 (C.309).
Aici am putut remarca schimbãrile petrecute în curtea
sectorului, clãdirea modernizatã æi anexele noi; în momentul
sosirii noastre se fãceau ultimele retuæuri. Am stat de vorbã cu
inspectorul Ionuå Åãranu, æef de sector din martie 2010, încadrat
la acest sector în anul 2005. Acesta ne-a prezentat, pe scurt,
activitatea sectorului æi apoi ne-a condus cãtre camera în care
se afla sistemul de supraveghere pe Dunãre.
Sistemul ne-a fost prezentat de adjunctul æefului de sector,
inspector principal Cãlin Horaåiu Husu. La acest sistem, deosebit
de performant, îæi desfãæoarã activitatea 2-3 operatori, pe lângã
aceætia existã æi supervizori, adjunctul æefului de sector æi un agent
din cadrul SCTF, rolul lor fiind de a remedia micile probleme
apãrute în funcåionarea sistemului, toåi cei care utilizeazã acest
sistem fiind instruiåi de firma care a instalat aparatura.
Sistemul de supraveghere pe Dunãre este un „SCOMAR” în
miniaturã, un adevãrat „Big Brother” al zonei în care este instalat.
Pentru cã, într-adevãr, poåi vedea cele mai intime detalii din zona
de supraveghere.
În momentul sosirii noastre, la pupitre se aflau agent Cecilia
Goicovici æi agent æef Valentin Gogu, care ne-au prezentat situaåia
din acel moment, din zona de responsabilitate. Cert este cã,
alãturi de dotãrile excelente de mobilitate navalã æi terestrã, acest
sistem vine sã completeze un ansamblu modern æi performant de
supraveghere a frontierei.
Sistemul Integrat de Supraveghere
a Frontierei României, pe fluviul
Dunãrea, în judeåul Caraæ - Severin
Asigurã supravegherea frontierei de stat pe o lungime de
aproximativ 166 km æi a zonei adiacente acesteia, supravegherea æi
monitorizarea 24 ore/ 7 zile a traficului navelor æi ambarcaåiunilor
pe fluviul Dunãrea. Eficientizeazã controlul de frontierã al
navelor în Punctele de Frontierã deschise traficului internaåional;
precum æi faciliteazã folosirea judicioasã æi eficientã a foråelor æi
mijloacelor PFR, procesarea datelor de la senzori æi datelor de risc,
programarea æi raportarea activitãåilor specifice, managementul
în timp real al navelor, autovehiculelor æi patrulelor de agenåi
din teritoriu.
Arhitectura sistemului:
18 puncte de supraveghere localã: controleazã efectiv
activitãåile fluviale din zonã datoritã mijloacelor de detecåie,
identificare æi recunoaætere îndeplinite, de tip optoelectronic æi
radar, localizate la staåia proprie.
3 centre de comandã, la SPF Moldova Nouã, SPF Berzeasca
æi IJPF Caraæ Severin. Douã console de supraveghere æi o consolã
de operare, compuse din: server central de procesare, server de
înregistrare(doar la sectoare), ecran – Display Plasma 50” cu
suprafaåã sensibilã la atingere.
Senzor radar – detecteazã æi determinã locaåia æi viteza
åintelor.
Senzor electro-optic - camerã infraroæu fãrã rãcire, camerã
cu vedere de zi æi are capacitatea de detectare, recunoaætere æi
urmãrire a åintelor.
Centrul de comandã æi control recepåioneazã informaåii de la
o multitudine de senzori (radare, dispozitive electro-optice, alte
tipuri de senzori) æi creeazã o imagine a situaåiei tactice, prin
utilizarea unui algoritm de corelare a informaåiilor senzorilor.
Sistemul oferã o interfaåã graficã geograficã foarte bogatã, ce
permite operatorilor sã prelucreze o cantitate mare de informaåii
æi sã controleze un numãr mare de senzori într-un mod simplu
æi automatizat. Toate datele recepåionate de la senzori sunt
În control pe Dunãre - ag. æef Adrian
Tãnasã æi ag. pr. Petru Oancea
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
prezentate în mod grafic, intuitiv æi suprapuse peste hãråi
geografice æi straturi grafice succesive.
Toåi senzorii sunt conectaåi la servere prin intermediul reåelei
de comunicaåii æi asigurã, astfel, informaåii asupra åintelor radar
æi imagini video din zona sectorului.
Datele radar brute (åinte æi traiecte) sunt recepåionate æi
procesate de serverul local al sectorului. Pe baza acestora se
construieæte imaginea situaåiei tactice åinte/traiecte, alerte æi
informaåii de la senzori. Imaginea situaåiei tactice este trimisã la
staåia de lucru a operatorului, pentru afiæare æi prelucrare.
17

Sediul SPF Moldova - Nouã
Centrul de comandã æi control, la SPF Moldova - Nouã
La sectorul Socol lucrãrile de modernizare s-au finalizat æi
se simte cã a existat un interes deosebit, atât pentru calitatea
lucrãrilor, precum æi pentru transformarea acestei foste cazãrmi
într-un loc primitor, în care oricine æi-ar dori sã–æi desfãæoare
activitatea. Florile, care împodobesc ferestrele clãdirii sectorului,
vorbesc de la sine.
Aici existã probleme legate de contrabanda cu åigãri, terenul
accidentat æi vegetaåia abundentã facilitând trecerea ilegalã a
frontierei. Sistemele electronice de supraveghere nu au eficienåã
aici, de aceea sistemul de supraveghere se bazeazã, în special,
pe poliåiætii de frontierã. Din pãcate, cu efectivele de acum, se
pot asigura una sau douã patrule. Cu toate acestea, poliåiætii de
frontierã au reuæit sã descopere, de la începutul anului, 4 cazuri de
contrabandã, cu 22.194 pachete de åigãri, au fost indisponibilizate
2 autoturisme, un Mercedes æi un Renault æi a fost descoperitã o
trecere ilegalã a frontierei. Fiind un sector mai izolat, aflat la o
distanåã destul de mare de sediul IJPF, s-a luat hotãrârea ca turele
sã fie aduse cu microbuzul din dotare, fapt deosebit de apreciat
de lucrãtorii de la aceastã structurã.
Sistemul de supraveghere
perimetralã - SPF Socol
Ne-am deplasat, apoi, în Portul Moldova Nouã, acolo unde
se aflã pontonul 8259, unde i-am întâlnit pe agentul principal
Vasile Buftea, agentul-æef Adrian Tãnasã, agentul principal Petru
Oancea æi agentul Milce Uduli.
Pontonul este modernizat æi asigurã condiåii foarte bune de
cazare; de asemenea, æi aici existã un sistem modern de supraveghere
cu termoviziune. Alãturi de ponton stau andocate mai multe nave,
de la Harpoon la performanta Proiect P66 - M800 River, gata sã
intervinã.
De la începutul anului, la nivelul SPF Moldova Veche au
fost desfãæurate acåiuni specifice pe linia contrabandei cu åigãri,
traficului internaåional de autoturisme furate, migraåiei ilegale
æi braconajului piscicol, în urma cãrora au fost constatate 17
infracåiuni æi 54 contravenåii æi au fost aplicate 46 avertismente æi
8 amenzi, în valoare totalã de 1900 lei.
De asemenea, în aceastã perioadã, au fost ridicate în vederea
confiscãrii urmãtoarele bunuri: 10689 pachete åigãri, în
valoare de aproximativ 70720 lei 316 kg. fier vechi, în valoare
de aproximativ 300 lei 47 litri bãuturi alcoolice, în valoare
totalã de aproximativ 470 lei 2 plase de pescuit, în valoare
totalã de aproximativ 1500 lei 3 ambarcaåii, în valoare totalã
de aproximativ 2800 lei 2 motoare de ambarcaåie, în valoare
de aproximativ 1300 lei 5 autoturisme, în valoare totalã de
aproximativ 73200 lei.
Toate acestea însumeazã 150.290 lei.
În concluzie, din punct de vedere al dotãrilor æi al rezultatelor
lucrurile, stau foarte bine, lipsurile fiind cele legate de criza
financiarã. Sperãm ca aceste neajunsuri sã disparã cât mai curând,
pentru ca activitatea acestor oameni sã fie netulburatã.
18
Socol – sectorul izolat în colå de åarã
Urmãtorul sector vizitat a fost SPF Socol, unde am fost
întâmpinaåi de æeful sectorului, inspectorul principal Constantin
Lãpãdat, care ocupã aceastã funcåie din luna octombrie 2007.
SPF Socol are o dezvoltare de front de 39,6 km æi o arie de
competenåã pe o suprafaåã de 30 km de la linia de frontierã spre
interior; limita stângã este semnul de frontiera C.309 (kilometrul
fluvial 1075), iar limita dreapta, borna B.119.
Dispecerat - SPF Socol
Folosind sistemul de supraveghere perimetralã a sectorului,
agentul Emilia Cârstea asigura, din birou, paza obiectivului, care,
nu demult o asigurau 2-3 oameni aflaåi sub acåiunea cãldurii, a
ploilor sau a gerurilor. Saltul tehnologic din ultimii ani este imens.
La dispeceratul sectorului menåinea legãtura, cu elementele aflate
în teren, agentul principal Florin Creangã.
Sectorul Naidãæ: „Nu ceri æi nu iei bani, nu intri
în puæcãrie!”
SPF Naidãæ, are o dezvoltare de front de 28,3 km, cu o arie
de competenåã pe o suprafaåã de 30 km de la linia de frontierã,
spre interior; are în structurã un punct de trecere a frontierei, PPF
rutier Naidãæ.
Lucrãrile de reabilitare la sectorul Naidãæ nu s-au încheiat
încã, æi, dupã aprecierea unora, ar mai putea dura pânã la sfâræitul
anului, aæa cã, pânã atunci, poliåiætii de frontierã de la acest sector
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

Sediul SPF Naidãæ
sunt gãzduiåi în incinta punctului de trecere a frontierei cu acelaæi
nume. Am ajuns aici mai devreme decât era programat, pentru
cã, în acea searã, a avut loc un incident.
În punct s-a prezentat, pentru a intra în åarã, la volanul unui
autoturism, Alina R., în vârstã de 24 de ani, cunoscutã poliåiætilor
de frontierã pentru hãrnicia cu care acumuleazã dosare penale (4
pentru contrabandã), având ca pasager pe Oliver I., de 32 ani.
Existând suspiciuni cã persoanele în cauzã ar introduce ilegal
în åarã åigãri, s-a dispus efectuarea unui control amãnunåit. Æoferiåa
æi pasagerul sãu au devenit agresivi æi au început sã îi înjure æi
sã-i ameninåe pe poliåiætii de frontierã.
În momentul în care s-a încercat controlul corporal al femeii,
aceasta a agresat poliåista de frontierã, rupându-i uniforma æi
zgâriind-o. Bãrbatul aflat în autoturismul cu pricina a încercat
sã intervinã în momentul în care amica lui a fost imobilizatã æi
a încercat sã-i agreseze pe poliåiætii care au intervenit. Cei doi
agresori au fost imobilizaåi æi controlul a putut continua.
În cele din urmã, s-a
reuæit efectuarea controlului
de cãtre o altã agentã, care
a descoperit 23 de pachete
de åigãri netimbrate, ascunse
sub haine. Åigãrile au fost
confiscate, iar autoritatea
vamalã a aplicat o amendã în valoare de 5.000 de lei.
În consecinåã, au fost întocmite actele premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru ultraj æi contrabandã, pe numele Alinei
R., iar pe numele lui Oliver I., pentru ultraj.
Am ajuns în punct la puåin timp dupã stingerea incidentului,
împreunã cu inspectorul Iasmina Maghiar æi, dupã ce ne-am
informat cu privire la caz, am stat de vorbã cu poliåista care a
avut de suferit în urma agresiunii. A fost uimitã de agresivitatea
femeii care, deæi cu o constituåie fizicã firavã, a sãrit sã o agreseze.
Zgârieturile de pe braå æi buzunarul rupt al cãmãæii uniformei
veneau sã confirme acest lucru.
Bineînåeles cã, întrebatã fiind de cãtre un reporter, în
momentul în care a ieæit de la audieri, despre ce s-a întâmplat,
cetãåeana certatã cu legea a afirmat cã ei au fost cei agresaåi de
cãtre poliåiætii de frontierã, fãrã sã omitã sã o mai jigneascã, de
câteva ori pe colega noastrã.
În ziua urmãtoare am revãzut-o pe colecåionara de dosare,
aflatã din nou pe sensul de intrare în åarã, sfidând, parcã, pe toåi
cei aflaåi acolo, poliåiæti de frontierã æi vameæi.
Un eveniment deloc minor, condiåiile æi cauzele producerii
lui ar trebui sã preocupe pe cei abilitaåi.
Ofiåerul împuternicit la comanda sectorului Naidãæ,
inspectorul principal Cãtãlin Mihãiåã Zarzãrã, m-a impresionat
cu sinceritatea sa... În momentul sosirii sale, 14 martie, situaåia
pe care a gãsit-o nu era deloc bunã. „A trebuit sã lucrez în primul
rând la mentalitatea oamenilor, la modul lor de a se comporta
faåã de colegi dar æi faåã de echipa de conducere. Este necesar
sã comunicãm direct, sã ne consultãm æi sã fim o echipã. Nu
am fost æi nu sunt de acord cu discuåiile pe la colåuri, cu bârfele.
Suntem poliåiæti æi trebuie sã ne purtãm ca atare, nu cu o atitudine
servilã faåã de æefi æi cu vorbe otrãvite în spate”. La întrebarea mea
„existã viaåã dupã elicoptere?” mi-a rãspuns: „Existã viaåã æi dupã
æi poate... între elicoptere, însã regula este simplã: nu ceri æi nu
iei bani, nu intri în puæcãrie!”
Odatã cu schimbãrile petrecute la acest sector, rezultatele au
început sã aparã. Astfel, în PPF Naidãæ au fost înregistrate 61 de
lucrãri penale, din care 51 de infracåiuni de contrabandã, 2 de
auto furate, 3 de ultraj, 4 de evaziune fiscalã æi o conducere fãrã
permis. Au fost indisponibilizate 82 autoturisme æi s-au aplicat
107 amenzi, în valoare de 581.500 lei æi 216 avertismente. În total
au fost constatate 323 de contravenåii æi au fost confiscate 44.993
pachete de åigãri, în valoare de 224.965 lei, ocupând, în acest
moment, unul din primele locuri din åarã la åigãri confiscate.
La frontiera verde au fost, de asemenea, rezultate foarte bune: 9
lucrãri penale, cu 11 infracåiuni de contrabandã, o complicitate la
contrabandã, 2 cazuri de evaziune fiscalã. În aceste cazuri au fost
implicate 10 persoane æi au fost confiscate 678 pachete de åigãri,
în valoare de 3.390 lei æi au fost înregistrate 35 contravenåii.
Aceste rezultate au fost obåinute æi pe fondul unei excelente
colaborãri cu Biroul Vamal, astfel cã am mers sã-l întâlnim pe
Acåiune de frontierã, în zona SPF Naidãæ
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
Post control pe DN 57, Modova - Nouã - Oraviåa,
ag. æef Gheorghe Lepãdat æi ag. Marius Pop
19

æeful acestui birou, domnul Cãtãlin Zãrnescu, care ne-a confirmat,
la rândul sãu cã se conlucreazã foarte bine. Acesta ne-a explicat
de ce continuã traficul cu åigãri în zonã: „Profitul obåinut este
foarte mare, un pachet de åigãri sârbeæti costã 95 dinari, adicã în
jur de un euro, iar pe piaåa neagrã din România acelaæi pachet
costã 8 lei.” De la sosirea noastrã în acest punct, tentativele de
trecere cu åigãri au scãzut considerabil, de aceea colegii de la
poliåia de frontierã trebuie sã se aætepte la foråarea, de cãtre cei
certaåi cu legea, a frontierei verzi”.
Acesta ne-a relatat cã, în cadrul Biroului Vamal, este încadratã
doar o femeie, de aceea se apeleazã la poliåistele de frontierã,
pentru realizarea controlului corporal, atunci când persoanele
verificate sunt femei. Am constatat cã, în zilele în care nu aveam
de serviciu o femeie vameæ, acest lucru era cunoscut de cãtre
contrabandiæti æi încercau sã treacã frontiera cu åigãri lipite pe
corpul unor femei.”
Æeful Biroului Vamal ne-a spus cã are un of prin faptul cã
åigãrile confiscate de cãtre vamã æi poliåia de frontierã, conform
legii, sunt distruse, deæi el nu a vãzut niciodatã . În sfâræit... pãrerea
dumnealui este cã ar fi mai bine sã fie comercializate, iar fondurile
obåinute sã fie folosite pentru dotarea æi modernizarea vãmilor.
Am revenit, în aceeaæi searã, la SPF Naidãæ, împreunã cu
împuternicitul la comanda IJPF Caraæ Severin, subcomisarul
Cristian Æaptebani, æi purtãtorul de cuvânt al inspectoratului,
pentru cã, în zona de responsabilitate a sectorului, a avut loc
un eveniment.
În jurul orei 20.00, poliåiætii de frontierã au observat, în
apropierea frontierei, pe direcåia localitãåii Naidãæ, doi bãrbaåi
care se deplasau, furiæându-se prin vegetaåie, având asupra lor
bagaje voluminoase.
S-a procedat la reåinerea persoanelor în cauzã, ocazie cu
care poliåiætii de frontierã au constatat cã aceætia transportau o
cantitate importantã de pachete de åigãri cu timbru sârbesc. De
asemenea, în urma declaraåiilor verbale ale bãrbaåilor, a rezultat
faptul cã sunt sprijiniåi în activitatea lor de o a treia persoanã, care
urma sã îi transporte în localitatea Reæiåa. Poliåiætii de frontierã
au depistat persoana în cauzã, aceasta fiind opritã în trafic pe
D.N. 57, la volanul unui autoturism Dacia Logan, înmatriculat
în judeåul Timiæ.
Cele trei persoane au fost conduse la sediul SPF Naidãæ, pentru
cercetãri, în urma cãrora au fost identificaåi ca fiind: D. Marin, în
vârsta de 22 ani, B. Ion, în vârsta de 23 ani æi D. Dan, în vârstã de
32 ani, domiciliaåi în judeåul Caraæ Severin. Cei doi bãrbaåi reåinuåi
în apropierea frontierei au declarat poliåiætilor de frontierã cã au
ieæit legal din åarã prin PTF Moraviåa, au achiziåionat åigãrile din
Republica Serbia, dupã care au intrat ilegal în România, trecând
frontiera de stat. Conform declaraåiilor, bãrbaåii urmau sã fie
preluaåi, de pe comunicaåia D.N. 57, de cãtre D. Dan, pentru a
fi transportaåi în localitatea Reæiåa.
La verificarea genåilor, pe care le aveau asupra lor, au fost
descoperite 2.000 de pachete de åigãri marca Fast, cu timbru
sârbesc, în valoare aproximativã de 10.000 lei.
D. Dan s-a legitimat æi toåi cei prezenåi am rãmas uimiåi sã
constatãm cã este poliåist, la IJP Caraæ Severin. El a fost acuzat
de instigare la trecere frauduloasã a frontierei, complicitate la
contrabandã æi evaziune fiscalã, alãturi de cei doi contrabandiæti
pe care îi ajuta în activitatea infracåionalã. Am aflat cã, la puåin
timp de la incident, poliåistul æi-a prezentat demisia, fiind vizat de
mai multã vreme din cauza practicilor sale neregulamentare.
Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii,
iar poliåiætii de frontierã au întocmit actele premergãtoare începerii
urmãririi penale pe numele lui D. Marin æi B. Ion, pentru sãvâræirea
infracåiunilor de: trecere ilegalã a frontierei de stat, contrabandã
æi evaziune fiscalã, iar pe numele lui D. Dan pentru sãvâræirea
infracåiunii de complicitate la contrabandã.
SPF Oraviåa - la frontiera de uscat
Constituitã în totalitate de frontierã terestrã, zona de
competenåã a sectorului Oraviåa este: limita dreapta - semnul
de frontierã B 28/2, limita stângã semnul de frontierã B 91 æi,
20
Agentul principal Ion Rad a fost încadrat în Poliåia
de Frontierã în anul 2000. În 2004 a fost promovat
în corpul agenåilor iar acum este încadrat la SPF
Oraviåa,la ture serviciu. Este cãsãtorit æi are 2 bãieåi, Cãtãlin
Ionuå, æi micuåul Aurelian Andrei, în vârstã de numai o lunã..
Poliåistul
de frontierã
s-a fãcut
remarcat în
mod pozitiv în
comunitatea în
care trãieæte, în
comuna Vrani,
prin talentele
lui deosebite.
Talentul sãu
muzical dar æi
chemarea cãtre
credinåã l-au
recomandat sã facã parte din corul bisericii din comuna sa.
Pentru cã Ion Rad cântã la saxofon, el face parte æi din fanfara
localitãåii, participând la diverse evenimente.
Sediul SPF Oraviåa
în adâncime, localitatea
Cielova Romanã.
Sediul SPF Oraviåa
se aflã dislocat în loc.
Grãdinari, dispus la
aproximativ 12,5 km,
faåã de limita dreapta
æi 21 km, faåã de limita
stânga, iar faåã de linia de
frontierã, la aproximativ
6 km.
Lucrãrile de
modernizare la sediul
sectorului s-au încheiat
æi condiåiile de aici sunt
excelente. Din pãcate,
æi aici au fost probleme
cu „elicopterele”. În
acest moment se aflã
împuternicit la comanda
sectorului, de douã luni
comisarul-æef Alexandru
O mare parte din
casa sa, în care locuieæte
împreunã cu familia,
este ridicatã de mâinile
lui, deoarece colegul
nostru are încã un talent,
sculptura. Am putut admira
câteva lucrãri realizate de
el expuse într-un frumos
foiæor în curtea casei sale.
Supravegherea frontierei, la
semnul de frontierã B84
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

Æimon, care ne-a prezentat clãdirea sectorului, æi ne-a relatat
despre rezultatele înregistrate în primele luni ale anului: 13
lucrãri penale, cu 26 persoane implicate, 33 infracåiuni. Au fost
2 cazuri de trecere frauduloasã a frontierei, în acest an: 2 cetãåeni
pakistanezi în luna ianuarie æi 3 cãteåeni algerieni, în luna aprilie
æi au fost confiscate 2.218 pachete de åigãri de contrabandã.
Ne-am deplasat în zona de frontierã, unde-æi desfãæoarã
activitatea, în medie, 6-7 elemente pe turã. În aceastã zonã s-
a menåinut fâæia aratã, însã, acum, din lipsã de fonduri, firma
care executa lucrãrile a sistat activitatea. Cu toate acestea, se
folosesc cu succes autospecialele cu termoviziune, dispuse pe
zone înalte. Au fost obåinute rezultate foarte bune prin controale
pe comunicaåie.
Am ajuns în zona bornei de frontierã B84, unde i-am întâlnit,
patrulând cu atv-ul din dotare, pe agentul principal Marius Stoian
æi pe agentul principal Valeriu Bojin.
SPF Berzasca, un sector european
SPF Berzasca, are o dezvoltare de front de 25 km, cu o arie
de competenåã pe o suprafaåã de 30 km de la linia de frontierã,
spre interior, limita stângã: kilometrul fluvial 1011, limita dreaptã:
kilometrul fluvial 1.036...deci frontierã de apã în totalitate.
Beneficiind de noul sistem de supraveghere de ambarcaåiuni æi
autoturisme moderne æi, în scurt timp, de o clãdire nouã, sectorul
Berzasca poate fi numit, fãrã sã greæim, un Sector european. Existã,
în aceastã zonã, deosebit de pitoreascã, mai multe proiecte de
turism cu fonduri europene aflate în curs de derulare, cum ar fi
un sat de vacanåã pe malul Dunãrii, o fabricã de conserve æi o
pepinierã pentru reproducerea peætelui.
La acest sector am fost întâmpinat de æeful de sector, comisaræef
Adrian Codreæ æi de împuternicitul adjunct æef de sector,
subcomisar Ionel Andronache æi am mers împreunã sã vedem
stadiul lucrãrilor la noua clãdire. Deæi acesta este avansat, sunt
multe lucruri de retuæat æi de pus la punct. Poliåiætii de frontierã
aæteaptã sã se mute în noul sediu, care va asigura condiåii mult mai
bune de cazare. Camera operaåionalã, cu monitoarele sistemului
de supraveghere, se aflã în acest moment în clãdirea veche. Aici
l-am întâlnit pe agent-æef Ariclian Rostogol, care remedia o
problemã la alimentarea sistemului electronic, cauzatã de cãderile
repetate de tensiune, din cauza instalaåiei vechi a clãdirii. Dar,
odatã cu mutarea în clãdirea nouã, aceste probleme vor dispãrea.
Æi aici existã 2-3 poliåiæti care deservesc acest sistem, precum æi
supervizori.
De la începutul anului æi pânã în prezent au fost înregistrate
2 infracåiuni, cu 3 persoane implicate pentru pescuit în timpul
prohibiåiei æi pentru contrabandã; la toate acestea s-au întocmit
dosare penale, 10 contravenåii pentru pescuit fãrã aviz, tulburarea
ordinii publice, pescuit fãrã permis de pescuit sportiv cât æi pentru
parcare în loc nepermis. De asemenea, au fost confiscate 45kg
cafea, o plasã de pescuit de 50m æi 8kg de peæte.
Ne-am deplasat, apoi, la pontonul sectorului, unde se aflã
navele andocate. Acest ponton este modernizat, oferind condiåii
foarte bune de muncã poliåiætilor. Am putut testa personal apa
potabilã obåinutã cu o instalaåie de filtrare a apei din Dunãre,
aflatã în dotarea pontonului. Tot acest ponton are în dotare o
instalaåie de supraveghere cu radar æi termoviziune care vine
sã completeze foarte eficient sistemul principal de la sediul
sectorului. Pe ponton erau, în acel moment, agentul principal
Iancu Vasile Crãciun, precum æi agentul principal Adrian Piåiga æi
agentul Eduard Tãnase, echipajul de pe nava Jeneau MAI 4038.
Problemele de aici au fost legate de fluctuaåia mare a cadrelor.
„Puåini au venit aici cu gândul sã rãmânã”, ne-a împãrtãæit
subcomisarul Ionel Andronache. Este o zonã mai izolatã, cu
mulåi kilometri pânã la Oraviåa, Oræova sau alt oraæ mai mare.
20% dintre poliåiætii de frontierã de la acest sector locuiesc
aici în Berzasca, restul fac naveta cu maæinile personale. Dacã
potenåialul turistic al acestei zone ar fi folosit la adevãrata sa
valoare, probabil cã zona ar deveni mai atractivã æi ar putea
constitui un loc în care sã vrei sã te stabileæti.
În încheierea acestui material dedicat poliåiætilor de frontierã
de la IJPF Caraæ Severin, e momentul sã tragem niæte concluzii.
Sã fi poliåist de frontierã, în acest colå de åarã nu este deloc
uæor, însã la acest Inspectorat care se înnoieæte, având condiåii
de lucru excelente, dotat cu tehnicã modernã pentru care chiar
æi colegii din alte åãri europene ne invidiazã, mai lipseæte un
singur element. Acea mentalitate pozitivã atât a omului legii cât
æi a cetãåeanului, acel respect pe care-l generezi atunci când îåi
faci treaba fãrã reproæ æi atunci când eæti apreciat pentru aceasta.
Fiecare dintre noi trebuie sã devenim, sau sã redevenim POLIÅIST
DE FRONTIERÃ, acel om pe care toatã lumea îl respectã. Æi atunci
când îl întâlnesc în punctul de frontierã sau pe comunicaåiile din
zona de frontierã, dar æi pe strãzile oraæului sau satului unde el
locuieæte trebuie sã redevinã omul pe care-l saluåi æi pe care-l
respecåi æi în faåa cãruia îåi scoåi pãlãria...
Centrul de comandã æi control de
la SPF Berzasca
Nava MAI 4038 - Jeneau în
misiune de patrulare la Berzasca
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
În data de 4 iulie, a fost organizat concurs pentru funcåia de
inspector-æef la IJPF Caraæ Severin. Concursul a fost câætigat
de subcomisarul Cristinel Æaptebani.
Fiind împuternicit la conducerea acestui inspectorat din
luna martie a.c., scms. Cristinel Æaptebani æi-a desfãæurat
activitatea în cadrul IJPF Timiæ, ocupând funcåia de æef PPF
Cenad. L-am rugat, dupã numirea în funcåie, sã ne spunã
câteva cuvinte despre prioritãåile din perioada imediat
urmãtoare. A dorit sã-mi vorbeascã despre poliåiætii de
frontierã din acest inspectorat æi a subliniat faptul cã le va
acorda tot sprijinul posibil, pentru ca aceætia sã-æi poatã
desfãæura în cele mai bune condiåii activitatea. Va fi însã
exigent æi nu-i va tolera pe cei care sãvâræesc fapte ilegale.
Ætie cã sunt mulåi colegi cu o situaåie financiarã grea
æi cã va apela la toate soluåiile legale pentru a-i ajuta pe
aceætia. Mi-a împãrtãæit cu multã satisfacåie cã, împreunã
cu ajutorul echipei din conducerea inspectoratului, s-a
reuæit, în condiåiile reducerilor de funcåii din aceastã lunã,
ca niciun ofiåer sã nu fie pus la dispoziåie. În acest moment se
cautã o rezolvare pentru ca, cei câåiva agenåi puæi la dispoziåie,
sã poatã fi încadraåi pe funcåii, prin ieæirea la pensie a unor colegi
care îndeplinesc condiåiile legale.
Iulian PUICÃ
21

Hramul Bisericii Sfântului Voievod Ætefan
De sãrbãtoarea Sfântului Voievod Ætefan cel Mare, 2 iulie,
chiar dacã vremea era de iarnã, cu temperaturi de 7 - 8˚ C,
poliåiætii de frontierã maramureæeni au îmbrãcat haine de
sãrbãtoare æi au fost gazdele cetãåenilor din Sighet, localitãåilor
din apropiere, oficialitãåilor æi colegilor de la ISU, care au asistat
la liturghia arhiereascã oficiatã de cãtre Preasfinåitul Episcop
Iustin Sigheteanu, înconjurat de un mãreå sobor de preoåi æi
diaconi. Ei au sãrbãtorit hramul Bisericii Sf. Voievod Ætefan cel
Mare, din incinta IJPF Maramureæ æi pãstoritã de preotul paroh
Vasile Grigor.
La slujbã au asistat comisarul-æef de poliåie Bogdan Mihail
Ivãnescu, adjunctul inspectorului general al Poliåiei de Frontierã
Române, primarul Municipiului Sighetu Marmaåiei, profesor
Eugenia Godja, senatorul Gheorghe Mihai Bârlea, procurorul
Ioan Ulici, colonelul Ion Pop, æeful ISU Maramureæ, comisarul
Dumitru Rus - D.G.A. Serviciul Teritorial Maramureæ, lt. col.
Costin Gavril, æeful CMJ Maramureæ, lucrãtori din cadrul IJPF æi
ISU, alte oficialitãåi locale æi judeåene.
Aceastã bisericã poartã numele ocrotitorului Poliåiei de
Frontierã, Ætefan cel Mare, iar acest fapt nu este întâmplãtor,
întrucât domnitorul a apãrat, ca nimeni altul, fruntariile åãrii, iar
Poliåia de Frontierã a închinat Biserica în cinstea acestuia.
Lãcaæul de rugãciune s-a ridicat în urmã cu doi ani, prin
contribuåia poliåiætilor de frontierã, care au fost preocupaåi de
cinstirea marelui domnitor æi, totodatã, au manifestat dragoste æi
ataæament faåã de Bisericã, faåã de Dumnezeu.
„Am fãcut o tradiåie ca sã fim prezenåi aici, sã le facem bucurie
conducãtorilor acestei instituåii, care au æi ctitorit biserica din
osteneala æi din ofrandele lor, æi credincioæilor care o cerceteazã,
pentru cã ea are o incintã separatã de incinta instituåiei æi poate fi
frecventatã æi de credincioæi. A fost o zi binecuvântatã, o zi în care
ne-am amintit de Sfântul Voievod Ætefan cel Mare, care a trãit 50
de ani pentru neamul lui æi a ctitorit biserici æi mãnãstiri æi, pentru
cã se trage din stirpea maramureæenilor, i-am construit
æi în Maramureæ o bisericã voievodalã, o bisericã a lui
Dumnezeu æi o casã a lui Ætefan cel Mare æi Sfânt”, a spus
Preasfinåitul Pãrinte Iustin Sigheteanul. Adresându-se celor
prezenåi, a mai amintit ce spunea, în urmã cu ceva vreme,
cel mai mare istoric al românilor, Nicolae Iorga, referinduse
la Ætefan cel Mare: „Domnise aproape cincizeci de ani,
o jumãtate de veac. Venise tânãr, în vijelia nãvãlirii, ca sã
rãzbune pe ai sãi, ca sã-æi întemeieze viaåa æi ca sã tragã
zid de vitejie în jurul åãrii sale de moætenire. De atunci,
toate drumurile spre hotarele duæmane fusese bãtute de
copitele cailor oætirii sale. Dar peste sabia lui minunatã
apãsa o mânã sigurã, stãpânitã de un gând cuminte. I-a fost
totdeauna milã de sângele oamenilor vãrsat în zãdar.
A adus cu dânsul rânduiala æi buna cârmuire. Oastea
aceea, ale cãrei steaguri îi fluturau deasupra sicriului, el
o închegase, el o fãurise, ca pe o singurã armã menitã
sã învingã totdeauna. Boierilor acelora, ce-l întovãrãæeau
înainte de a-æi lua hotãrâtorul rãmas bun, el li statornicise
chemãrile æi drepturile. Secerând buruiana roæie a vremilor
de restriæte æi nelegiuire, el curãåise åãrâna ce bãuse sângele
nevinovat, coborând în ea sfinte temelii de bisericã. Vlãdicilor ce
se rugau acum la Dumnezeu pentru sufletul sãu el li pusese mitra
pe cap, dupã ce ætiuse cã se cuvine s-o poarte.
Gândul lui de înåelepciune se stinsese în sfâræit, sau, mai
curând, el se cobora ca o razã de bucurie asupra tuturora, trecea
ca o binecuvântare asupra bogãåiei lanurilor æi fremãta ca o
ameninåare pentru vrãjmaæii viitorului prin frunza pãdurilor ce
ocrotiserã si meniserã luptele învingãtoare. Glasul lui nu se mai
auzea însã æi icoana lui nu mai stãtea înaintea nimãnuia.
Æi candela aprinsã deasupra mormântului sãu s-a stins uneori,
în zile rele. Mâni de hoåi au scormonit în mormântul cel sfânt.
Dar amintirea sa a luminat totdeauna în marea bisericã a
conætiinåii neamului. Uneori mai tare, alteori mai slab, dar nici un
vânt nãprasnic n-a putut-o stinge. Æi astãzi ea se înalåã puternicã,
în marea flacãrã de mândrie æi recunoætinåã ce porneæte din toate
inimile noastre la pomenirea celor patru sute de ani de la moartea
puternicului împãrat senin al românimii”.
Marius IONESCU
Gabriel CRÃCIUN
22
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t

n cel Mare, din incinta IJPF Maramureæ
Înalt Prea Sfinåia Voastrã, Pãrinte Episcop Vicar,
Onoratã asistenåã
Cu aleasã bucurie, ne-am adunat azi aici, pentru a sãrbãtori
hramul bisericii din incinta Inspectoratului Judeåean al Poliåiei de
Frontierã Maramureæ, care poartã numele ocrotitorului spiritual
al Poliåiei de Frontierã Române æi anume Sfântul Voievod Ætefan
cel Mare.
Meritele marelui nostru voievod, Ætefan cel Mare æi Sfânt, au
fost apreciate în repetate rânduri, Papa Sixt al IV-lea numindu-l
„Athleta Christi” (atletul lui Christos) æi arãtându-æi, în acest fel,
nestãpânita admiraåie faåa de un apãrãtor al creætinismului. De
asemenea, cronicarul polonez Dlugosz, contemporan cu Ætefan
cel Mare æi Sfânt, l-a numit „Prinå”, pentru cã îl considera demn sã
conducã bãtãlia tuturor popoarelor contra turcilor, iar acest lucru
nu a fãcut decât sã recunoascã geniul de uriaæã foråã spiritualã a
voievodului nostru. Nu trebuie uitat nici marele nostru cronicar
Grigore Ureche, care îl descria în Letopiseåul Åãrii Moldovei
astfel: „Amintrelea era om întreg la fire, neleneæu æi lucrul sãu
ætia a-l acoperi æi unde nu gãndeai, acolo îl aflai. La lucruri de
rãzboaie meæter, unde era nevoie, însuæi se vârâia ca vãzându-l ai
sãi sã nu indãrãpteze æi pentru aceia raru rãzboiu de nu-l biruia æi
unde-l biruiau alåii nu pierdea nãdejdea cã ætiindu-se cãzut gios
se ridica deasupra biruitorilor.”
Prin Ætefan cel Mare æi Sfânt ne-am plasat la o rãscruce a
istoriei, de care vom fi mereu mândri. La care va trebui mereu
sã ne întoarcem, pentru a lua luminã, încurajare æi putere. A
fost genial în organizarea socialã æi în purtarea rãzboaielor, el a
transformat Moldova în Mãnãstire, dedicând-o lui Dumnezeu,
legând viaåa neamului de aici, cu legile sfinte ale cerului,
garantându-i astfel eternitatea, iar vrednicia æi mulåumirea de
a putea ridica o casã lui Dumnezeu nu este datã oricui, pentru
cã, dupã cum ne spune æi Sfânta Scripturã, nu regelui David i-a
fost dat sã ridice Templul - aceasta æi din cauza greæelilor lui - ci
fiului sãu, Solomon, binecuvântat cu înåelepciune, lungime de
zile æi bogãåie, pentru alegerea pe care a ætiut s-o facã între cele
lumeæti æi cele spirituale.
Tot aæa, în cazul de faåã, când suntem lângã aceastã mãreaåã
bisericã, cu hramul Sfântului Voievod Ætefan cel Mare, putem
spune cã ea nu s-ar fi putut ridica fãrã mãreaåa contribuåie a
distinæilor noætri colegi, colegi preocupaåi de zidirea noastrã
sufleteascã, a credincioæilor, oameni de nãdejde care prin
mãreaåa lor fãurire au manifestat dragostea æi ataæamentul lor
faåã de Bisericã, faåã de Dumnezeu.
Acest lãcaæ de cult ne-a ajutat sã ne apropiem æi mai mult de
cetãåenii oraæului Sighetu Marmaåiei æi va fi pentru noi æi de acum
înainte, o razã de luminã æi speranåã pentru întãrirea credinåei.
Pentru toatã aceastã lucrare æi pentru acest prilej de bucurie,
încercat de toåi cei prezenåi la un asemenea sfânt æi înãlåãtor
moment æi mulåumind dumneavoastrã pentru invitaåia adresatã
conducerii IGPF, de a participa la hramul bisericii noastre, ne
alãturãm æi noi înãlåãtoarelor clipe de sfinåire æi sfinåenie.
Cu aceste gânduri æi profundã evlavie, rugãm pe Bunul
Dumnezeu, sã ne dãruiascã sãnãtate, putere de muncã, zile
luminoase, sã trãim permanent bucuria acestei zile luminoase æi
sã ne ocroteascã cu harul æi cu a sa iubire de oameni.
Inspector general al PFR,
Chestor principal de poliåie Ioan BUDA
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t
23

24
Judeåul Cãlãraæi, declarat ca unitate teritorial-administrativã în ianuarie 1981, este situat
în partea de sud-est a României, pe malul stâng al fluviului Dunãrea æi al braåului Borcea æi se
învecineazã la nord cu judeåul Ialomiåa, la est cu judeåul Constanåa, la vest cu judeåele Giurgiu
æi Ilfov, iar la sud cu Bulgaria.
Suprafaåa judeåului este de 5.088 km², reprezentând 2,1% din teritoriul României, ocupând
locul 28 ca mãrime în rândul judeåelor åãrii. Acesta cuprinde douã municipii, trei oraæe, 50
comune æi 159 sate. Populaåia judeåului, la 1 iulie 2009, era de 312.879 locuitori (1,5% din
populaåia åãrii). Din punct de vedere al distribuåiei pe medii, 38,5% din populaåia judeåului
trãieæte în mediul urban æi 61,5% în mediul rural, gradul de urbanizare al populaåiei fiind sub
media pe åarã.
Fluviul Dunãrea, care delimiteazã teritoriul judeåului în sud æi sud - est de la km 300
(Cernavodã) la km fl. 450 (Gostinu), se desparte în douã braåe - Borcea, pe stânga æi Dunãrea
Veche, pe dreapta - care închid între ele Balta Ialomiåei sau Insula Mare a Ialomiåei.
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

IJPF Cãlãraæi - 47 ani de istorie modernã
La 100 de ani de la Decretul domnesc, prin care domnitorul
Alexandru Ioan Cuza unifica Corpul Grãnicerilor din Moldova
cu cel din Muntenia, a luat fiinåã, la 15 martie 1964, în baza
Ordinului Ministrului Foråelor Armate nr. C.L. 00128, Batalionul
182 Grãniceri, dislocat în oraæul Olteniåa. Acesta era organizat pe
3 companii – Giurgiu, Olteniåa æi Ciocãneæti æi avea o dezvoltare
de front de 185 km.
Avea în subordine Pichetele Arsache (Vedea), Slobozia,
Giurgiu Port, Giurgiu Pod, Oinac, Gostinu, Pichet însoåire Giurgiu
Nord, Greaca, Chirnogi, Olteniåa, Spanåov, Ciocãneæti, Chiselet æi
Chiciu, efectivele fiind de 400 oameni: 29 ofiåeri, 8 subofiåeri, 61
gradaåi, 301 soldaåi æi un salariat civil. Comandant al batalionului
era maiorul Gheorghe Cuptor. Odatã cu înfiinåarea Batalionului
208 grãniceri, la Giurgiu, la 01.11.1978, Batalionul de grãniceri
Olteniåa cunoaæte o reorganizare a competenåei, care s-a redus
la 114 km.
Batalionul a urmat evoluåia instituåiei grãnicerilor,
restructurându-se æi modernizându-se, trecând de la accentul pe
paza frontierei cu militari în termen la militari angajaåi pe bazã
de contract, profesioniæti, apoi agenåi, pânã la etapa aderãrii la
Uniunea Europeanã.
În prezent, IJPF Cãlãraæi este structura Poliåiei de Frontierã care
funcåioneazã pe raza judeåului cu acelaæi nume, ce are sediul în
municipiul Olteniåa æi are în componenåã 3 sectoare æi 2 PTF-uri
- SPF Cãlãraæi, cu PTF Cãlãraæi, punct ce funcåioneazã în regim
de trafic internaåional cu specific portuar æi feriboat, SPF Olteniåa,
cu PTF Olteniåa, specific portuar æi SPF Chirnogi, subunitate de
tip II.
IJPF Cãlãraæi are o dezvoltare de front de 81,9 km, la fluviul
Dunãrea æi 36 km pe braåul Borcea, pânã în dreptul localitãåii
Unirea. Echipa managerialã este compusã din comisarii æefi
Mihai Æerban, împuternicit æef al inspectoratului æi Ion Tudorache,
adjunctul acestuia.
La momentul documentãrii
noastre, IJPF Cãlãraæi avea o
încadrare de 39 ofiåeri, 193 agenåi
æi 15 personal civil. Doi agenåi
îæi dãduserã demisia, iar 5 se
transferaserã.
Odatã cu accederea în
spaåiul Schengen æi desfiinåarea
controlului la frontierele interioare
s-a discutat despre relocarea
posturilor la Poliåie æi adoptarea
mãsurilor compensatorii, prevãzute
de Regulamentul CE 562/2006, astfel încât siguranåa statelor
membre æi ordinea publicã sã nu fie periclitate de migraåia
ilegalã, traficul de persoane, autovehicule, stupefiante sau alte
ameninåãri la adresa siguranåei interne. În acest sens, a fost
întocmit un stat virtual, împreunã cu Poliåia æi agreat de IGPF æi
IGP. Anul acesta însã, odatã cu mãsurile de austeritate impuse,
acest plan a fost suspendat, aæteptându-se o soluåie care sã åinã
cont æi de problemele sociale. Dar, pânã la momentul accederii
în spaåiul SCHENGEN æi o eventualã relocare, la IJPF Cãlãraæi,
prin mãsurile de reducere a cheltuielilor de personal, 43 de
funcåii încadrate, deci 43 de colegi, urmau sã fie disponibilizaåi.
La aceastã structurã, de la viitoarea frontierã internã, deja mulåi
poliåiæti de frontierã s-au transferat, astfel cã mulåi dintre cei
care au rãmas duc prin cumul atribuåiile mai multor posturi.
Diminuarea numãrului personalului a condus æi la restrângerea
spaåiilor aflate în administrare, astfel cã o clãdire de la sediul
inspectoratului a fost cedatã Detaæamentului de Jandarmi Olteniåa.
S-au predat cazãrmile/clãdirile fostelor sedii Ciocãneæti æi Greaca
æi urmeazã imobilul de la Spanåov. De asemenea, 5.500 mp din
terenul de la sediul IJPF au fost predaåi Consiliului Local.
La Olteniåa nu existã medic de unitate din anul 2000, iar
în municipiu nu existã decât o farmacie care are contract cu
CASAOPSNAJ.
Mãsurile de reducere a veniturilor au condus la imposibilitatea,
pentru unii poliåiæti de frontierã, de a-æi plãti ratele, astfel cã existã
cazuri în care anumiåi colegi solicitã ca salariile sã nu le mai fie
virate pe card. Conducerea IJPF s-a preocupat, încã de anul trecut,
æi a invitat bãncile din localitate la discuåii, analize æi negocieri,
pentru a identifica soluåii mai avantajoase de parcurgere a
perioadei dificile, pentru lucrãtorii care au fãcut credite (peste
75% dintre angajaåi). De menåionat cã doar 4 poliåiæti de frontierã
primesc indemnizaåie de chirie, majoritatea contractând credite,
pentru achiziåia unor locuinåe, pe care acum le plãtesc foarte greu.
S-a reuæit, în numeroase cazuri, sã se încheie noi convenåii cu
bãncile, s-au eliminat comisioane æi s-a fãcut un avizier virtual,
pentru a se vedea ofertele instituåiilor bancare. Totuæi, existã
cazuri de demisii sau situaåii în care oamenii nu mai au cum sãæi
plãteascã datoriile la bãnci.
Cu toate aceste greutãåi sociale, poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni
îæi îndeplinesc atribuåiile cu profesionalism, asigurând respecatrea
regimului juridic al frontierei de stat æi soluåionarea tuturor
evenimentelor de frontierã.
Încã de la intrarea pe poarta inspectoratului ai o
senzaåie plãcutã - sediul aratã altfel faåã de acum câåiva
ani, iar oamenii care au rãmas depun eforturi pentru ca
totul sã fie impecabil, funcåional æi estetic, sfinåind, cum
se spune, locul.
Inspectoratul æi subunitãåile subordonate au fost
verificate de cãtre evaluatori UE, privind stadiul
realizãrii sarcinilor æi recomandãrilor comunitare
privind supravegherea æi controlul trecerii frontierei, iar
rezultatele au fost foarte bune.
Un element important în evaluarea activitãåii
IJPF Cãlãraæi, deæi acesta nu a fost inclus ca åintã
a evaluatorilor Schengen, l-a constituit vizita de la
începutul lunii decembrie, anul trecut, a ofiåerului de
legãturã al Ambasadei Germaniei la Bucureæti, pentru probleme
de cooperare poliåieneascã internaåionalã. Activitatea a fost
apreciatã pozitiv, reliefându-se profesionalismul personalului
în organizarea activitãåilor operative, gestionarea problematicii
supravegherii frontierei æi combaterea infracåionalitãåii în zona
de competenåã, cooperarea poliåieneascã æi judiciarã, precum æi
asigurarea la standarde de calitate a suportului logistic.
Ofiåerul german a rãmas plãcut impresionat, atât în ceea
ce priveæte rezultatele obåinute în anul 2010, cât, mai ales, de
cunoætinåele acumulate în utilizarea aplicaåiilor æi bazelor de date
la care PFR are acces.
În perioada 2009-2010 au fost instrumentate 493 dosare
penale, pentru comiterea a 691 infracåiuni æi au fost aplicate
2.473 sancåiuni contravenåionale.
În primul semestru a.c., la nivelul întregului inspectorat au
fost instrumentate 120 dosare penale pentru comiterea a 191
infracåiuni, au fost aplicate 646 de sancåiuni contravenåionale,
iar valoarea bunurilor indisponibilizate, în vederea continuãrii
cercetãrilor, se ridicã la suma de 45.379 lei.
Despre toate acestea am discutat cu æeful inspectoratului,
comisarul-æef Mihai Æerban æi purtãtorul de cuvânt, comisarul
F R O N T I E R A R R e p o r t a j 25

Vasile Chiru, care ne-au relatat æi despre situaåia operativã,
combaterea evaziunii fiscale, dar æi despre bunele relaåii de
colaborare cu celelalte structuri ale MAI, cu Garda Financiarã
æi cu SRI.
Comisarul Chiru, care de 10 ani îndeplineæte aceastã funcåie,
ne-a relatat despre buna imagine a PFR în judeå, despre buna
relaåie cu presa æi despre faptul cã, în cei 10 ani, nu a avut decât
un singur articol negativ publicat la adresa instituåiei. Principalele
posturi radio æi TV, precum æi ziare sunt la Cãlãraæi. În Olteniåa
existã un post de radio æi un portal de ætiri on-line. Anul acesta a
organizat „Ziua poråilor deschise”, eveniment la care au participat
peste 250 de copii. De asemenea, împreunã cu Cãpitãnia, Poliåia
TN, Vama æi câåiva agenåi economici a fost organizatã o acåiune
de ecologizare a Portului Olteniåa. Nu au fost uitate nici acåiunile
umanitare. A fost sprijinit spitalul din Olteniåa cu materiale de
construcåii pentru renovare, unui spital de copii cu handicap
sever i-au fost donate aparate medicale. Toate acestea au fost
oferite prin Fundaåia „Solidaritatea”, ce funcåioneazã la nivelul
IJPF æi prin care sunt ajutaåi colegi aflaåi în dificultate, dar æi familii
nevoiaæe din judeå.
Un atelier auto, model
Înainte de a ne îndrepta spre
sectoare, purtãtorul de cuvânt a åinut
foarte mult sã ne prezinte atelierul
A.s. Marian Bratu æi
unitãåii, cu ajutorul cãruia tehnica de
mobitate terestrã este menåinutã în stare
p.c. Bizdadea Constantin
de funcåionare 100%.
Atelierul asigurã service-ul complet la autoturisme, de la Dacia
1310 la VW, Nissan sau Mercedes. Excepåie fac cele aflate în
garanåie, la care operaåiunile de mentenanåã æi întreåinere trebuie
efectuate la service-urile agreate de furnizor.
Responsabil cu administrarea Grupei de întreåinere auto æi nave
este agentul æef Marian Bratu, care ne-a relatat faptul cã se asigurã
lucrãri de mecanicã auto, tinichigerie, electricã æi electronicã – cu
ajutorul unui tester intrat în dotare în urmã cu 2 ani, æi vopsitorie
auto æi la ambarcaåii. În Olteniåa service-urile sunt costisitoare,
iar o estimare fãcutã rapid aratã cã se economisesc lunar peste
10.000 lei. Æi asta în condiåiile în care parcul auto nu se comparã
cu unul de la o viitoare frontierã externã.
Atelierul are instalaåie de încãlzire, astfel cã se lucreazã tot
timpul anului.
La nivelul atelierului existã 2 posturi de agent æi 6 de salariat
civil, însã unii lucrãtori, în condiåiile deficitului de personal,
desfãæoarã æi misiuni la pontonul de acostare
al ambarcaåiilor.
Agentul æef Marian Bratu lucreazã în cadrul
instituåiei din decembrie 1991, fiind încadrat
ca m.a.c. la plutonul cercetare, apoi trecând
la Detaæamentul de Intervenåie.
În 1993 a intrat în corpul agenåilor, iar
din 2004 a trecut în domeniul „tehnic”, ca
26
P.c. Ion Petre
æef de garaj. Acesta a
spus, ca o concluzie
a discuåiei noastre,
cã fondurile primite
pentru întreåinere,
anul acesta, fãrã
existenåa atelierului,
ar fi dus la scoaterea
din exploatare a unui
numãr important de
vehicule.
Toatã aceastã
activitate de întreåinere a autovehiculelor æi navelor este
coordonatã de æeful Compartimentului tehnic, comisarul-æef Ion
Vasile.
În drumul spre Sectorul Olteniåa, care are sediul în curtea
inspectoratului, am vizitat æi sala de sport, amenajatã æi utilatã
impecabil. În curtea inspectoratului existã æi un teren de fotbal,
cu suprafaåã de iarbã, care în ultima vreme nu prea a mai atras
utilizatori din cauza cumulului de funcåii æi a încãrcãturii de
sarcini.
SPF Olteniåa
Împreunã cu purtãtorul de cuvânt ne-am îndreptat cãtre sediul
PTF Olteniåa, al cãrui æef este inspectorul Tudorel Miroi, care
îndeplineæte prin cumul æi funcåia de ofiåer de relaåii internaåionale
la IJPF. Punctul este în subordinea SPF Olteniåa. A fost înfiinåat în
10.07.1995, pentru trafic internaåional de cãlãtori æi mãrfuri.
Clãdirea în care funcåioneazã punctul este în Portul Olteniåa,
are douã nivele, etajul fiind cedat Postului Poliåiei TN. La punct
îæi desfãæoarã activitatea un lucrãtor æi æeful punctului, un alt
lucrãtor fiind suplimentat când sunt revizii la nave. Are în dotare
2 lãmpi UV æi 2 cititoare, iar o verificare
la o cursã de croazierã cu pasageri UE se
face, în medie, în 20 de minute æi poate
ajunge la maxim o orã, când se efectueazã
controlul la cetãåeni teråi.
În 2010 au tranzitat punctul 15.125
persoane æi 333 nave, iar pânã la 28 iunie
se înregistraserã 6.843 persoane æi 105
nave. Majoritatea pasagerilor sunt turiæti
din Germania, SUA, Canada, Australia æi
Franåa, persoane cu vârste peste 60 ani.
În punct am avut ocazia de a-i întâlni
pe inspectorul Mihail Narcis Tabac
æi subinspectorul Mãdãlin Lazãr æi de
a discuta despre sector. SPF Olteniåa
este condus de comisarul Cãtãlin Nãstase, iar adjunct este
subcomisarul Remus Bãnuåã (ambii fiind angrenaåi în alte activitãåi
ordonate, nu au putut fi contactaåi) æi asigurã supravegherea a 31
km de frontierã.
Din discuåiile purtate cu ofiåerii prezenåi a reieæit faptul cã, pe
parcursul primului semestru din anul 2011, au fost instrumentate
45 lucrãri penale, pentru comiterea unui numãr de 68 infracåiuni
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

æi au fost aplicate 180 sancåiuni contravenåionale, în valoare de
53.800 lei.
Structura avea, înainte de intrarea în vigoare a noilor state,
5 ofiåeri, 41 agenåi æi un personal civil. Æapte agenåi sunt rulaåi
în punct, iar patru sunt marinari. Media de vârstã este de 35 de
ani æi nici un lucrãtor nu are vârsta peste 47 ani. Se poate, astfel,
asigura 1-2 patrule/turã. Se executã misiuni în comun cu Poliåia,
2 lucrãtori/turã primind misiuni în acest sens. Sectorul are în
dotare autovehicule Dacia, VW Transporter, Mercedes Vito, 1
ATV æi 2 ambarcaåii. Combustibilul asigurã, în medie, 100 km
de patrulare terestrã/turã.
SPF Chirnogi
Are în responsabilitate 20 km de frontierã, iar ca localitãåi
importante: Chirnogi, Cãscioarele, Budeæti æi Frumuæani, ultimele
douã în adâncime, pe comunicaåia spre Bucureæti. Sectorul are
o încadrare de 3 ofiåeri æi 35 agenåi, asigurându-se, în medie,
2 patrule/turã. Lucrãtorii de la program de 8 ore æi marinarii
completeazã oamenii din misiuni. Æi aici, media de vârstã este
pentru sãvâræirea unui numãr de 49 de infracåiuni, specificul
situaåiei operative fiind infracåiunile æi contravenåiile la regimul
piscicol (27 cazuri de braconaj), la regimul circulaåiei pe
drumurile publice æi cazuri de furturi. A existat æi unul de trecere
ilegalã a frontierei de stat, cu douã persoane implicate, æi unul
de distrugere (o staåie de pompare, aflatã în stare de conservare).
Au fost aplicate 148 sancåiuni contravenåionale.
Trecând la problemele sociale ale lucrãtorilor, comisarul
Boroæeanu ne-a povestit cã existã colegi care s-au înscris la diferite
cursuri sau la æcoala de æoferi æi intenåioneazã sã plece la muncã,
în strãinãtate, iar majoritatea sperã sã trecem mai repede peste
aceastã perioadã dificilã, din punct de vedere financiar.
SPF Cãlãraæi
Este dispus la 10 km de municipiul reæedinåã de judeå, pe
æoseaua spre Chiciu, iar locaåia adãposteæte atât sediul sectorului,
cât æi pe cel al punctului.
Încadrarea sectorului este de 76 lucrãtori, 10 ofiåeri æi 66
agenåi, iar dotarea este corespunzãtoare, similarã celorlalte 2
de 35 ani. Dotarea sectorului cu mijloace de mobilitate este
foarte bunã.
În zona fluvialã din responsabilitatea sectorului, pe lângã
insulele a cãror apartenenåã a fost stabilitã, existã douã ostroave,
împãdurite, cãrora nu li s-a stabilit apartenenåa (ultima întâlnire a
comisiei româno-bulgare pentru stabilirea apartenenåei insulelor
æi ostroavelor de provenienåã nouã s-a realizat în anul 1908, deæi
prin Convenåia încheiatã la acea datã, se stabilea o frecvenåã a
întâlnirilor la 10 ani).
Comisarul Marin Boroæeanu, æeful sectorului, care este æi
preæedintele Consiliului Teritorial al CNP, ne-a povestit despre
momenul înfiinåãrii structurii la 1 iulie 2000, când la sector era
un efectiv de 120 oameni, supravegherea frontierei fãcându-se pe
2 aliniamente, militarii fiind transportaåi spre locurile de serviciu
cu camionul.
Anul acesta, la nivelul sectorului au fost întocmite 32 L.P.
sectoare, cu un plus la ambarcaåii (5, toate operaåionale). Se
asigurã un efectiv de 15-16 poliåiæti/turã, se formeazã 3 patrule,
iar un lucrãtor/turã efectueazã misiuni în cooperare cu poliåia, în
domeniul ordinii publice. 17 agenåi sunt marinari, asigurându-se
minim un echipaj/turã. De 2-3 ori/lunã se executã misiuni în
cooperare cu poliåiætii de frontierã bulgari, pe Dunãre.
Zona de responsabilitate este de 30,9 km pe Dunãre æi 36 km
pe braåul Borcea.
În dotarea punctului existã un câine pentru depistarea
stupefiantelor - un labrador - æi încã doi la sector, pentru însoåire.
De altfel, aceætia sunt singurii la nivelul inspectoratului întrucât,
în perspectiva aderãrii æi a relocãrii, nu au mai fost solicitãri.
Anul acesta au fost constatate, pânã pe 28 iunie, 63 de
infracåiuni, în 37 lucrãri penale æi 308 contravenåii. Predominante
sunt încãlcãrile legislaåiei privind circulaåia pe drumurile publice
æi OUG 23/2008 privind pescuitul æi acvacultura. A existat o
Agenåii principali Sergiu Costel Tîrnaru æi Ionel
Mirea, de la SPF Chirnogi, în post-control,
pe comunicaåia Giurgiu-Olteniåa
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
Subinspector Lavinia Bogdan efectueazã
pregãtirea turei
27

Ag. pr. Stelian Moraru æi ag. pr. Sorin Marica,
efectuând controlul documentelor în PTF Cãlãraæi
descoperire a unui autovehicul furat din Italia æi un caz cu plãcuåe
æi carte de identitate furate din Italia.
PTF Cãlãraæi are drept corespondent, pe teritoriul vecin, PTF
Silistra. Deæi punctul corespunde cerinåelor UE privind controlul
trecerii frontierei, facilitãåile æi procedurile de control fiind în
conformitate cu Catalogul Schengen, activitatea de tranzit în punct
este anul acesta, practic, suspendatã din cauza unor probleme
legate de costurile tranzitului cu feribotul, fiind mai ieftin sã treci
Dunãrea, cu bacul, la Ostrov, æi de acolo prin PTF Ostrov, rutier.
Municipiul Cãlãraæi, reæedinåã de judeå, este mai dezvoltat
decât Olteniåa, oferind mai multe locuri de muncã. Ca obiective
economice mai importante menåionãm o fabricã de sticlã,
Combinatul siderurgic, o fabricã de mezeluri, una de materiale
de construcåii, una de textile-confecåii, o fabricã de oxigen, azot
æi argon æi celebra Avicola Cãlãraæi. Totuæi, viaåa oamenilor nu
este uæoarã, locurile de muncã nu abundã, municipiul nu mai are
sistem de încãlzire æi apã caldã centralizat. Existã, însã, alimentare
cu gaz, iar majoritatea apartamentelor au centralã proprie.
Colaborare deosebitã cu omologii bulgari
În data de 29 iunie, a avut loc, la Silistra, întâlnirea de lucru a
reprezentanåilor IJPF Cãlãraæi æi Direcåiei Regionale de Poliåie de
Frontierã Ruse, conform Planului de acåiuni pentru securitate æi
stabilitate la frontierele estice ale UE, aflate în responsabilitatea
României æi Bulgariei. La activitate au participat, din partea PFR,
comisarul-æef Mihai Æerban - æeful IJPF Cãlãraæi, comisarul-æef Petre
Manea- æeful SPF Cãlãraæi æi inspectorul Tudorel Miroi – ofiåer relaåii
internaåionale, iar din partea Poliåiei de Frontierã Bulgare comisarul
Dimitar Ciorbagiev, director adjunct al Direcåiei Regionale de
Post control - Bac Chiciu: Sinsp. Lavinia Bogdan æi
agent æef Florian Dumbravã
Echipaj MAI 3040: comandant ambarcaåie a.s.a.
Mihãiåã Antonaru, ajutor comandant ag.pr. Nicolae
Tudose, electomecanic ag.pr. Adrian Moise
Poliåie de Frontierã Ruse, inspector principal Mario Kaåov, din
partea Serviciului Operativ din cadrul Direcåiei Regionale de
Poliåie de Frontierã Ruse æi inspector principal Veselin Kalcev, æeful
Sectorului Poliåiei de Frontierã Silistra. În cadrul planului comun
de acåiune pentru efectuarea controlului comun æi a supravegherii
fluviului Dunãrea æi pentru patrulare terestrã în echipe mixte s-a
semnat graficul lunar de patrulare în comun, terestru æi fluvial,
s-a fãcut analiza activitãåilor desfãæurate pe semestrul I precum æi
schimburi de informaåii.
De menåionat activitatea de patrulare în comun cu poliåiætii
de frontierã bulgari, care a cuprins, în total, în anul 2010, 66 de
misiuni, dintre care 43 acåiuni desfãæurate pe fluviul Dunãrea (37
cu ambarcaåiuni româneæti æi 6 cu ambarcaåiuni bulgãreæti) faåã de
16 acåiuni desfãæurate pe fluviul Dunãrea în anul 2009 æi 23 acåiuni
desfãæurate în teritoriu (13 pe teritoriul românesc æi 10 pe teritoriul
bulgãresc), faåã de 9 acåiuni desfãæurate în teritoriu în 2009.
În 2011 se are în vedere dezvoltarea colaborãrii, atât poliåiætii
de frontierã români, cât æi cei bulgari sperã ca aderarea la UE æi la
spaåiul SCHENGEN sã aducã un plus atât în ce priveæte condiåiile
de muncã, cât æi o dezvoltare economicã a celor douã åãri, noi
locuri de muncã æi, implicit, de venituri pentru populaåie.
Marius IONESCU
Petre BUCUR
28
F R O N T I E R A R R e p o r t a j

În perioada 16 iunie - 6 iulie a.c., politiætii de frontierã din
cadrul SPF Iaæi æi Rãducãneni au descoperit æi reåinut æapte
persoane care au trecut ilegal frontiera de stat a României, din
Republica Moldova, prin traversarea înot a râului Prut, cu intenåia
de a ajunge în spaåiul Schengen.
În data de 16 iunie a.c. , poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Iaæi care executau supravegherea frontierei de stat, au observat,
cu ajutorul aparaturii de supraveghere pe principiul termoviziunii
4 siluete în apropierea râului Prut, pe direcåia
localitãåii Bosia, judeåul Iaæi. S-a realizat, imediat,
un dispozitiv format din 2 patrule, care executau
misiuni în zonã, pentru interceptare, fiind reåinute 4
persoane, la aproximativ 200 m faåã de râul Prut.
Din verificãrile efectuate, a rezultat cã
persoanele reåinute sunt cetãåeni afgani æi au vârste
cuprinse între 22 æi 48 ani.
O sãptãmânã mai târziu, în
timpul executãrii unei misiuni
specifice cu autospeciala cu
termoviziune, politiætii de frontierã,
din cadrul SPF Rãducãneni, au
observat, pe direcåia localitãåii
de frontierã Zberoaia, un bãrbat
a cãrui prezenåã în zonã nu era
justificatã. La faåa locului s-a
deplasat o patrulã de poliåiæti de
frontierã care a depistat, pe malul
drept al râului Prut, un bãrbat, care
trecuse din Republica Moldova în
România.
Poliåiætii au procedat la
La data de 20 iunie a.c. poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF
Iaæi, sub coordonarea procurorilor DIICOT - Serviciul Teritorial
Iaæi, cu sprijinul DGIPI- SJIPI Iaæi au efectuat 15 percheziåii
domiciliare simultane, pe raza judeåului Iaæi, ocazie cu care au
fost descoperite æi ridicate/indisponibilizate, în vederea continuãrii
cercetãrilor: 3.559 pachete cu åigãri de diferite mãrci, cu timbru
de accizã Republica Moldova (1.150 marca Monte Carlo, 98
marca Winston æi 2311 marca Plugarul), în valoare totalã de
20.477,82 lei (4.807 euro), sumele de 10.707 lei æi 650 euro,
un autoturism marca VW Passat, în valoare de 14.496 lei (3.400
euro), un autoturism marca BMW, în valoare de 18.119.07 lei
(4.250 euro), cca. 400 g cannabis, un binoclu folosit de membrii
grupãrii pentru supravegherea elementelor poliåiei de frontierã, un
laptop, un hard-disk, mai multe telefoane mobile æi cartele SIM,
alte obiecte æi înscrisuri utile cauzei.
Descinderile au constituit finalizarea unei ample activitãåi
informativ operative, care a dus la identificarea æi anihilarea unui
grup infracåional organizat, care acåiona în sfera infracåiunilor de
contrabandã iar, pe anumite segmente, æi în sfera infracåiunilor
de trafic de droguri.
S-a reuæit identificarea membrilor grupului infracåional (susmenåionat),
care au acåionat constant æi ofensiv în sfera traficului
ilicit cu åigãri de contrabandã de producåie/provenienåã Republica
Moldova introduse fraudulos în åarã, peste râul Prut, obåinând
astfel, ilicit, mari beneficii financiare.
În cadrul grupului, la vârful ierarhiei, se situeazã douã
persoane care au coordonat activitãåile de introducere în România
æi de preluare, deåinere, transport, depozitare, desfacere æi vânzare
interceptarea persoanei, somând-o verbal. Întrucât nu s-a supus
la somaåie, pentru reåinerea bãrbatului poliåiætii au fost nevoiåi sã
tragã un foc de armã în plan vertical, cu respectarea prevederilor
legale.
În urma identificãrii, cel reåinut s-a dovedit a fi cetãåeanul
moldovean Igor C., în vârstã de 28 ani. Asupra sa au fost
descoperite suma de 250 euro, un telefon mobil, cãråi de vizitã ale
unor firme de TAXI æi a unei pensiuni din municipiul Oradea.
În data de 05 iulie a.c., în jurul orei
17.00, în timpul executãrii unei misiuni
specifice poliåiætii de frontierã, din cadrul
SPF Iaæi, au observat, pe direcåia localitãåii
de frontierã Grãdinari, trei persoane a cãror
prezenåã în zonã nu era justificatã. Poliåiætii
de frontierã au procedat la interceptarea æi
reåinerea persoanelor, care trecuserã din
Republica Moldova în România, traversând
înot râul Prut.
În urma cercetãrilor efectuate æi a
declaraåiilor bãrbaåilor, cei reåinuåi s-au dovedit a fi cetãåenii
moldoveni: Vasile N. C., Mihail D., Radu C., cu vârste cuprinse
între 18 æi 24 ani.
Pe timpul cercetãrilor, cei æapte bãrbaåi reåinuåi au declarat cã
doreau sã ajungã în åãri din spaåiul Schengen în vederea cãutãrii
unui loc de muncã.
Poliåiætii de frontierã au întocmit celor în cauzã, lucrare penalã
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea
ilegalã a frontierei de stat.
Cercetãrile continuã pentru stabilirea întregii arii infracåionale,
urmând, ca la finalizare sã fie luate mãsurile legale în
consecinåã.
a åigãrilor din Ucraina æi Republica Moldova, introduse fraudulos
în åarã, prin trecerea ilegalã peste râul Prut.
Nivelul doi al grupului este constituit din patru persoane, care
au acåionat, sub coordonarea æi îndrumarea liderilor grupãrii,
pentru preluarea de pe malul românesc al râului Prut, transportul,
depozitarea, distribuirea, valorificarea æi comercializarea åigãrilor
de provenienåã Republica Moldova / Ucraina.
Nivelul trei al grupului este constituit din æase persoane,
care au derulat activitãåi de preluare, transport, depozitare,
distribuire/comercializare æi valorificare a åigãrilor de provenienåã
R.Moldova/Ucraina.
Membrii grupãrii sunt cercetaåi sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de: iniåierea sau constituirea unui grup infracåional
organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui
astfel de grup, în vederea sãvâræirii de infracåiuni,colectarea,
deåinerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,
desfacerea æi vânzarea bunurilor sau a mãrfurilor care trebuie
plasate sub un regim vamal,
cunoscând cã acestea provin din
contrabandã sau sunt destinate
sãvâræirii acesteia, deåinerea
în afara antrepozitului fiscal æi
comercializarea pe teritoriul
României a produselor accizabile
supuse marcãrii, fãrã a fi marcate
sau marcate necorespunzãtor ori
cu marcaje false peste limita a
peste 10.000 åigarete, trafic de
droguri de risc, iniåierea sau
constituirea ori aderarea la un
grup infracåional organizat ori aderarea sau
sprijinirea sub orice formã a unui astfel de
grup, în vederea sãvâræirii de infracåiuni.
Cercetãrile continuã în vederea stabilirii
întregii arii infracåionale urmând ca la finalizare
sã fie luate mãsurile legale în consecinåã.
Grupaj realizat de
Denis Mihaela LAZAR
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i
29

În ziua de 7 iunie
a.c., în jurul orei 17.00,
la PTF Giurgiu s-a
prezentat, pentru a intra
în åarã, cetãåeanul român
Constantin V. în vârstã de
27 ani, care transporta, pe
platformã, un autoturism
marca Nissan Primera,
culoare neagrã, fabricaåie
2000, înmatriculat în
Spania. În urma verificãrilor
specifice, poliåiætii de
frontierã au descoperit cã
autoturismul figureazã ca
fiind furat din Spania, din anul 2010. Cetãåeanul român a declarat
cã autoturismul l-a cumparat de la o persoanã din Municipiul
Bucureæti, în anul 2010, neætiind cã acesta este furat.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit persoanei în cauzã acte
premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de complicitate la furt, iar autoturismul, în valoare de aproximativ
25.000 lei, a fost
indisponibilizat la sediul
IJPF Giurgiu, în vederea
continuãrii cercetãrilor.
Douã zile mai
târziu, în jurul orei 08.00,
la acelaæi punct, a sosit,
pentru a ieæi din åarã,
cetãåeanul român Marin
I., în vârstã de 57 ani, care
conducea un autoturism
marca Mercedes E 270,
culoare neagrã, fabricaåie
În data de 3 iunie a.c., în jurul orei 01.00, în PTF Oancea s-a prezentat, pe
sensul de ieæire din åarã, un cetãåean român, B. Cristian, în vârstã de 39 ani,
care conducea un autoturism Mercedes - C220, fiind însoåit de proprietara
autoturismului, B. Melania, în vârstã de 37 ani.
La controlul specific, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire
la provenienåa autoturismului datoritã unor neconcordanåe din documentele
prezentate la control, precum æi datoritã unor modificãri ale seriei de æasiu.
Au fost efectuate expertize specifice æi verificãri suplimentare în bazele de
date, în urma cãrora s-a stabilit faptul cã autovehiculul în cauzã figureazã ca
fiind furat din Italia, în anul 2008.
Autoturismul, în valoare de aproximativ 105.000 lei, a fost indisponibilizat la
sediul IJPF Galaåi pentru continuarea cercetãrilor; lui B. Cristian i-a fost întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt, iar lui B. Melania pentru
sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt.
Antohe MARCEL
Autovehi
hicule furate
În cadrul unei acåiuni informativ operative pe linia combaterii
traficului internaåional de autoturisme furate, în dimineaåa zilei de
1 iunie a.c., ora 10.30, poliåiætii de frontierã din cadrul Biroului
CIT æi ai Detaæamentului de Sprijin Operativ aparåinând IJPF
30
2001, înmatriculat în Germania. În urma verificãrilor a rezultat cã
autoturismul figureazã ca fiind furat din Germania, din anul 2010.
Cetãåeanul român a declarat cã autoturismul l-a cumpãrat de la
o persoanã din Timiæoara, în anul 2010, neætiind cã acesta este
furat. Persoanei în cauzã i-au fost întocmite acte premergãtoare
de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate
la furt, iar autoturismul, în valoare de aproximativ 13.000 lei, a
fost indisponibilizat la sediul inspectoratului pentru continuarea
cercetãrilor.
În ziua de 18 iunie a.c., la PTF Giurgiu s-a prezentat,
pentru a intra în åarã, cetãåeanul român Emilian S., în vârstã de
23 ani, care transporta pe platformã un autoturism, marca BMW,
culoare gri, fabricaåie
2003, fãrã numere de
înmatriculare.
În urma verificãrilor
specifice, a rezultat cã
autoturismul figureazã ca
fiind furat din Ungaria,
din anul 2010. Cetãåeanul
român a declarat cã a
cumpãrat autoturismul
de la o persoanã din
Bucureæti, în anul 2010,
neætiind cã acesta este
furat.
Poliåiætii de frontierã i-
au întocmit, persoanei în
cauzã, acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul, în valoare
de aproximativ 40.000 lei, a fost indisponibilizat la sediul IJPF
Giurgiu, în vederea continuãrii cercetãrilor.
Petre MATEESCU
Mehedinåi, l-au oprit, pentru control, la intrarea în municipiul
Drobeta Turnu Severin, pe conducãtorul unui autoturism, marca
Audi A4, dat în urmãrire generalã.
La controlul documentelor autoturismului, conducãtorul
acestuia, C. D., în vârstã de 42 ani, cu domiciliul în Turnu Severin,
nu a putut prezenta poliåiætilor de frontierã un document care
sã dovedeascã cã este proprietarul autoturismului sau o procurã
care sã ateste cã are dreptul sã-l foloseascã.
Continuând cercetãrile æi verificãrile, poliåiætii de frontierã
mehedinåeni au stabilit cã autoturismul aparåine unei societãåi
de leasing; societate care, dealtfel, a depus plângere penalã la
sediul IJPF Mehedinåi pentru recuperarea autoturismului.
Autoturismul, indisponibilizat, este fabricat în anul 2008 æi
are o valoare de 25.000 de euro.
În cauzã, s-a întocmit lucrare penalã împotriva lui C. D., în
care se fac cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de abuz
de încredere æi tentativã la înæelãciune. Autoturismul a fost
indisponibilizat, urmând ca la definitivarea cercetãrilor sã fie
înapoiat societãåii de leasing.
Valeriu PERA
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i

În ziua de 1 iunie a.c., în jurul orei 21.00, s-a prezentat
în PTF Sculeni, pentru efectuarea formalitãåilor necesare trecerii
frontierei, cetãåeanul român Constantin U., în vârstã de 40 ani,
conducând autoturismul marca Mercedes E200, înmatriculat în
Marea Britanie.
La controlul de frontierã, bãrbatul a prezentat, pentru
autoturismul menåionat, asigurarea tip „Carte Verde” æi certificatul
de inspecåie tehnicã, emise în Marea Britanie. Având suspiciuni
cu privire la autenticitatea documentelor prezentate la control,
poliåiætii de frontierã au efectuat verificãri specifice, în urma cãrora
au constatat cã atât asigurarea, cât æi stick-erul aplicat pe reversul
certificatului, în care sunt înscrise datele cu privire la inspecåia
tehnicã periodicã a autovehiculului, nu îndeplinesc condiåiile de
formã æi de fond ale unora autentice.
Bãrbatul a declarat cã, în data de 31 mai a.c., a cumpãrat, de la o
persoanã din municipiul Arad, autovehiculul în cauzã, plãtind pentru
acesta suma de 1300 euro. Constantin U. a mai adãugat cã nu are
cunoætinåã despre faptul cã documentele nu sunt autentice.
Câteva ore mai târziu, s-a prezentat pentru efectuarea
controlului de frontierã, în acelaæi punct de trecere, cetãåeanul
român, Teodor R., în vârsta de 23 ani, conducând autoturismul
marca Volvo, înmatriculat în Marea Britanie.
La controlul de frontierã, persoana în cauzã a prezentat, pe
lângã certificatul de înmatriculare æi certificatul de inspecåie
tehnicã, ambele emise în Marea Britanie. La fel ca în cazul
anterior, în urma verificãrilor, au constatat cã stick-erul aplicat pe
reversul certificatului de înmatriculare, în care sunt înscrise datele
cu privire la inspecåia tehnicã periodicã a autovehiculului, nu
îndeplineæte condiåiile de formã æi de fond ale unuia autentic.
Poliåiætii de frontierã au întocmit celor în cauzã lucrãri penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de uz de fals, urmând a fi
prezentate Parchetului de pe lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea
luãrii mãsurilor legale.
Denis Mihaela LAZÃR
În data de 15 iunie a.c., ora 15.00, la PTF Jimbolia, s-a prezentat pentru
efectuarea formalitãåilor de frontierã, cetãåeanul sârb Drogoljup R., în vârstã de 50
ani. Bãrbatul conducea un microbuz marca Volkswagen Transporter, fabricat în
anul 1992.
Cu ocazia controlului de frontierã, lucrãtorii noætri au avut suspiciuni cu
privire la legalitatea documentelor autoturismului, motiv pentru care au efectuat
verificãri suplimentare, stabilind cã maæina figureazã ca fiind furatã din Bosnia
Heråegovina, din luna martie a acestui an.
În timpul cercetãrilor, æoferul a declarat cã a cumpãrat autoturismul de la un
conaåional, a încheiat contract de vânzare-cumpãrare cu acesta, dar nu îl are asupra
sa. Acesta a mai declarat cã nu cunoaæte nimic despre faptul cã autoturismul este
furat æi nici nu a avut vreo bãnuialã în acest sens.
Poliåiætii de frontierã timiæeni au indisponibilizat maæina pentru cercetãri, în
cauzã fiind întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tãinuire.
Poliåiætii de
frontierã din
cadrul Biroului
CIT al IJPF
Galaåi au intrat
în posesia unor
date æi informaåii
potrivit cãrora, pe
raza municipiului
Galaåi, se aflã un
autoturism, marca
Hyundai Santa Fe, care figureazã ca fiind furat din Germania æi
care urma sã fie scos din åarã cãtre Republica Moldova.
În perioada aprilie - iunie 2011, poliåiætii de frontierã au efectuat
Mihaela MARCOFF
În ziua de 24 iunie a.c., la PTF Siret, s-a prezentat, pe sensul de intrare,
cãlãtorind, cu un autocamion marca Man, cetãåeanul ucrainean R. Eduard, în
vârstã de 43 ani. La controlul de frontierã, în urma verificãrilor, s-a constatat
faptul cã autocamionul este semnalat ca fiind furat din Rusia. Æoferul a
declarat cã este angajat la o firmã de transport, din Ucraina, iar autocamionul
aparåine firmei respective, prin urmare nu cunoaæte provenienåa acestuia. În
aceste condiåii, persoanei respective i s-au întocmit acte premergãtoare
urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de „tãinuire”, iar autocamionul
a fost indisponibilizat.
Ilie POROCH-SERIÅAN
Autovehicule furat
ate
mai multe activitãåi specifice pentru identificarea autoturismului
æi recuperarea acestuia, stabilindu-se cã autoturismul în cauzã,
înmatriculat în Germania, figureazã ca fiind furat, din aceastã åarã,
din anul 2010, însã a fost abandonat pe o stradã din municipiul
Galaåi.
Astfel, în data de 16 iunie a.c., o echipã de specialiæti din
cadrul IJPF Galaåi, însoåitã de cãtre un expert criminalist din
cadrul IPJ Galaåi, a procedat la ridicarea autoturismului de pe
strada respectivã.
Autoturismul, în valoare de aproximativ 160.000 lei, a
fost indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi, pentru continuarea
cercetãrilor, urmând ca, la finalizarea acestora, bunul sã fie
restituit proprietarului de drept.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i 31

Miercuri, 1
iunie a.c., poliåiætii de
frontierã sãtmãreni au
desfãæurat o acåiune
pe linia combaterii
traficului internaåional
cu autovehicule furate.
În cadrul acestei
acåiunii, lucrãtorii de
la SPF Carei au oprit,
în trafic, la intrarea
în municipiul Carei,
un autovehicul marca Mitsubishi, pe care erau aplicate plãcuåe
cu numere de înmatriculare provizorii de Satu Mare. În urma
verificãrilor efectuate, lucrãtorii noætri au constatat cã maæina
figureazã ca fiind furatã din Ungaria, de la începutul acestui an.
Autoturismul, în valoare de 17.000 euro, a fost indisponibilizat
la sediul SPF Carei, pentru continuarea cercetãrilor.
În data de 6 iunie a.c., în zona de responsabilitate a SPF
Negreæti Oaæ, poliåiætii de frontierã au desfãæurat o acåiune specificã
pe linia combaterii traficului internaåional cu autovehicule furate.
Pe DN 19, în Negreæti Oaæ, poliåiætii de frontierã au oprit, pentru
control, o basculantã marca DAF, condusã de Iosif E., din Oraæu
Nou.
Autovehicule furate
Conducãtorului auto i-au fost solicitate documentele personale
æi ale autovehiculului, în urma verificãrilor efectuate constatânduse
cã autoutilitara figureazã ca fiind furatã din Italia din iulie
2008.
Un alt echipaj PF din cadrul SPF Negreæti Oaæ a depistat,
în jurul orei 09.40, la cariera de piatrã din zona Sâmbra Oilor, o
altã basculantã marca DAF. Vehiculul era condus de Balint V.,
35 de ani, din Oraæu Nou. Æi în acest caz, poliåiætii de frontierã
au constatat cã maæina figureazã ca fiind furatã din Italia din
iulie 2008.
În cadrul aceleiaæi acåiuni, în jurul orei 11.00, lucrãtorii
noætri au depistat pe Valea Custurii, la ieæire din comuna Bixad, un
excavator Caterpillar, la comenzile cãruia se afla maramureæeanul
Ferent R. Acesta nu a putut prezenta poliåiætilor de frontierã niciun
document pentru utilaj. Poliåiætii de frontierã au fãcut verificãri
æi au constatat cã excavatorul figureazã furat din Italia, din mai
2007.
Toåi cei trei conducãtori auto sunt cercetaåi pentru tãinuire
la furt. Utilajele, în valoare totalã de aproximativ 120.000 euro,
au fost indisponibilizate la sediul SPF Negreæti Oaæ, în vederea
continuãrii cercetãrilor.
La PTF Petea s-a prezentat, pe sensul de ieæire din România
Ciprian B., din judeåul Bistriåa Nãsãud. Tânãrul conducea un
autoturism marca Mercedes Benz, înmatriculat în strãinãtate.
32
În autoturism se afla
æi Marcel Cosmin C.,
din Bistriåa Nãsãud.
La controlul
de frontierã, cei
doi au prezentat
documentele de
cãlãtorie æi certificatul
de înmatriculare
al maæinii, eliberat
de cãtre autoritãåile
germane.
În urma verificãrilor efectuate, poliåiætii de frontierã au constatat
cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Germania, din mai
2011. Pasagerul Marcel Cosmin C. a declarat cã este angajat la o
firmã din Germania, de unde a primit autoturismul, în cursul lunii
mai 2011, pentru a-l folosi în interesul serviciului. În urmã cu o
sãptãmânã, Marcel Cosmin C. ceruse administratorului firmei,
permisiunea de a veni din Germania, în România, cu maæina
respectivã. Cosmin C. este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii
de tãinuire la furt.
În cursul zilei de 14 iunie a.c., poliåiætii de frontierã din
cadrul Biroului CIT al IJPF Satu Mare, împreunã cu ofiåeri din
cadrul DGIPI, au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii traficului
internaåional cu autovehicule furate. În cadrul acåiunii, în jurul
orei 18.00, au oprit, pentru control, în municipiul Satu Mare,
un autoturism marca Mercedes Benz. La volanul maæinii se afla
Ferenc S., în vârstã de 31 de ani, din Satu Mare.
Cu ocazia verificãrilor efectuate, s-a constatat cã autoturismul
figureazã ca fiind furat din Spania, din anul 2009. Conducãtorul
auto a declarat cã a cumpãrat maæina contra sumei de 14.000
euro, de la o persoanã din Bucureæti, care s-a recomandat ca
fiind împuternicit sã vândã autovehiculul în numele unei societãåi
comerciale din capitalã.
Ferenc Robert S. este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de
tãinuire la furt. Autoturismul a fost indisponibilizat la sediul IJPF
Satu Mare, pânã la finalizarea cercetãrilor.
Sâmbãtã, 18 iunie a.c., la PTF Petea s-a prezentat pentru
a intra în åarã Ciprian B., în vârstã de 35 ani. Acesta conducea o
autoutilitarã cu platformã, ambele înmatriculate în Suceava. Pe
platformã transporta un autovehicul marca Land Rover.
Cu ocazia formalitãåilor pentru intrarea în åarã, la controlul
de frontierã, æoferului i-au fost solicitate æi documentele pentru
maæina transportatã pe platformã. În urma verificãrilor efectuate,
lucrãtorii noætri au constatat cã seria de æasiu poansonatã pe
maæinã este polizatã, neputând fi cititã, iar seria de motor, înscrisã
în certificat, diferã de cea de pe plãcuåa localizatã pe blocul
motor. Ulterior, s-a constatat cã maæina figureazã ca fiind furatã
din Marea Britanie, din mai 2011.
Conducãtorul auto este cercetat acum pentru tãinuire la furt,
iar autoturismul Land Rover, în valoare de aproximativ 30.000
lire sterline, a fost indisponibilizat de poliåiætii de frontierã, pânã
la finalizarea cercetãrilor.
Oana TOTOREAN
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i

NOTÃ DE CONSTATARE
Paæaport românesc, model 2001
A. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
1. Fila informatizatã
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciului Expertiza Documentelor
de Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF
DOCUMENT SPECIMEN
CONTRAFACERE
2. Fotografia titularului documentului de cãlãtorie
1
1
ORIGINAL
CONTRAFACERE
1
CONTRAFACERE
Zonã mãritã din fotografia
posesorului paæaportului supus
verificãrii, evidenåiazã o imprimare
inkjet de un alt tip decât cea folositã
de autoritãåi.
1
F R O N T I E R A C C r i m i n a l i s t i c ã
33

3
2
3
2
DOCUMENT SPECIMEN
CONTRAFACERE
2 2
ORIGINAL CONTRAFACERE
Zone mãrite ale filei informatizate a paæaportului supus
verificãrii, ce evidenåiazã o imprimare laser digital pentru
datele personale ale posesorului æi ale desenului de fond.
3. Ultima copertã interioarã
DOCUMENT
SPECIMEN
CONTRAFACERE
(laser digital)
3
3
4 4
DOCUMENT SPECIMEN
4 4
CONTRAFACERE: Zona mãritã a poråiunii de filã corespondentã
filei informatizate a paæaportului supus verificãrii, ce evidenåiazã
o imprimare laser digital pentru desenul de fond.
B. Vizualizare în transparenåã
1. Fila informatizatã.
DOCUMENT SPECIMEN
CONTRAFACERE: La vizualizarea în transparenåã a filei
informatizate a paæaportului supus verificãrii, se observã
cum filigranul este slab evidenåiat, comparativ cu filigranul
întâlnit la un document valabil.
34
F R O N T I E R A C C r i m i n a l i s t i c ã

C. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ U.V.
DOCUMENT SPECIMEN
CONTRAFACERE
2. Zonã mãritã a filei informatizate.
CONTRAFACERE: La vizualizarea
în luminã u.v. a filei informatizate
a paæaportului supus verificãrii,
se observã diferenåe de nuanåã
ale impresiunilor fluorescente
comparativ cu cele întâlnite la un
document valabil.
DOCUMENT SPECIMEN
3. Ultima copertã interioarã
5 5
5
DOCUMENT SPECIMEN
D. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ U.V. ÆI TRANSPARENÅÃ
DOCUMENT SPECIMEN
CONCLUZIE:
Paæaportul românesc are fila informatizatã contrafãcutã (FALS TOTAL).
5
CONTRAFACERE: La vizualizarea
în luminã u.v. a unei zone mãrite a
poråiunii de filã corespondentã filei
informatizate a paæaportului supus
verificãrii, se observã cã desenul
guilloche prezintã diferenåe de
nuanåã, comparativ cu cel întâlnit la
un document valabil.
CONTRAFACERE: La vizualizarea în luminã u.v. în transparenåã a filei
informatizate a paæaportului, supus verificãrii, se constatã diferenåe de
nuanåã, ca urmare a suportului diferit de imprimare, comparativ cu
documentul folosit pentru comparaåie.
F R O N T I E R A C C r i m i n a l i s t i c ã 35

• Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Nãdlac au reåinut,
în mai puåin de trei zile, cincisprezece persoane, din Algeria,
Tunisia æi Maroc, care au încercat sã treacã ilegal în Spaåiul
Schengen, foråând frontiera, zilnic, pe la zona verde.
Astfel, numai în noaptea de 8 iunie a.c., în jurul orei 2.00,
douã patrule de supraveghere a frontierei de stat, din cadrul SPF
Nãdlac, au observat douã grupuri, formate din cinci bãrbaåi, care
se deplasau pe jos, spre Ungaria.
Cei în cauzã au fost reåinuåi la aproximativ 200 metri în
interior, faåã de teritoriul statului vecin, în marginea de vest a
localitãåii Nãdlac, în vegetaåia din apropierea liniei de frontierã.
În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã persoanele sunt
cetãåeni din Algeria, Tunisia æi Maroc, cu vârste cuprinse între 22
æi 32 ani æi intenåionau sã ajungã în Spaåiul Schengen. Respectivii
au declarat cã s-au deplasat de la Timiæoara, cu trenul, pânã la
Arad, de aici cu douã autoturisme de ocazie, pânã în localitatea
Nãdlac, de unde au continuat cãlãtoria pe jos, peste câmp, pânã
în momentul reåinerii. Au recurs la aceastã metodã pentru cã nu
posedau vizã pentru Spaåiul Schengen.
Poliåiætii de frontierã au întrerupt cãlãtoria persoanelor æi au
început cercetarea acestora sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
• În data de 19 iunie a.c., au fost depistaåi æi reåinuåi, pe raza
de competenåã a SPF Salonta, la aproximativ 1.000 metri faåã
de linia de frontierã, doi cetãåeni tunisieni æi doi camerunezi,
cu vârste cuprinse între 22 æi 33 de ani, care nu îæi justificau
prezenåa în zonã.
La cercetãri, cei patru bãrbaåi au declarat cã s-au deplasat cu
trenul, din Timiæoara, pânã în municipiul Arad, de unde, cu un
autoturism, care circula în regim de „taxi”, au ajuns în localitatea
Zerind. Cei patru æi-au continuat deplasarea, pe jos, cu intenåia
de a trece ilegal în R.Ungarã æi de acolo în Franåa, când au fost
depistaåi de poliåiætii de frontierã.
• În urmãtoarea zi, în jurul orei 06.00, poliåiæti de frontierã din
cadrul SPF Giriæu de Criæ au depistat æi reåinut, pe raza localitãåii
Cheresig, patru bãrbaåi, care se deplasau pe jos, spre frontierã.
Din primele cercetãri s-a stabilit cã cei în cauzã, trei cetãåeni
afgani æi un pakistanez, aveau intenåia de a trece ilegal frontiera
în R. Ungarã, urmând sã-æi continue drumul, în acelaæi mod,
spre Italia.
Totodatã, s-a constatat cã trei dintre aceætia au mai fost depistaåi,
în aceastã lunã, în tentativaã de trecere ilegalã a frontierei, de
• În data de 15 iunie a.c., în jurul orei 2.30, poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Galaåi au observat, în zona de responsabilitate,
pe direcåia localitãåii Vânãtori, la est de lacul Brateæ, o persoanã
care nu-æi justifica prezenåa, la acea orã.
În urma acåiunii specifice desfãæurate, lucrãtorii poliåiei de
frontierã au interceptat æi reåinut persoana în cauzã, care avea
asupra sa un sac de rafie, cu haine uscate în el, un telefon mobil
æi suma de 40 euro, însã nu deåinea documente de identitate
asupra sa.
• În urma verificãrilor efectuate, s-a stabilit cã acesta se
numeæte V. Vadim, are 21 ani, este din Republica Moldova æi
a traversat înot râul Prut, dorind sã ajungã într-o åarã din vestul
Europei, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
MIGRAÅ
GRAÅIE
36
de tentativã de
trecere ilegalã a
frontierei de stat.
S-a constatat
cã cel mai activ
Punct de Trecere
a Frontierei, din
cadrul IJPF Arad,
privind depistarea
transfugilor
ilegali, care
foråeazã frontiera
pe la zona verde,
este Nãdlacul.
În mai puåin de trei zile, poliåiætii de frontierã de la PTF
Nãdlac au descoperit 15 persoane, în tentativã de trecere ilegalã
a frontierei, în apropierea liniei de frontierã.
cãtre poliåiætii de
frontierã de la SPF
Boræ, fapt pentru
care erau cercetaåi
pentru sãvâræirea
infracåiunii de
tentativã de
trecere ilegalã a
frontierei de stat.
Mihaela LEÆ
În ambele
c a z u r i ,
persoanelor în
cauzã, li s-au
întocmit actele
premergãtoare începerii urmãririi penale, pentru sãvâræirea
infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.
Cãtãlin Dumitru SIMUÅ
Ofiåerii din cadrul IJPF Galaåi au întocmit, lui R. Nicolaie,
dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã,
prin trecerea ilegalã a frontierei de stat.
• Într-un alt caz, petrecut douã zile mai târziu, la primele ore,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Oancea au observat în zona
de responsabilitate, pe direcåia localitãåii Rogojeni, o persoanã,
care nu-æi justifica prezenåa în zonã, la acea orã.
În urma acåiunii specifice desfãæurate, lucrãtorii poliåiei de frontierã
au interceptat æi reåinut persoana în cauzã, la aproximativ un kilometru
de localitatea Cavadineæti, iar la controlul efectuat asupra acestuia s-a
constatat cã nu deåine documente de identitate asupra sa.
Iniåial, persoana a declarat o identitate falsã, însã, în urma
verificãrilor efectuate, a rezultat cã acesta se numeæte R. Nicolaie,
de 41 ani, este din Republica Moldova æi a traversat râul Prut
cu ajutorul unei camere de
tractor, dorind sã ajungã în
Italia, pentru a-æi gãsi un loc
de muncã.
Ofiåerii din cadrul IJPF
Galaåi au întocmit lui R.
Nicolaie dosar penal,
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de intrare în
åarã, prin trecerea ilegalã
a frontierei de stat æi fals
privind identitatea.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i

• În ziua de 13 iunie a.c., în jurul orei 02.00, în timp ce se aflau
în misiune de supraveghere a frontierei de stat, poliåiæti de frontierã
din cadrul SPF Berezeni au observat, cu ajutorul sistemului de
supraveghere
pe principiul
termoviziunii,
douã persoane
care se deplasau,
dinspre frontierã,
spre comunicaåia
DN 24A Huæi-
Fãlciu, pe direcåia
localitãåii Bozia,
jud. Vaslui.
La nivelul
sectorului Berezeni
s-a declanæat o
acåiune specificã,
în urma cãreia, trei
sferturi de orã mai
târziu, persoanele
semnalate au fost
reåinute æi conduse
la sediul sectorului,
din localitatea
B e r e z e n i ,
pentru cercetãri.
Monitorizarea
celor doi cetãåeni
s-a realizat æi cu ajutorul poliåiætilor de frontierã de la sectorul
vecin, Fãlciu, care executau serviciul de supraveghere la limita
dintre sectoare.
În urma cercetãrilor a rezultat faptul cã persoanele se numesc
Andrei B., în vârstã de 21 ani æi Vasile Gheorghe G., în vârstã
de 27 ani, ambii din localitatea Cimiælia-R.Moldova. Cei doi au
trecut ilegal frontiera de stat a României, traversând râul Prut, înot,
în noaptea precedentã, în jurul orei 24.00, cu intenåia de ajunge
la muncã într-un stat al Uniunii Europene. La controlul specific,
asupra persoanelor au fost descoperite mai multe bunuri: diferite
sume de bani, totalizând 1.350 lei modoveneæti; diferite adrese,
în limba rusã; numere de telefoane; o hartã æi 11 pachete åigãri,
de provenienåã R.Moldova.
• În ziua de 18 iunie a.c., în jurul orei 12.00, la dispeceratul
SPF Fãlciu, din cadrul IJPF Vaslui, s-a primit o informare telefonicã
din partea unui cetãåean din localitatea Cârja, judeåul Vaslui, cã
în zona de responsabilitate a sectorului se aflã douã persoane
suspecte care nu-æi justificã prezenåa în zonã.
La nivelul SPF Fãlciu s-a declanæat o acåiune specificã, iar
jumãtate de orã mai târziu poliåiætii de frontierã vasluieni au reåinut
persoanele semnalate în dreptul localitãåii Cârja, în locul numit
„Drumul Gostatului”, la aproximativ 3 km de râul Prut.
• Ofiåerii
Serviciului de
Imigrãri Mehedinåi
æi poliåiætii de
frontierã din
cadrul Biroului
CIT aparåinând
IJPF Mehedinåi
au depistat, în
urma unei acåiuni
de combatere a
migraåiei ilegale,
desfãæuratã în
municipiul Turnu
Severin, un cetãåean pakistanez care intenåiona sã ajungã ilegal
în Spaåiul Schengen.
În urma unor activitãåi informativ operative desfãæurate pe linia
combaterii migraåiei ilegale, poliåiætii de frontierã mehedinåeni æi
În urma
cercetãrilor a
rezultat faptul cã
persoanele sunt
cetãåeni moloveni,
în vârstã de 28 de
ani, respectiv 26 de
ani, care au trecut
ilegal frontiera de
stat a României,
traversând râul
Prut înot, pe raza
localitãåii Cârja, în
ziua precedentã, în jurul orei 16.00, cu intenåia de ajunge în
România pentru a-æi gãsi un loc de muncã
• În ziua de 20 iunie a.c., în jurul orei 20.00, în timp ce se
aflau în misiune de supraveghere a frontierei de stat, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Huæi au observat, cu ajutorul sistemului de
supraveghere pe principiul termoviziunii, douã persoane care se
deplasau cãtre interior, spre localitatea Râæeæti, comuna Drânceni,
fãrã a-æi justifica prezenåa în acea zonã.
La nivelul SPF Huæi s-a declanæat o acåiune specificã, în
urma cãreia poliåiætii de frontierã vasluieni au reåinut persoanele
semnalate æi le-au condus la sediul sectorului Huæi, din localitatea
Albiåa, pentru cercetãri.
În urma cercetãrilor a rezultat faptul cã persoanele se numesc
Radu C., în vârstã de 20 ani æi Andrei C., în vârstã de 24 ani,
ambii cetãåeni R.Moldova. Cei doi au trecut ilegal frontiera de
stat a României,
traversând râul
Prut, înot, pe raza
localitãåii Râæeæti, în
ziua precedentã, în
jurul orei 19.30, cu
intenåia declaratã de
ajunge în localitatea
Constanåa, pe
litoralul românesc,
pentru a se odihni.
La controlul
specific, asupra
persoanelor a fost
descoperit un rucsac din pânzã, în care se aflau mai multe
articole de îmbrãcãminte æi 30 pachete de åigãri de provenienåã
R. Moldova.
În toate cele trei cazuri, persoanelor în cauzã, li s-a întocmit
dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de intrare în åarã prin
trecere ilegalã a frontierei de stat æi contrabandã, urmând a fi
prezentat Parchetelor de pe lângã Judecãtoriile Murgeni æi Huæi,
cu propunerile legale.
Irina GHEUCÃ-MIRICÃ
MIGRAÅIE
ofiåerii Serviciului de Imigrãri Mehedinåi l-au depistat æi identificat,
pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, pe cetãåeanul
pakistanez S. Akram, în vârstã de 35 ani.
Din verificãrile efectuate de ofiåerii Serviciului de Imigrãri
Mehedinåi æi poliåiætii de frontierã mehedinåeni a rezultat faptul
cã S. Akram nu deåine documente de cãlãtorie legale sau alte
documente valabile, care sã ateste faptul cã are drept de æedere
pe teritoriul României. Cercetãrile poliåiætilor au mai stabilit cã
cetãåeanul pakistanez nu figureazã cu cerere de vizã sau cu vizã
de intrare în România, nu se aflã în evidenåele Oficiului Român
de Imigrãri, iar intenåia acestuia era sã ajungã ilegal în Spania.
Poliåiætii de frontierã mehedinåeni i-au întocmit lui S. Akram
lucrare penalã în care este cercetat sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei
de stat, urmând ca în cursul zilei de 23 iunie a.c. sã fie predat
Oficiului Român pentru Imigrãri prin Serviciul de Imigrãri
Mehedinåi.
Valeriu PERA
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i 37

Poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Negreæti
Oaæ au desfãæurat, în seara de 15 iunie a.c., o acåiune pe linia
combaterii contrabandei. În jurul orei 22.30, lucrãtorii noætri, aflaåi
în misiune de supraveghere a frontierei de stat, au observat, la
aproximativ 100
metri de linia de
frontierã spre interior,
pe direcåia localitãåii
Moiæeni, un grup
de persoane care
transporta mai multe
colete voluminoase.
Poliåiætii de
frontierã au efectuat
somaåiile legale prin
voce æi, întrucât
persoanele nu s-au
supus acestora, au
executat mai multe
focuri de avertisment, în plan vertical, fãrã a încãlca teritoriul
statului vecin. Profitând de terenul accidentat æi împãdurit, grupul
s-a dispersat, iar persoanele au fugit spre teritoriul ucrainean.
Poliåiætii de frontierã au descoperit, la cercetarea zonei, la
aproximativ 250 metri de frontierã pe teritoriul åãrii noastre, 24 de
colete învelite în folie, în care se aflau 12.000 pachete de åigãri
marca Viceroy, cu timbru fiscal ucrainean.
Autoritãåile de frontierã române au luat legãtura cu grãnicerii
ucraineni, pentru cercetarea în comun a acestui eveniment.
Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã de poliåiætii de frontierã
sãtmãreni. Cercetãrile sunt continuate, pentru identificarea
persoanelor implicate æi tragerea lor la rãspundere.
Contrabandã cu åigãri
Miercuri, 29 iunie a.c., în jurul orei 15.00, la PTF Petea
s-a prezentat pentru a ieæi din åarã Mariana P., în vârstã de 29
ani, domiciliatã pe raza judeåului Maramureæ. Tânãra conducea
un autoturism marca Seat Toledo, înmatriculat în România. La
controlul de frontierã, acåionând în baza analizei de risc, lucrãtorii
noætri au efectuat un control amãnunåit asupra maæinii. Ei au
descoperit un locaæ special amenajat sub portbagajul maæinii, în
care se afla o mare cantitate de åigãri. Æi la controlul bagajelor,
poliåiætii de frontierã au mai descoperit, într-o geantã de voiaj
æi în buzunarele unui pantalon, câteva pachete de åigãri. În
total, poliåiætii de
frontierã au scos din
maæina tinerei 1.620
pachete de åigãri, de
diferite mãrci – Kent,
Marlboro, Vogue
– cu timbru fiscal
românesc, în valoare
totalã de 18.635
lei. Pentru aceste
åigãri conducãtoarea
auto nu a putut
prezenta documente
de provenienåã,
spunând doar cã le-a
cumpãrat din diferite
magazine.
Tânãra a declarat
cã, în momentul
în care a cumpãrat
maæina, aceasta
avea deja locaæul
special amenajat.
Conducãtoarea auto a declarat cã intenåiona sã ajungã în
Germania.
Mariana P. a fost sancåionatã contravenåional de cãtre poliåiætii
de frontierã cu suma de 1.000 lei, iar întreaga cantitate de åigãri
a fost ridicatã în vederea confiscãrii.
38
Oana TOTOREAN
În data de 31 mai a.c., în urma executãrii unei acåiuni pe
linia combaterii contrabandei cu åigãri, poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Brodina au depistat, în apropierea frontierei de stat,
un grup de persoane care transportau colete voluminoase.
Persoanele în cauzã au fost somate verbal de poliåiætii de
frontierã, însã au ignorat avertismentul, au abandonat coletele
æi au încercat sã fugã, profitând de terenul împãdurit.
Poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul
din dotare, fiind trase
patru focuri de armã
în plan vertical,
cu respectarea
prevederilor legale,
fiind astfel reåinuåi
numiåii: H. Sorin, în
vârstã de 27 ani, din Straja æi C. Ion,
de 20 ani, domiciliat în oraæul Vicovu
de Sus. În urma cercetãrilor efectuate,
a mai fost identificat ca fãcând parte
din grupul infracåional numitul H.Ioan, în vârstã de 20 ani,
domiciliat în comuna Straja.
În zonã, au fost gãsite abandonate 16 baxuri, ce conåineau
8.000 pachete de åigãri, marca „Doina”, de provenienåã
Republica Moldova, în valoare de 64.000 lei, care au fost ridicate
în vederea confiscãrii.
Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanelor în cauzã acte
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de trecere
ilegalã a frontierei de stat æi contrabandã în formã agravantã.
În ziua de 21 iunie a.c., pe timpul executãrii unei
misiuni specifice, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Brodina
au observat, în apropierea frontierei, patru persoane care se
deplasau dinspre Ucraina spre interiorul României, transportând
mai multe colete voluminoase.
Persoanele în cauzã au fost somate verbal de poliåiætii de
frontierã, însã au ignorat avertismentul æi au fugit spre localitatea
Falcãu.
În urma acåiunii
poliåiætilor de
frontierã, s-a reuæit
reåinerea numitului
G. Petru, în vârstã de
50 de ani, domiciliat
în localitatea Straja.
În zona unde a fost
reåinut bãrbatul, s-au
descoperit 8 baxuri,
ce conåineau 3.990
pachete de åigãri
marca „Doina”, de
provenienåã R. Moldova.
Poliåiætii de frontierã au
întocmit persoanei în cauzã acte
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de trecere ilegalã a
frontierei de stat æi contrabandã, acte
ce au fost înaintate Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Rãdãuåi.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 27.930 lei, a fost
reåinutã în vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de frontierã
suceveni.
Ilie POROCH-SERIÅAN
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i

În data de 19 iunie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Socol au desfãæurat o acåiune de prindere în flagrant a doi cetãåeni
români, care transportau åigãri destinate contrabandei.
Astfel, în jurul orei 20.00, în timp ce supravegheau zona
de risc, poliåiætii de frontierã au observat doi bãrbaåi care se
deplasau dinspre localitatea Socol spre linia de frontierã. Dupã
aproximativ 10 minute, cei doi s-au întors, fiecare având asupra
sa douã sacoæe mari. Persoanele au fost somate verbal de cãtre
poliåiætii de frontierã æi reåinute dupã câåiva metri. Dupã cercetarea
zonei respective, au fost
descoperite, pe malul
râului Nera, încã douã
colete voluminoase.
Bãrbaåii au fost conduæi
la sediul SPF Socol pentru
cercetãri, în urma cãrora
au fost identificaåi ca fiind
R. Darian, în vârstã de 26
ani æi I. Rada, în vârstã de
43 ani, ambii domiciliaåi în
judeåul Caraæ-Severin. La
verificarea bagajelor, a fost descoperitã
cantitatea de 6.300 pachete de åigãri
marca Marble, netimbrate, în valoare
aproximativã de 50.400 lei.
Întreaga cantitate de åigãri a fost
ridicatã în vederea confiscãrii, iar
poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor doi cetãåeni români
actele premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã.
În data de 6 iulie a.c., în jurul orei 00.30, poliåiæti de
frontierã din cadrul SPF Socol, în timpul misiunii, au observat un
autoturism care se deplasa pe DJ 571 C, pe comunicaåia dintre
localitãåile Lescoviåa æi Zlatiåa, în apropierea liniei de frontierã.
Autoturismul a staåionat pentru scurt timp, dupã care a pornit spre
localitatea Lescoviåa.
Echipajul poliåiei de frontierã a urmãrit autoturismul, pânã în
localitatea Lescoviåa, unde acesta a fost oprit pentru control. La
volan se afla un cetãåean român, iar la controlul efectuat, poliåiætii
nu au descoperit nimic suspect; la cercetarea zonei unde a fost
oprit autoturismul, lângã gardul unui imobil pãrãsit, au fost
descoperite æase colete, ambalate în saci de plastic, care conåineau
mai multe pachete de åigãri. În aceeaæi zonã, poliåiætii de frontierã
au depistat, ascuns în vegetaåie, un bãrbat, identificat la sediul
SPF Socol ca fiind T. Valentin, în vârstã de 23 ani, domiciliat în
judeåul Caraæ-Severin.
Bãrbatul a declarat
poliåiætilor de frontierã cã, în
data de 5 iulie, în jurul orei
23.00 a fost contactat de o
persoanã din localitatea
Lescoviåa, care i-a solicitat
sã meargã în apropierea
frontierei de stat, în zona
numitã Valea cu Piatrã,
pentru a ridica æase colete
cu åigãri, pe care sã le transporte pânã la comunicaåia DJ 571
C, de unde acestea urmau sã fie preluate æi transportate pânã la
domiciliul sãu din Lescoviåa, de cãtre S. Samir. De asemenea,
persoana în cauzã a menåionat cã åigãrile au fost trecute peste
frontiera de stat, din Serbia în România, de cãtre un cetãåean sârb
si cã, pentru preluarea æi transportarea åigãrilor, urma sã primeascã
suma de 50 euro.
Poliåiætii de frontierã au stabilit cã în cele æase colete erau
ambalate 2.800 de pachete de åigãri marca Marble, netimbrate,
în valoare aproximativã de 22.400 lei. Întreaga cantitate de åigãri
a fost ridicatã în vederea confiscãrii, în cauzã fiind întocmite
acte premergatoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã.
Iasmina MAGHIAR
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i
În data de
26 iunie a.c., s-a
prezentat pentru
a intra în åarã,
prin PTF Salonta,
cetãåeanul maghiar
D.A., în vârstã de
32 ani, conducând
o autoutilitarã marca
Renault. La controlul
de frontierã, existând
suspiciuni cu privire
la transportul de
åigarete ascunse, s-a
efectuat un control
amãnunåit asupra mijlocului de transport, ocazie cu care, într-un
locaæ special amenajat în partea superioarã a compartimentului
marfã, a fost descoperitã, ascunsã, cantitatea de 6.500 pachete
de åigarete marca JIN LING.
În urma verificãrilor efectuate æi a declaraåiei persoanei în
cauzã, a reieæit faptul cã åigaretele erau destinate comercializãrii
pe raza Municipiului Oradea.
Tot la PTF Salonta, s-a prezentat pentru a intra în åarã
cetãåeanul maghiar J. G., în vârstã de 43 ani, la volanul unei
autoutilitare Subaru Domingo. La controlul de frontierã efectuat,
având suspiciuni cu privire la existenåa în compartimentul bagajelor
a unor modificãri
atipice fabricantului
auto, s-a efectuat un
control amãnunåit
asupra mijlocului de
transport, ocazie cu
care, într-un locaæ
special amenajat,
sub o placã din
lemn prinsã lateral
în æuruburi, s-a
descoperit ascunsã
Contrabandã
andã
cu åigãri
i
cantitatea de 900
pachete de åigarete
marca JIN LING.
În urma declaraåiilor bãrbatului în cauzã, a reieæit faptul cã
acesta a achiziåionat åigaretele de pe teritoriul R. Ungare æi urma
sã le comercializeze pe raza municipiului Salonta.
Persoanelor în cauzã li s-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de contrabandã æi
deåinerea de cãtre
o persoanã în
afara antrepozitului
fiscal sau
comercializarea pe
teritoriul României
a produselor
accizabile supuse
marcãrii, fãrã a fi
marcate sau marcate
necorespunzãtor
ori cu marcaje
false peste limita a
10.000 åigarete.
Cele douã autovehicule au fost indisponibilizate la sediul
sectorului, iar cantitatea de 7.400 pachete de åigarete, în valoare
are
de aproximativ 55.250 lei, a fost confiscatã.
Cãtãlin SIMUÅ
39

Contrabandã cu åigãri
În data de 1
iunie a.c., în jurul
orei 07.30, un echipaj
operativ din cadrul
IJPF Maramureæ - SPF
Sarasãu a observat, în
apropierea frontierei
cu Ucraina, un grup
de persoane, care
transporta mai multe
colete voluminoase,
spre interiorul åãrii.
Poliåiætii de frontierã au procedat la somarea, prin voce, a
celor în cauzã, moment în care bãrbaåii au abandonat coletele æi
au fugit în direcåii diferite.
Lucrãtorii noætri au trecut imediat la urmãrirea suspecåilor,
fiind trase opt focuri de avertisment în plan vertical. Astfel, s-a
reuæit reåinerea unui cetãåean ucrainean, Attila F., în vârstã de
38 de ani.
Ulterior, a fost închisã comunicaåia Sighetu Marmaåiei - Satu
Mare (DN 19), cu sprijinul lucrãtorilor din cadrul Sectorului PF
Negreæti Oaæ æi Postului de Poliåie Certeze, care au reåinut încã
un cetãåean ucrainean, Vasyl S., de 34 ani.
La faåa locului au fost descoperite 21 de colete, ambalate în
folie de culoare neagrã, în care se aflau 10.500 pachete de åigãri,
marca Viceroy, de provenienåã ucraineanã, în valoare totalã de
aproximativ 87.000 lei.
Din primele cercetãri a rezultat faptul cã cei doi ucraineni au
introdus ilegal åigãrile de contrabandã din Ucraina, în România.
În cauzã s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor
de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat, iar întreaga
cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii. Cercetãrile
continuã, fiind sesizate æi autoritãåile de frontierã ucrainene, în
vederea documentãrii întregii activitãåi infracåionale, precum æi
a identificãrii tuturor persoanelor implicate.
În data de 3 iunie a.c., în jurul orei 23.30, o patrulã din
cadrul SPF Sighet a observat, în apropierea frontierei de stat, un
grup de persoane care transporta mai multe colete.
Imediat, lucrãtorii noætri au trecut la urmãrirea suspecåilor,
moment în care aceætia au abandonat coletele, fugind în direcåii
diferite. Pe timpul urmãririi au fost trase douã focuri de avertisment
în plan vertical, deoarece bãrbaåii nu s-au supus somaåiilor legale
prin voce. Aceætia au sãrit în apa râului Tisa æi au trecut pe malul
ucrainean.
Au fost informate autoritãåile
de frontierã ale statului vecin,
iar la cercetarea terenului au fost
descoperite 10 colete, ce conåineau
cantitatea de 8.890 pachete cu
åigãri, de provenienåã ucraineanã,
în valoare de aproximativ 74.000
lei.
În cauzã s-a întocmit dosar
penal pentru sãvâræirea infracåiunii
de contrabandã. Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã, în
vederea confiscãrii.
În data de 23 iunie a.c., în jurul orei 20.30, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Sighetu Marmaåiei, pe timpul executãrii
misiunilor specifice în zona de competenåã, au observat un grup
de persoane care transporta mai multe colete voluminoase. Acesta
se îndrepta de la linia de frontierã spre interiorul åãrii.
Poliåiætii de frontierã au intervenit æi procedat la somarea, prin
voce, a celor în cauzã, iar pentru reåinerea unuia dintre suspecåi
lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã tragã trei focuri de avertisment
în plan vertical. Acesta a fost identificat, ulterior, în persoana
numitului Iurevici S., cetãåean ucrainean, în vârstã de 21 ani. La
scurt timp, poliåiætii de frontierã au mai reåinut încã un cetãåean
ucrainean, S. T. Celelalte persoane au sãrit în apa râului Tisa æi
au trecut pe malul Ucrainean.
Au fost anunåate autoritãåile de frontierã ucrainene, care au
reåinut, pe malul Tisei, trei bãrbaåi. Acestea ne-au comunicat cã,
pe direcåia respectivã, au descoperit indicii clare cã s-a desfãæurat
40
o acåiune de contrabandã æi cã cele trei persoane sunt implicate
în acestã activitate infracåionalã.
La faåa locului au fost descoperite 15 colete ce conåineau
cantitatea de 7.500 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã,
în valoare de aproximativ
64.000 lei.
În cauzã s-a întocmit
dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de
contrabandã æi trecere
ilegalã a frontierei de
stat, iar întreaga cantitate
de åigãri a fost ridicatã, în
vederea confiscãrii.
În data de 24 iunie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Viæeu de Sus, pe timpul executãrii misiunilor specifice în
zona de competenåã, au observat, pe teritoriul ucrainean, în
apropierea frontierei de stat, un autocamion lângã care se aflau
douã persoane.
Lucrãtorii noætri au procedat la cercetarea terenului, iar pe
teritoriul României, la aproximativ 15 m de linia de frontierã,
au descoperit, ascunse în vegetaåie, 12 colete voluminoase, ce
conåineau 5960 pachete åigãri, de provenienåã ucraineanã.
Imediat au fost anunåate autoritãåile de frontierã ucrainene,
împreunã cu care s-a desfãæurat cercetarea în comun a
evenimentului. În urma verificãrilor, s-a constatat faptul cã
åigãrile de contrabandã au fost descãrcate din camionul respectiv
æi introduse ilegal în România, peste frontiera verde, de cãtre doi
bãrbaåi.
Unul dintre suspecåi a fost identificat în persoana lui Vasilievici
B., cetãåean ucrainean, în vârstã de 36 ani.
În cauzã s-a întocmit
dosar penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de
contrabandã æi trecere ilegalã
a frontierei de stat. Întreaga
cantitate de åigãri, în valoare
de aproximativ 50.000 lei,
a fost ridicatã, în vederea
confiscãrii.
În dimineaåa zilei de 25 iunie a.c., poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Valea Viæeului au efectuat semnalul regulamentar
pentru a opri la control, pe raza localitãåii Crasna Viæeului, un
autoturism marca Peugeot.
Conducãtorul auto a mãrit viteza, acroæând în spate
autoturismul Poliåiei de Frontierã æi îndreptându-se spre localitatea
Petrova.
Dupã o urmãrire de aproximativ 15 km, lucrãtorii noætri au
reuæit blocarea maæinii æi imobilizarea conducãtorului auto.
Acesta a fost identificat în persoana numitului Alin M., în vârstã
de 27 ani, domiciliat în localitatea Bistra.
La controlul efectuat asupra autoturismului s-a constatat cã în
acesta existã un adevãrat depozit de åigãri. Pe bancheta din spate
æi în portbagaj au fost
descoperite 12 baxuri ce
conåineau 5.886 pachete
cu åigãri de provenienåã
ucraineanã, în valoare de
aproximativ 50.000 lei.
Poliåiætii de frontierã
i-au întocmit bãrbatului
dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de
contrabandã.
Întreaga cantitate de
åigãri a fost ridicatã, în
vederea confiscãrii.
Radu LUNGU
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i

Câini de intervenåie, intraåi în serviciu la IJPF Mehedinåi
IJPF Mehedinåi a primit, pentru folosirea în serviciu de
supraveghere æi control al frontierei de stat, 15 câini de serviciu,
din rasa ciobãnesc german, ciobãnesc belgian(Malinois) æi
rottwailer, specializaåi în acåiuni de intervenåie, antiterorism
æi antidrog, destinaåi prevenirii æi combaterii infracåionalitãåii
transfrontaliere, în zona de competenåã æi care vor contribui
la creæterea eficienåei misiunilor poliåiætilor de frontierã
mehedinåeni.
Inspectoratul Mehedinåi foloseæte, în îndeplinirea atribuåiilor
funcåionale, 23 câini de serviciu specializaåi pentru intervenåie,
aceætia fiind destinaåi pentru asigurarea æi menåinerea ordinii
æi liniætii publice în zona de competenåã, pentru antiterorism,
folosiåi în descoperirea æi semnalarea substanåelor explozive,
pentru detectare de droguri, folosiåi în descoperirea æi
semnalarea stupefiantelor æi câini pentru urmãrire, folosiåi
pentru descoperirea, urmãrirea æi reåinerea infractorilor.
Dupã ce au fost repartizaåi de la Centrul Chinologic Sibiu,
câinii, în vârstã de pânã la 1 an, desfãæoarã activitatea de
predresaj, urmând ca, apoi, sã fie evaluaåi æi specializaåi pe
intervenåie, antiterorism, detectare droguri sau urmãrire, aceætia
fãcând echipã cu conductorii alãturi de care æi-au desfãæurat
activitatea de ataæament. Aceastã activitate este deosebit
de importantã, fiind baza dresajului de
specializare, practic formarea tuturor
deprinderilor câinelui. Predresajul constã
într-un ataæament foarte puternic faåã de conductor, exerciåii de
aport, exerciåii de disciplinizare (mersul alãturi de conductor,
poziåia aæezat, poziåia culcat, poziåia în picioare).
Dupã realizarea ataæamentului, câinii încep, încet,
prin antrenamente zilnice, sã rãspundã comenzilor date
de conductori æi sã se supunã tuturor cerinåelor acestora.
Pe parcursul acestei etape de lucru poliåiætii de frontierã
- conductorii trebuie sã dea dovadã de mult calm, sã evite
bruscarea, smucirea sau lovirea câinelui, pentru a nu induce
acestora lucrul „de fricã”.
Legãtura câine-conductor este foarte profundã, iar
temperamentul æi reacåiile câinelui sunt copii fidele ale
conductorului.
Derularea acestor programe de îmbunãtãåire a suportului
logistic, alãturi de celelalte acåiuni derulate de Ministerul
Administraåiei æi Internelor æi Poliåia de Frontierã, vor contribui
la îndeplinirea cu eficienåã a misiunilor de supraveghere a
frontierei de stat, scopul fiind securizarea frontierei de stat în
zona de competenåã.
Valeriu PERA
Am învãåat cu toåii sã iubim æi sã ne trãim viaåa…! Dar, unii
îæi trãiesc zilele, iar alåii viaåa. Trebuie sã ætim æi pentru ce trãim,
planificându-ne viitorul, clipã de clipã.
Viaåa e mai mult decât preåioasã, e chiar fragilã. În clipa asta
eæti, în clipa urmãtoare te-ai dus. Fiecare clipã trebuie stoarsã
de tot ce se poate da, fiindcã nu æti niciodatã când va cãdea
cortina. Înseamnã a transforma, constant, în luminã æi în flacarã
tot ceea ce suntem æi tot ce întâlnim. Dar, unii transformã totul
în întuneric æi se folosesc de flacãrã pentru
a arde æi ceea ce a mai rãmas bun, în unii
dintre noi. Aæteptarea ne dã iluzia cã facem
ceva aæteptând, când, de fapt, nu facem
altceva decât sã murim suportabil, puåin
câte puåin. (Octavian Paler ). Iar materialul
didactic numit iluzie, pe care Dumnezeu ni
l-a dat, nu face decât sã deconspire adevãrul
tuturor æi niciodatã nu poåi fi drept, dacã nu
îndeplineæti condiåia vitalã de a fi uman.
Întotdeauna ura te va aæeza sub inamicul tãu, rãzbunarea te
va pune pe aceeaæi treaptã cu el, dar numai iertarea te va înalåa
deasupra lui. (Sven Hassel). Æi câåi avem capacitatea aceasta?
Unii suntem plini de ranchiunã, ne mâncãm unii pe alåii, ne
injectãm cu venin…æi pentru ce? Fiecare are propriile lui scopuri,
se foloseæte de oameni, instigã, rãneæte, minte… urât! Valorile
morale cred cã au intrat în hibernare. Toåi trãim sub acelaæi cer,
însã nu toåi avem acelaæi orizont. Am fost, voi fi æi voi muri cu
optimism. Voi contamina cu dorinåa de a face bine æi voi alunga
HOMO HOMINI LUPUS
„Zadarnic! – Lupta se-nteåeæte,
Æi nu-i alegere de armã.
Sub pumnul grosolan al foråei
Dreptatea celui slab se sfarmã...”
Homo homini lupus, de Alexandru
Vlahuåã, Revista nouã, an I, nr 3,
15 februarie 1888
gândurile negative tuturor celor cu care intru în contact, fãrã a
batjocori sau bârfi pe cineva. Eu, una, nu-mi voi clãdi fericirea
pe nefericirea altcuiva, niciodatã; alåii, însã, da. E mai mult decât
dificil, însã mã doare sã vãd cum lumea e într-un puternic declin;
unii trãiesc plini de egoism æi doar pentru ei, nimeni nu mai face
nimic pentru celãlalt…poate doar rãu! Fiecare are propria lui
viaåã, fiecare rãspunde pentru faptele lui, mai devreme sau mai
târziu. Nu are nimeni dreptul sã judece…dar aici trebuie lucrat
æi corectat. Cu toate acestea, înainte de toate, îmi voi cerceta
– fãrã a pune diagnostice – toåi interlocutorii, pentru cã intuiåia
este una dintre capacitãåile mele æi voi avea
capacitatea sã-mi aleg prietenii - chiar dacã
unii m-au dezamãgit, au fost doar lecåii de viaåã
pe care le-am asimilat æi i-am iertat, fiecare
meritând æi a treia æansã. E foarte uæor sã acuzi,
atunci când eæti ajutat de o a treia ori a patra
persoanã, cu interese ascunse, punând paie
pe foc. Cu timpul, totul se rezolvã æi adevãrul
trebuie sã-æi arate faåa. Nu-mi pare rãu decât
atunci când vechile proverbe româneæti „pe
cine nu laæi sã moarã, nu te lasã sã trãieæti æi dacã îi dai un
deget îåi va lua toatã mâna” se adeveresc! Dar, asta e!… Iluzii,
deziluzii, viaåã, balanåã, cugetare, valori morale, iertare. Cearta,
ura, dezbinarea nu-æi au rostul; toåi avem o viaåã, toåi avem
necazuri æi probleme, de ce ne mai chinuim æi noi, unii pe alåii?
Unde am pierdut echilibrul æi raåionamentul? Consider cã, atâta
vreme cât cuæca nu e bine închisã, leul are perfectã dreptate.
Gabriela RADU
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r 41

Serviciul de Grãniceri al Estoniei
Estonia este o åarã balticã
situatã în Nordul Europei, cu
capitala la Talin. Graniåa de vest
a åãrii o constituie Marea Balticã,
în sud se învecineazã cu un alt stat
baltic, Letonia, la est cu Rusia æi la
nord cu Finlanda, prin intermediul
Golfului Finic. Estonia este o åarã
maritimã: linia åãrmului mãsoarã
3.794 km, având peste 1.500 de
insule, majoritatea nepopulate.
Teritoriul este acoperit, în proporåie
de 47%, cu pãduri.
Estonia are o populaåie de 1,4
milioane de locuitori. Aproximativ
douã treimi din populaåie este de
etnie estonã, ceilalåi cetãåeni fiind
de etnie rusã, întâlniåi, în general, în
capitala Talin æi o minoritate micã
finlandezã, ce se regãseæte, mai
ales, pe coasta de nord a Estoniei.
Limba oficialã a åãrii este
estoniana, limbã apropiatã de
cea finlandezã. Din cauza istoriei
sovietice a åãrii æi a minoritãåii
ruseæti se vorbeæte æi limba rusã,
iar limba englezã este consideratã
drept limbã strãinã, de o mare parte
a populaåiei.
Pe teritoriul de astãzi al Estoniei,
încã din preistorie, locuiau protoeuropeni,
care au fost asimiliaåi
de cãtre fino-ugrici. Åara a trecut
printr-un vast proces de creætinizare,
iniåiat de germani æi danezi, prin
câteva rãzboaie, în 1208, urmând
ca aceasta sã fie cuceritã în 1227.
Din Evul Mediu æi pânã în Epoca
Modernã, Estonia a fost controlatã
de diverse puteri nord-europene,
precum Danemarca, Suedia,
Polonia æi, în final, Rusia.
Estonia æi-a declarat
independenåa în timpul retragerii
trupelor sovietice din åarã, înainte
de a fi ocupatã de germani,
recunoscutã abia în 1920-1921 de
cãtre celelalte åãri. A fost ocupatã de
Uniunea Sovieticã, în iunie 1940. În
final, a devenit independentã doar
dupã dezintegrarea URSS (sfâræitul
lui 1990), la data de 20 august
1991. Aceastã datã, 20 august, a
fost apoi stabilitã ca sãrbãtoare de
stat în Estonia.
42
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

În anii 1990, Estonia s-a apropiat
de Europa Occidentalã, fiind legatã
cultural æi istoric cu aceasta.
A devenit membrã a NATO,
la 29 martie 2004, a Uniunii
Europene, la 1 mai 2004 æi a
Zonei euro, la 1 ianuarie 2011.
Estonia are o democraåie
constituåionalã, cu un preæedinte ales
de un parlament unicameral o datã
la patru ani. Guvernul, sau puterea
executivã, este format din primul
ministru, numit de preæedinte, æi
un cabinet alcãtuit din 14 miniætri.
Guvernul este numit de preæedinte
dupã aprobarea parlamentului.
Puterea legislativã aparåine
parlamentului unicameral, numit
Riigikogu, care are 101 locuri.
Membrii sunt aleæi prin vot universal,
pentru mandate de patru ani.
Curtea supremã de justiåie este
Curtea Naåionalã, sau Riigikohus,
cu 19 judecãtori, al cãror æef este
numit pe viaåã, de parlament, la
nominalizarea preæedintelui.
Votul prin Internet a fost deja
utilizat în cadrul alegerilor locale în
Estonia, iar legislatorii au autorizat,
de asemenea, utilizarea votului
prin Internet în cadrul alegerilor
parlamentare.
Estonia este cea mai bogatã åarã
balticã æi printre cele mai sãnãtoase
economii ale noilor state membre
ale Uniunii Europene. PIB-ul (de
17.627 USD/locuitor) este cotat la
aproximativ 60 % din media UE,
iar economia estonã creæte mult
mai repede decât cea a åãrilor din
Europa Centralã.
Estonia este bine dezvoltatã
tehnologic, cu un sector puternic în
domeniul informaticii.
Frontiera Republicii Estonia
are 1.448,6 kilometri, 767
kilometri de frontierã de mare
teritorialã æi 681,6 kilometri
frontierã terestrã. Frontiera de
est, ca frontierã externã a Uniunii
Europene, a constituit o prioritate
a Serviciului Grãniceri de ani de
zile.
Înfiinåarea Serviciului de Grãniceri al Estoniei
Pânã la sfâræitul rãzboiului de
independenåã (1922), frontierele
estoniene au fost pãzite de unitãåi
militare. În data de 30 mai 1922,
Parlamentul Estonian a adoptat o
lege care a pus Serviciul de Grãniceri
sub coordonarea administrativã a
Ministerului de Interne. În data de
20 septembrie 1922, organismul de
guvernare pentru Serviciul de Grãniceri
a fost format în baza unei propuneri
înaintate de ministrul de interne,
Karl Einbund. În data de 1 noiembrie
1922, un cunoscut locotenent colonel
din rãzboiul de independenåã, Ants
Kurvits, a fost numit æef al Serviciului
de Grãniceri. Aceastã zi e consideratã
data naæterii Serviciului de Grãniceri.
Ocupaåia sovieticã din 1940 a întrerupt
funcåionarea Serviciului de Grãniceri
Estonian independent.
Reînfiinåarea Serviciului de
Grãniceri
În data de 22 octombrie 1990,
Consiliul Suprem al Estoniei a adoptat
Legea Frontierelor Economice. Pentru
organizarea controlului, s-a înfiinåat
sediul central al Serviciului de apãrare
a frontierelor economice, condus de
Andrus Öövel. În data de 1 noiembrie
1990, Guvernul Republicii a stabilit
punctele de control permanent al
frontierei economice, iar aceastã
datã este consideratã a fi data a
reînfiinåãrii Serviciul de
Grãniceri Estonian.
Vulturul, simbol al
frontierei
Pictorul Günther
Reindorff a realizat sigla
Serviciului de Grãniceri i
Estonian, pentru cea de-a zecea ea
aniversare a acestuia, în 1932.
Ideea centralã a insignei este imaginea
unui vultur ce poartã o sabie în faåa unui
stâlp de frontierã. „Vulturul de Frontierã”
exprimã vigilenåa æi determinarea
grãnicerilor æi simbolizeazã puterea æi
coeziunea.
Serviciul de Grãniceri al
Estoniei - unul modern
Ultimii ani au adus schimbãri majore
în cadrul Serviciului de Grãniceri
estonian: structura sa a fost optimizatã
æi legea Serviciului de grãniceri a intrat
în vigoare, ceea ce a determinat o
schimbare în statutul Grãnicerilor, ca
organizaåie. Procesul de optimizare,
care a început în 2005, a fost încheiat,
având ca rezultat crearea urmãtoarelor
instituåii de grãniceri care funcåioneazã
optim: Regiunea de Nord a Grãnicerilor,
Regiunea de Nord-Est a Grãnicerilor,
Regiunea de Sud-Est a Grãnicerilor,
Regiunea de Vest a Grãnicerilor,
Grupul Aviatic æi Consiliul Grãnicerilor
numãrând, în total, 1.800 de angajaåi.
Intrarea în vigoare a Legii Serviciului
de Grãniceri a însemnat trecerea
grãnicerilor de la o structurã militarã
la una administratã de Ministerul de
Interne. Organizarea serviciului æi
planificarea carierei a fost eficientizatã
pentru grãniceri, pentru cã legea
ia în considerare statutul special al
Grãnicerilor.
Pânã de curând, una dintre cele
mai importante provocãri a fost cea a
personalului corespunzãtor. Serviciul
de Grãniceri a implementat toate
mãsurile posibile pentru a rãspunde
acestei provocãri. Un factor motivant,
semnificativ, a fost decizia cu privire la
salarii, conform cãreia grãnicerii care
lucreazã pe frontiera de est câætigã cu
30% mai mult decât cei din celelalte
regiuni. Salariul lunar mediu al unui
grãnicer din nord poate ajunge pânã
la 16.200 coroane estoniene, cu prime
incluse (aproximativ 1.000 euro),
salariul lunar mediu al unui subofiåer
de la frontiera de est este de 18.750
coroane estoniene (aproximativ
1.200 euro).
Aderarea la Schengen
= recunoaæterea
muncii depuse
Serviciul de Grãniceri
a fost optimizat continuu,
urmând exemplul celor
mai bune practici în Europa,
fiind dezvoltat cu scopul de
a fi
pregãtit sã adere la spaåiul
de vize Schengen. În stadiile
incipiente ale dezvoltãrii, Serviciul de
Grãniceri estonian a urmat exemplul
Serviciului de Grãniceri finlandez, unul
dintre cele mai eficiente din Europa. De
aceea, aderarea la spaåiul Schengen a
decurs uæor pentru grãnicerii estonieni.
Pregãtirile pentru aderarea la
Schengen au început cu procesul
aderãrii la Uniunea Europeanã. Serviciul
de Grãniceri estonian a lucrat în mod
continuu, ani de zile, pentru a îndeplini
cerinåele Schengen. Primii paæi concreåi
de aderare la spaåiul Schengen au fost
fãcuåi în decembrie 2005. În timpul
procesului de fuziune, Grãnicerii
au trebuit sã fie pregãtiåi pentru a
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r 43

îndeplini cerinåele Schengen. O
realizare importantã a fost armonizarea
legislaåiei, a întregii documentaåii cu
cerinåele Schengen. Acelaæi lucru poate
fi spus æi despre formarea personalului.
Grãnicerii estonieni cunosc în detaliu
modul de utilizare a tehnologiei care a
fost achiziåionatã cu fonduri Schengen
æi care face parte din metodele de lucru
ale unui grãnicer european.
Serviciul de Grãniceri a primit
un sprijin important prin programul
Facilitatea Schengen, care a fost înfiinåat
pentru a ajuta finanåarea activitãåilor
unor noi state membre pe frontiera
externã a Uniunii Europene, în vederea
pregãtirii pentru aderarea la spaåiul
comun de vize Schengen. Comisia
Europeanã a alocat Estoniei 77 milioane
euro (1,2 miliarde coroane estoniene) în
cadrul facilitãåii programului Schengen.
Serviciul de Grãniceri a primit 776,7
milioane coroane (50 milioane de
euro).
Frontiera de est, ca frontierã
externã a Uniunii Europene, a fost
prioritatea Serviciului de Grãniceri
ani de zile. În cadrul programului
Facilitatea Schengen, pe frontiera
de est s-au stabilit noi cordoane,
poziåii radar æi un sistem modern de
supraveghere. Serviciul de grãniceri a
utilizat programul Facilitatea Schengen
pentru: îmbunãtãåirea infrastructurii,
creæterea capacitãåii de supraveghere,
îmbunãtãåirea reacåiei la evenimente,
creæterea eficienåei inspecåiei în
punctele de frontierã. Aceste mãsuri au
dezvoltat profesionalismul grãnicerilor.
Aderarea la Schengen nu a însemnat
doar noi oportunitãåi de cãlãtorie pentru
cetãåeni, ci a fost æi o recunoaætere clarã
a structurilor care garanteazã securitatea
naåionalã. Prin evaluãrile Schengen,
Europa a evaluat pozitiv capacitatea
grãnicerilor estonieni.
Noi provocãri
44
Începând cu 21 decembrie 2007,
data intrãrii Estoniei în spaåiul Schengen,
a devenit mai simplu pentru estonieni sã
cãlãtoreascã în alte state membre. Ce
a schimbat aderarea la Schengen în
activitatea zilnicã a grãnicerilor? Pentru
aceætia, aderarea la spaåiul comun de
vize a adus o nouã provocare, în sensul
cã, atunci când Acordul Schengen a
intrat în vigoare æi au fost eliminate
controalele æi supravegherea la
frontierele interne, a devenit importantã
implementarea mãsurilor compensatorii.
Pentru prevenirea infracåionalitãåii
transfrontaliere æi migraåiei ilegale s-a
pus un accent important pe adunarea
æi analizarea informaåiilor, cooperarea
cu localnicii æi guvernele locale æi
departamentele naåionale ce garanteazã
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

securitatea naåionalã æi cu structurile
internaåionale.
În locul controlului de paæapoarte,
care avea loc, înainte, la frontierã, baza
legalã pentru æederea în Estonia este
verificatã, mai activ, pe întreg teritoriul
åãrii. Unitãåi mobile au fost puse în
operaåiune pentru asta. Un mecanism
de compensare extrem de important îl
constituie patrulele comune ale poliåiei
æi grãnicerilor, care verificã documentele
æi autovehiculele din åarã, în scopul de
a descoperi cazuri eventuale de migraåie
ilegalã. Datoritã resurselor din Facilitatea
Schengen æi a condiåiilor de lucru optime,
capacitatea Serviciului de Grãniceri
a fost mãritã în mod semnificativ.
Serviciul de Grãniceri continuã sã
facã eforturi pentru a fi un partener
egal cu organizaåiile responsabile de
supravegherea frontierelor externe ale
Uniunii Europene. Scopul Serviciului
de Grãniceri este de a crea un sentiment
de securitate pentru cetãåenii Europei æi
Estoniei. Aceætia doresc sã se numere
printre cei mai buni grãniceri ai Uniunii
Europene.
Reforma din 2010
În mod esenåial, responsabilitãåile
Consiliului de Poliåie, Consiliului pentru
Cetãåenie æi Migraåie æi Consiliului
Grãnicerilor au fost interconectate de
mult timp. Fuziunea celor trei instituåii
a fost realizatã în mod oficial la data de
01.01.2010, odatã cu instituirea unui
singur Consiliu al Poliåiei æi Grãnicerilor
(PBGB – Police and Border Guard
Board).
Aceastã structurã, PBGB, are numele
comun de Poliåie æi este compusã din 4
servicii:
Serviciul de Grãniceri
Serviciul de Ordine Publicã
Serviciul de Criminalisticã
Serviciul de Migraåie
Principalele sarcini ale acestor
servicii sunt: securizarea frontierei
externe a Uniunii Europene, asigurarea
siguranåei æi ordinii publice pe întreg
teritoriul statului, stabilirea cetãåeniei æi
eliberare a documentelor, investigarea æi
prevenirea infracåiunilor.
Unirea instituåiilor nu a presupus
nici o modificare semnificativã în
comunicarea cu organizaåiile. Procedura
de lucru a rãmas neschimbatã æi toate
serviciile actuale au continuat sã fie
disponibile în perioada de tranziåie,
precum æi dupã aceasta. În acelaæi timp, a
continuat dezvoltarea serviciilor, pentru
a obåine un consiliu mai cuprinzãtor æi
mai folositor pentru cetãåean.
Serviciul de grãniceri îæi desfãæoarã
în continuare activitatea, deæi s-au
eliminat controalele æi supravegherea la
frontierele interne, atribuåiile acestora
fiind extinse pe întreg teritoriul åãrii.
Pregãtire
Academia de Administraåie publicã
este o instituåie de stat care oferã
pregãtire profesionalã funcåionarilor
publici aparåinând zonei de guvernãmânt
(competenåã) a Ministerului de Interne.
Academia a fost înfiinåatã în 1992, dupã
ce Estonia æi-a recãpãtat independenåa.
Obiectivul Academiei de
Administraåie Publicã este ca, prin
intermediul securitãåii interne, corelate
cu învãåãmântul academic, prin
activitãåi de cercetare æi dezvoltare
æi, de asemenea, prin pregãtirea de
funcåionari publici oneæti æi competenåi,
sã sprijine crearea unui stat sigur æi a
condiåiilor pentru o dezvoltare stabilã
pe tot cuprinsul Estoniei æi, totodatã, sã
contribuie la securitatea întregii Uniunii
Europene.
Academia de Administraåie Publicã
pregãteæte viitori funcåionari publici
în æase colegii, având ca specialitãåi:
poliåie, salvare, grãniceri, corecåie,
fiscalitate æi vamã.
Studiile sunt puse în aplicare la
nivelurile: pregãtire profesionalã,
învãåãmânt profesional superior æi curs
de masterat sub ambele forme: cursuri
la distanåã æi cursuri de zi.
Studenåii beneficiazã de burse;
de asemenea, cei mai buni studenåi
au posibilitatea de a obåine o bursã
suplimentarã, în baza rezultatelor
obåinute.
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r 45

Academia este constituitã din
Colegiul de Poliåie, Colegiul de
Salvare, Colegiul de Finanåe, Colegiul
Juridic æi Colegiul de Administraåie
Publicã; toate acestea se aflã în Talin,
în cadrul aceluiaæi campus, alãturi de
clãdiri pentru cazare, pentru cantinã
æi recreere a studenåilor. Academia
include, de asemenea, æi Colegiul de
Grãniceri, care este situat la periferia
oraæului Talin, în Muraste, cuprinzând
æi locuri de cazare, masã æi recreere
pentru studenåi.
Din anul 2004, Æcoala de Poliåie,
care oferã pregãtire profesionalã pe
baza învãåãmântului secundar, situatã
în Paikuse, Æcoala de Salvare, situatã
în Väike-Maarja æi Æcoala de Grãniceri,
aparåinând Colegiului de Grãniceri
din Muraste, s-au unit cu Academia
de Administraåie Publicã. În cadrul
Academiei sunt înscriæi aproximativ
1.400 de studenåi, 1.000 dintre aceætia
în învãåãmântul profesional superior
æi 400 în învãåãmântul profesional.
Toate planurile de învãåãmânt au
fost acreditate, în urma predãrii æi
întocmirii planurilor de învãåãmânt,
fiind îndeplinite toate cerinåele æi
tendinåele din domeniul învãåãmântului
internaåional, inclusiv cerinåele care
decurg din Procesul de la Bologna
al Uniunii Europene. Academia de
Administraåie Publicã are relaåii de
lucru strânse cu multe alte instituåii
strãine de învãåãmânt superior, studenåii
æi profesorii au posibilitatea sã studieze
sau sã predea în strãinãtate, fie în cadrul
programelor ERASMUS, fie al altor
programe de schimb de experienåã.
În cadrul Academiei de Administraåie
Publicã, au fost create toate condiåiile
pentru un proces de studiu de succes,
pentru efectuarea de cercetãri aplicate,
dezvoltare profesionalã individualã
æi comunicare cu alåi profesori æi
studenåi din Estonia æi din strãinãtate.
Sunt elaborate suporturi pentru studii
de securitate statalã internã æi altele
legate de administraåia publicã, sunt
publicate documente de cercetare,
Academia îæi sprijinã biblioteca æi oferã
multe oportunitãåi æi condiåii deschise
pentru activitãåi legate de culturã
æi sport. Conform ideii prin care un
funcåionar public de succes trebuie sã
se dezvolte pe parcursul întregii sale
activitãåi, Academia de Administraåie
Publicã oferã un învãåãmânt profesional
continuu pentru funcåionarii publici,
care este organizat de Centrul de
Dezvoltare æi Pregãtire a Administraåiei
Publice din cadrul Academiei(ATAK).
Petre BUCUR
www.virtual-aula.eu
46
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r 47

CALCULUL PENSIILOR
I. Definiåii
Pentru a putea înåelege modul de calcul stabilit de Legea 263/
2010 privind sistemul unitar de pensii publice, trebuie sã definim,
mai întâi, termenii folosiåi de acest act normativ.
- Punctajul lunar: suma stabilitã prin raportarea câætigului
salarial brut/solda brutã sau, dupã caz, a venitului lunar asigurat,
care a constituit baza de calcul a contribuåiei de asigurãri sociale,
la câætigul salarial mediu brut din luna respectivã, comunicat de
Institutul Naåional de Statisticã (pentru lunile pentru care Institutul
Naåional de Statisticã încã nu a comunicat câætigul salarial mediu
brut se utilizeazã, pentru întreaga lunã, ultimul câætig salarial
mediu brut comunicat);
- Punctajul anual: suma determinatã prin împãråirea la 12 a
sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic;
- Punctajul mediu anual: suma determinatã prin împãråirea
numãrului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale
ale asiguratului la numãrul de ani corespunzãtor stagiului complet
de cotizare, prevãzut în anexa nr. 5 sau, dupã caz, anexa nr. 6 din
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
- Punct de pensie: valoare fixã, stabilitã de lege în funcåie de
care se stabileæte cuantumul pensiei. La data intrãrii în vigoare
a Legii 263/2010 valoarea punctului de pensie era de 732,8 lei.
Valoarea punctului de pensie se majoreazã anual cu 100% din
rata inflaåiei, la care se adaugã 50% din creæterea realã a câætigului
salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. În situaåia în care
unul dintre indicatorii menåionaåi, realizaåi pe anul precedent,
are valoare negativã, la stabilirea valorii punctului de pensie
se utilizeazã indicatorul cu valoare pozitivã. În situaåia în care
ambii indicatori, realizaåi pe anul precedent, au valori negative,
se pãstreazã ultima valoare a punctului de pensie.
Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se
majoreazã anual cu 100% din rata inflaåiei, la care se adaugã
45% din creæterea realã a salariului mediu brut, realizate pe
anul precedent. Procentul din creæterea realã a salariului mediu
brut, luat în considerare la majorarea anualã a valorii punctului
de pensie, se reduce gradual cu câte 5% în fiecare an, astfel
încât, începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se
majoreazã anual cu 100% din rata inflaåiei realizatã pe anul
precedent.
II. Calculul pensiilor
Cuantumul pensiei se determinã prin înmulåirea punctajului
mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de
pensie.
La determinarea cuantumului pensiei fracåiunile de leu se
întregesc la un leu în favoarea pensionarului.
În cazul persoanelor care realizeazã stagii de cotizare în
mai multe situaåii, pentru care legea prevede stagii complete
de cotizare diferite, punctajul mediu anual se determinã prin
însumarea punctajelor medii anuale calculate corespunzãtor
stagiilor complete de cotizare prevãzute de Legea 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice, pentru fiecare dintre
situaåiile respective.
Pentru calcularea punctajului mediu anual, a punctajului
anual æi a punctajului lunar se utilizeazã 5 zecimale.
III. Situaåii particulare de calcul al pensiilor pentru
persoane aflate în alte situaåii
În situaåia asiguraåilor care contribuie la un fond de pensii
administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiåiile Legii 263/
2010 privind sistemul unitar de pensii publice se corecteazã cu
raportul dintre contribuåia datoratã la sistemul public de pensii æi
contribuåia prevãzutã de lege pentru condiåii normale de lucru.
Pentru perioadele asimilate, aæa cum sunt acestea definite
în Legea pensiilor, punctajul lunar se calculeazã prin utilizarea
unui procent de 25% din câætigul salarial mediu brut lunar din
perioadele respective. Acest mod de calcul este utilizat pentru
perioadele în care asiguratul a fost în una din urmãtoarele
situaåii: a urmat cursurile de zi ale învãåãmântului universitar,
48
organizat potrivit legii, pe durata normalã a studiilor respective,
cu condiåia absolvirii acestora cu diplomã a satisfãcut serviciul
militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata
legal stabilitã, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat a
beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu
pentru creæterea copilului în vârstã de pânã la 2 ani sau, în cazul
copilului cu handicap, de pânã la 3 ani a fost elev al unei æcoli
militare /æcoli de agenåi de poliåie sau student al unei instituåii de
învãåãmânt din sistemul de apãrare naåionalã, ordine publicã æi
siguranåã naåionalã pentru formarea cadrelor militare, poliåiætilor æi
funcåionarilor publici cu statut special din sistemul administraåiei
penitenciare, cu excepåia liceului militar.
Pentru stagiul potenåial, acordat persoanelor în drept sã obåinã
o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:
a) 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
b) 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate;
c) 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.
Pentru perioadele în care persoana a fost æomer, la determinarea
punctajului lunar se iau în considerare drepturile bãneæti lunare
acordate care au constituit baza de calcul a contribuåiei de
asigurãri sociale. De la aceastã regulã se excepteazã persoanele
care beneficiazã de plãåi compensatorii, pentru care s-a achitat
contribuåia din bugetul asigurãrilor pentru æomaj. În acest caz,
la determinarea punctajului lunar se utilizeazã suma obåinutã
în urma aplicãrii asupra drepturilor primite a raportului dintre
cota de contribuåie individualã de asigurãri sociale æi cota de
contribuåie de asigurãri sociale aprobatã pentru locurile de muncã
în condiåii normale.
Pentru perioadele de asigurare realizate de cãtre cadrele
militare trecute în rezervã, poliåiætii æi funcåionarii publici cu statut
special din sistemul administraåiei penitenciare ale cãror raporturi
de serviciu au încetat, din domeniul apãrãrii naåionale, ordinii
publice æi siguranåei naåionale, care beneficiazã de ajutoare lunare
ce se asigurã din bugetul de stat, în condiåiile legii, la determinarea
punctajului lunar se utilizeazã cuantumul ajutorului lunar care a
constituit baza de calcul a contribuåiei de asigurãri sociale.
Pentru cadrele militare în activitate, soldaåii æi gradaåii
voluntari, poliåiætii æi funcåionarii publici cu statut special din
sistemul administraåiei penitenciare, din domeniul apãrãrii
naåionale, ordinii publice æi siguranåei naåionale, care au realizat
stagiul minim de cotizare în specialitate æi care contribuie la
sistemul public de pensii dupã împlinirea vârstei standard de
pensionare prevãzutã în anexa nr. 6, punctajul lunar realizat în
perioada respectivã se majoreazã cu 0,5% doar pentru perioadele
în care nu se cumuleazã pensia cu venituri de naturã salarialã.
Persoanele care au desfãæurat activitãåi în locuri de muncã
încadrate în grupele I æi a II-a de muncã, potrivit legislaåiei
anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfãæurat activitãåi
în locuri de muncã încadrate în condiåii deosebite, condiåii
speciale sau alte condiåii de muncã, potrivit legii, beneficiazã de
majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective,
dupã cum urmeazã: cu 25% pentru perioadele în care au
desfãæurat activitãåi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncã,
potrivit legislaåiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în
locuri de muncã încadrate în condiåii deosebite, potrivit legii
cu 50% pentru perioadele în care au desfãæurat activitãåi în
locuri încadrate în grupa I de muncã, potrivit legislaåiei anterioare
datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncã încadrate în
condiåii speciale, potrivit legii cu 50% pentru perioadele în
care au desfãæurat activitãåi în locuri încadrate în alte condiåii de
muncã, potrivit legii.
Casa Naåionalã de Pensii Publice (CNPP) æi casele de pensii
sectoriale au obligaåia de a comunica asiguraåilor punctajul anual
æi punctajul cumulat pentru perioadele de cotizare æi de a certifica
asiguraåilor, din oficiu, o datã la 2 ani stagiul de cotizare. De
asemenea, stagiul de cotizare poate fi certificat oricând la cererea
asiguraåilor, contra cost. Tariful serviciului respectiv se stabileæte
anual de CNPP æi casele de pensii sectoriale.
În numãrul viitor: Stabilirea æi plata pensiilor
Valentin MARIN
F R O N T I E R A L L e g i s

Statutul poliåistului MODIFICAT
-
Legea 360/2002 privind Statutul poliåistului a fost
modificatã, dupã cum urmeazã:
1. La articolul 16 alineatul (1), literele a) æi b) vor avea
urmãtorul cuprins:
„a) sã aibã împlinit stagiul minim în gradul profesional deåinut
sau sã îl împlineascã în cursul anului calendaristic respectiv;
b) sã fi fost apreciat pe întreaga perioadã a stagiului minim în
grad cu calificativul de cel puåin «bine». Anii în care poliåistului i
s-au acordat calificative inferioare acestuia sau nu a fost evaluat
nu intrã în calculul stagiului minim în grad.”
Reamintim cã art. 16 se referã la avansarea poliåistului
- condiåiile pentru obåinerea gradului profesional urmãtor. De
menåionat cã a fost eliminat calificativul „excepåional”.
2. La articolul 22, alineatele (7) æi (8) vor avea a urmãtorul
cuprins:
„(7) Competenåele emiterii actelor administrative
privind naæterea, modificarea, suspendarea æi încetarea
raportului de serviciu al poliåistului se stabilesc prin
ordin al ministrului administraåiei æi internelor, în
condiåiile legii.
(8) În cazurile prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. j),
precum æi în situaåii temeinic justificate, menåionate nate
în actele administrative emise în acest scop, poliåiætii iætii
pot fi puæi la dispoziåia unitãåii pe o perioadã de
cel mult 3 luni, timp în care vor beneficia de
drepturile bãneæti avute, cu excepåia indemnizaåiei
de conducere, dupã caz. În cazuri excepåionale, cu
aprobarea ministrului administraåiei æi internelor,
acest termen poate fi prelungit cu încã cel mult 3
luni.”
Menåionãm cã art. 69 are urmãtorul cuprins:
(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliåistului istului
se dispune în mod corespunzãtor de cãtre persoanele
care, potrivit art. 15, au competenåa de acordare are a
gradelor profesionale æi are loc:
a) la împlinirea vârstei æi a vechimii în serviciu,
necesare pensiei de serviciu;
b) la pierderea capacitãåii de muncã, în condiåiile
legii;
c) la împlinirea limitei de vârstã în grad
profesional;
d) la cerere;
e) la numirea într-o altã funcåie publicã;
f) prin demisie;
g) la destituirea din poliåie;
h) la acordarea calificativului nesatisfãcãtor, de douã ori;
i) când este condamnat prin hotãrâre judecãtoreascã rãmasã
definitivã, cu excepåia cazurilor în care s-a dispus suspendarea
executãrii pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru
infracåiuni sãvâræite din culpã, pe baza aprobãrii persoanelor
care au acordat gradele profesionale prevãzute la art. 15;
j) când, în urma reorganizãrii activitãåii Ministerului Internelor
æi Reformei Administrative sau a unei unitãåi de poliåie ori
a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliåistul
respectiv, nu sunt posibilitãåi pentru ca acesta sã fie încadrat
într-o funcåie similarã în aceeaæi unitate sau în alte unitãåi;
k) când nu promoveazã examenul de definitivare prevãzut la
art. 21 alin. (5);
l) când s-a stabilit cã a fost încadrat în mod fraudulos în poliåie,
chiar dacã aceastã situaåie a fost depistatã ulterior;
m) în situaåia nedefinitivãrii de cãtre agenåii de poliåie a
studiilor prevãzute la art. 73 alin. (8).
(2) Raporturile de serviciu ale poliåistului nu pot înceta prin
demisie la instituirea stãrii de urgenåã sau a stãrii de asediu ori în
caz de mobilizare æi de rãzboi.
Deci, în noua reglementare a art. 22, perioada în care poliåistul
poate fi pus la dispoziåie s-a redus de la 6 luni la 3 luni. S-a
prevãzut, totuæi, ca æi excepåie, posibilitatea prelungirii perioadei,
cu aprobarea ministrului administraåiei æi internelor, la 6 luni.
3. Articolul 26 va avea urmãtorul cuprins:
„Art. 26. – (1) Activitatea æi conduita poliåistului sunt evaluate
o datã pe an, iar concluziile se consemneazã în evaluarea anualã
de serviciu, cu acordarea uneia dintre urmãtoarele calificative:
«foarte bine», «bine», «satisfãcãtor», «nesatisfãcãtor».
(2) În cazul în care poliåistul nu a desfãæurat activitate pe
durata întregului an, calificativul acordat ca urmare a evaluãrii
întocmite pentru perioada sau perioadele lucrate constituie
calificativ anual numai dacã activitatea desfãæuratã
depãæeæte cumulat 6 luni.
(3)
Metodologia privind evaluarea poliåistului se
stabileæte prin ordin al ministrului administraåiei æi
internelor.”
4. La articolul 47, alineatele (3) æi (4) se
abrogã.
Reamintim aceste prevederi:
(3) La încetarea detaæãrii, poliåistul va fi numit
într-o funcåie echivalentã celei din care a fost
detaæat, dacã este vacantã, sau în altã funcåie
corespunzãtoare gradului profesional deåinut, în
condiåiile prezentei legi.
(4) Prevederile alin. (3) se aplicã æi poliåiætilor care
au
desfãæurat misiuni internaåionale sau au participat
la
cursuri în strãinãtate, la încetarea acestor situaåii.
5
La articolul 71 alineatul (1), litera a) va avea
urmãtorul cuprins:
„a) în urmãtoarele 6 luni dupã adoptarea mãsurilor
prevãzute la art. 69 alin. (1) lit. j);”
Prevederile anterioare ale acestui articol menåionau
cã „Poliåiætii care la data încetãrii raporturilor de serviciu
nu îndeplinesc condiåiile de vârsta æi vechime pentru a li
se acorda
pensie de serviciu beneficiazã de programe de
reconversie profesionalã astfel:
a) în
ultimele 6 luni dinaintea adoptãrii mãsurilor
prevãzute la art. 69 lit. j);”
6. La articolul 78, alineatul (1) va avea urmãtorul
cuprins:
„Art. 78. – (1) Procedura æi cazurile de modificare æi/sau
suspendare a raporturilor de serviciu ale poliåistului se stabilesc
prin ordin al ministrului administraåiei æi internelor.”
Art. II. - Prezenta lege intrã în vigoare la 3 de zile de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepåia
prevederilor punctelor 4 æi 6 care intrã în vigoare la data de 1
ianuarie 2012.
Vechea prevedere a art. 78:
„(1) Dispoziåiile prezentei legi se completeazã cu prevederile
Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcåionarilor publici, cu
modificãrile æi completãrile ulterioare, æi ale altor acte normative
în vigoare aplicabile funcåionarului public, în situaåia în care
domeniile respective nu sunt reglementate în legislaåia specificã
poliåistului.”
De menåionat faptul cã modificãrile la Legea 360/2002
privind statutul poliåistului, adoptate de Camera Deputaåilor, au
fost atacate pentru neconstituåionalitate la Curtea Constituåionalã,
iar acåiunea a fost respinsã.
F R O N T I E R A L L e g i s 49

Privirea titlului, în realitate, o datã,
conduce imediat la naæterea æi renaæterea
discuåiilor controversate asupra caracterului
evenimentului evocat. Astãzi, dupã
trecerea a mai bine de jumãtate de veac de
la 23 august 1944, pot sã afirm categoric
cã cele întâmplate atunci
au reprezentat o loviturã
de palat. Ea a fost datã
din ordinul Regelui Mihai
I. A fost organizatã în cel
mai strict secret de foråele
palatului, pentru a nu
putea fi contracaratã. S-a
încercat, în timp, sã se
atribuie meritul organizãrii
æi succesului loviturii de
atunci Partidului Comunist
din România.
Pentru a vedea exact
ce s-a întâmplat, voi evoca
pe scurt evenimentele.
Frontul de est, aripa de
sud – Ucraina – cunoætea
o înaintare spectaculoasã
a armatelor sovietice,
comandate de mareæalul
Malinovski. Pentru România, exista o
singurã soluåie: ieæirea din rãzboiul dus
alãturi de puterile Axei æi alianåa cu
foråele Naåiunilor Unite. În acest sens, se
duseserã tratative la Stockholm æi la Cairo.
Se stabilise, oarecum, data unei lovituri
de stat, de palat, la 26 august 1944, la
Bucureæti. Momentul fusese ales în funcåie
de posibilitãåile aviaåiei anglo-americane
din sudul Italiei de a survola æi a bombarda
teritoriul României.
Însã, evenimentele s-au precipitat.
Mareæalul Ion Antonescu a decis sã
organizeze o rezistenåã împotriva
înaintãrii sovietice pe linia fortificaåiilor
Focæani-Nãmoloasa-Galaåi. A încercat sã
ia legãtura cu fruntaæii vieåii politice din
România, conducãtorii PNL, PNÅ, ai aripii
George Brãtianu etc. Nu a reuæit. Atunci a
fost convocat, în ziua de 23 august, dupãamiazã,
la palatul regal din Bucureæti.
Acolo, Regele Mihai urma sã aibã o discuåie
cu mareæalul Ion Antonescu. Regele avea
în faåa lui douã variante, pregãtite în tainã
împreunã cu Regina mamã Elena æi cu
mareæalul palatului, generalul Constantin
Sãnãtescu. Se prevedea, ca primã soluåie,
posibilitatea unei înåelegeri cu mareæalul
Ion Antonescu, demisia acestuia, ieæirea
României din rãzboiul alãturi de Axã æi
intrarea în luptã alãturi de foråele Naåiunilor
Unite. A doua variantã prevedea eventuala
opoziåie a mareæalului, arestarea lui,
anihilarea foråelor germane de pe teritoriul
României, ieæirea din alianåa cu foråele
Axei æi intrarea în rãzboi alãturi de foråele
50
23 AUGUST U 1944
4
Naåiunilor Unite, împotriva foætilor aliaåi.
În ziua de 23 august 1944, cãtre orele 15,
mareæalul a venit la palat în automobilul sãu
Mercedes, dãruit de Adolf Hitler. În curte
l-a întâlnit pe cãpitanul Jacques Ergotism,
venit la palat din Comuna Afumaåi, unde
prânzise la familia
Vania Negroponte.
Cãpitanul i-a atras
atenåia mareæalului
sã nu intre în palat,
deoarece i se pregãteæte
ceva neplãcut. Nu ætia
nici el prea multe.
În Bucureæti circula
zvonul cã se pune
la cale „le coup” -
lovitura. Era un zvon
public. Era adevãrat.
Regele Mihai stabilise
cu doi plutonieri
majori de încredere,
Gh. Tãtãrescu æi D.
Bâlã, ca, la un semnal
al sãu, sã intre în
biroul în care discuta
cu mareæalul æi sã-l
aresteze. Semnalul urma sã fie zgomotul
provocat de aruncarea unor chei pe masã
de cãtre Rege. Mareæalul nu a åinut seama
de avertisment æi a intrat în palat. Acolo,
discuåia dintre el æi Rege a cãpãtat o notã
violentã. Fiind foarte cald, mareæalul a dus
mâna cãtre buzunar pentru a-æi scoate
batista. Regele s-a speriat, crezând cã va
fi scos revolverul. Atunci a aruncat cheile
pe masã. Imediat au intrat în salã cei doi
plutonieri-majori.
Bâlã l-a prins în
braåe, de la spate,
pe mareæal. A urmat
o scurtã luptã, în
care mareæalul a
fost imobilizat.
În timpul acestor
lupte a intrat în salã
generalul Constantin
Sãnãtescu. El a
încercat sã intervinã,
ordonându-i lui Bâlã
sã ia mâinile „de pe
domnul mareæal”.
Acesta nu l-a
ascultat. Ca urmare,
mareæalul a fost dus
æi închis în camerasafe
a palatului,
profesor universitar doctor
Radu Ætefan VERGATTI
aflatã lângã
dormitorul Reginei-mamã. Imediat, apoi,
Regele i-a convocat la palat pe Manfred
von Killinger, ambasadorul Germaniei la
Bucureæti æi pe generalul Erich Hansen,
comandantul suprem al trupelor germane
în România. Le-a comunicat schimbarea
poziåiei statului român. M. von Killinger a
avut o ieæire grobianã, plinã de înjurãturi.
Erich Hansen s-a stãpânit æi a declarat cã
va comunica, imediat, noua situaåie la
Berlin. Regele Mihai a imprimat pentru
radio comunicatul cãtre åarã, prin care
anunåa, la orele 22, ieæirea României din
rãzboiul alãturi de Germania æi alianåa cu
foråele Naåiunilor Unite. Apoi s-a decis
plecarea din Bucureæti. Jacques Vergotti,
împreunã cu Regina-mamã au plecat
cu maæina mareæalului. Regele Mihai a
pãrãsit Capitala în Buick-ul sãu de culoare
gri. Toåi s-au îndreptat cãtre Comuna
Dobriåa, din Oltenia. Acolo au început sã
facã exerciåii de pilotaj, în vederea unei
eventuale pãrãsiri a României. Nu a fost,
probabil, cea mai cugetatã mãsurã. Armata
românã era lãsatã, în acel moment, fãrã
comandant.
Situaåia a facilitat armatei sovietice
sã declare România åarã ocupatã æi s-o
supunã acestui regim. Soarta mareæalului
Antonescu a fost decisã de Regele Mihai,
în dupã-amiaza zilei de 23 august 1944,
înainte de a pãrãsi Bucureætiul. A hotãrât
ca mareæalul sã fie predat unui comando,
format din æase chelneri comuniæti, aflaåi
sub comanda lui E. Bodnãraæ. S-a procedat
astfel deoarece se ætia cã, în cazul unei
încercãri de eliberare sau de evadare
a mareæalului, acesta va fi executat de
comuniæti. Astfel, se elimina un simbol
pentru o parte a armatei regale române.
Mareæalul urma sã fie deferit justiåiei pentru
ca, în urma unui proces, sã fie pronunåatã
o sentinåã.
Actul de la 23 august, însã, a avut
însemnãtate deosebitã pentru desfãæurarea
operaåiilor militare pe frontul Europei de
sud-est. În primul rând s-a scos din sistemul
defensiv german arcul Munåilor Carpaåi,
care ar fi dat posibilitatea unei rezistenåe
sporite a trupelor germane în faåa înaintãrii
armatelor sovietice. În
al doilea rând, s-au luat
din mâna germanilor
toate rezervele petroliere
româneæti. Ele erau extrem
de importante pentru o
armatã modernizatã, ca
cea germanã, axatã pe
transportul vehiculelor
motorizate. Petrolul
românesc servea enorm
trupele germane, mai
ales cã uzinele care
produceau combustibil
sintetic, din cãrbune,
fuseserã bombardate de
aviaåia anglo-americanã.
În al treilea rând, toatã
foråa militarã românã
intratã în luptã alãturi de
armata sovieticã. A fost o
acåiune-surprizã, care a descumpãnit toatã
rezistenåa germanã, în sud-estul Europei. În
al patrulea rând, România a servit ca placã
turnantã pentru acåiunile trupelor sovietice,
de eliminare a armatelor germane din
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r

întreg sud-estul Europei. Aceasta explicã
de ce Iosip Broz Tito, pentru cinci zile,
în noiembrie 1944, a condus din Craiova
– din palatul Mihail – luptele de eliberare
ale Iugoslaviei.
În fine, actul de la 23 august 1944 a
deschis calea înaintãrii rapide a trupelor
româno-sovietice cãtre Budapesta æi cãtre
Viena. În special în Ungaria noul guvern
Szalaszi, de orientare ultra-nazistã, dorea
sã opunã o rezistenåã extremã în faåa
armatelor sovietice. Erau trupe fanatizate,
de un naåionalism iredentist, dus la extrem.
Cu toate cã era o evidentã înfrângere a
armatelor germane, guvernul Ungariei nu
voia sã capituleze. Dupã 25 octombrie
1944 – ziua în care a fost eliberatã ultima
bucatã de pãmânt românesc – datã care
a coincis cu sãrbãtorirea naæterii Regelui
Mihai I, luptele au început sã se poarte
exclusiv pe teritoriul Ungariei. Era o
consecinåã a actului de la 23 august æi
o împlinire a dorinåei întregului popor
român de anulare a celui de-al doilea
Dictat de la Viena (30 august 1940), care
dusese la rãpirea Transilvaniei de nordvest
de cãtre regimul Horthy.
În consecinåã, se poate afirma cã
actul de la 23 august 1944 a fost de
importanåã capitalã pentru desfãæurarea
celui de-al doilea rãzboi mondial. Uneori,
este comparat cu eliberarea Parisului,
petrecutã în aceeaæi zi. Nu cred cã poate
fi fãcutã o apropiere între cele douã
evenimente, deoarece faptele petrecute
la Bucureæti au fost mult mai importante
æi cu pondere incalculabil mai mare. Ele
angrenau în luptã un întreg popor, toatã
armata lui, cele mai importante rezerve
petroliere ale Germaniei, în schimb
Parisul reprezenta un singur oraæ, este
drept, un oraæ-simbol pentru Europa,
dar nu mai mult. Cred cã este nedrept
æi incorect ca pe harta desfãæurãrii celui
de-al doilea rãzboi mondial, expusã în
Muzeul Militar de la Domul Invalizilor
din Paris sã nu fie marcat æi actul de la
23 august 1944 din România. Fac aceastã
ultimã remarcã deoarece cele petrecute la
23 august 1944 au avut profund ecou în
presa scrisã, radiodifuzatã æi în jurnalele
de actualitãåi. Nu trebuie uitat cã Regele
Mihai, poate ultimul factor de decizie
supravieåuitor al celui de-al doilea rãzboi
mondial, a fost decorat direct de cãtre
preæedintele U.S.A. Harry Truman æi de
conducãtorul U.R.S.S., generalissimul
Iosif Viisarionovici Djugaævili Stalin.
F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r
PAS IMPORTANT ÎN CADRUL
PROIECTULUI
„CURRICULA HIGHER EDUCATION”
8 – 9 iunie a.c., Espoo - FINLANDA
Încã un pas important a fost realizat
în cadrul proiectului Curricula Higher
Education – Învãåãmânt universitar pentru
poliåiætii de frontierã la nivelul Uniunii
Europene prin desfãæurarea celei de-a VIIa
întâlniri a Grupului pilot de universitãåi,
în perioada 8 – 9 iunie a.c., evenimentul
fiind gãzduit de cãtre Border and Coast
Guard Academy din Espoo, Finlanda.
Participanåii din cadrul celorlalte
universitãåi, la aceastã întâlnire, au fost
urmãtorii: Maiko Martsik – Estonia,
Denise Xerri – Malta, John Charles Ellul
– Malta, Cristian Popescu – România,
Bogdan Åonea – România, Sergiu Vasile
– România, Nevenka Tomovic – DCAF,
Markku Halonen – Finlanda, Nina Siilasto
– Finlanda, Mikko Halinen – Finlanda,
Mika Suomalainen – Finlanda, Daiga
Kupcane – Letonia, Perry Bakker
– Olanda, Luis Aviles - Spania æi Marina
Juez - Spania.
Din partea Agenåiei Frontex au
participat Friedrich Scheuermann – Senior
Training Project Officer æi Anemona Pereæ
– CBD Coordinating Officer.
În prima zi, s-au dezbãtut urmãtoarele
puncte: Feedback de la statele membre,
stadiul proiectului; Sistemul de pregãtire
pentru frontierã din Finlanda; Contracte
pentru studii externe; Raport privind
întâlnirea. În cea de-a doua zi au fost
dezbãtute probleme referitoare la
materialele promoåionale ale proiectului
æi ultimele apariåii pe web-site, profilul de
competenåã æi probleme organizatorice.
În ceea ce priveæte feedback-ul de la
statele membre privind stadiul proiectului
la nivel naåional, acestea æi-au pãstrat
interesul arãtat iniåial faåã de acest
proiect.
S-a discutat despre noul proiect
privind Cursul de management, care va
deveni operaåional în 2012. Întâlnirea a
continuat cu prezentarea Programelor de
studii externe, punctul de plecare fiind
reprezentat de nevoile Uniunii Europene.
Tot în cadrul întâlnirii de la Academia
din Espoo s-a stabilit organizarea unei
Sãptãmâni Academice, în luna noiembrie
2011. S-a decis ca, o datã pe an, sã se
organizeze astfel de conferinåe pentru
schimb de informaåii æi pentru a invita
experåi din åãrile membre sã discute cu
Poliåiætii de frontierã.
Cãtre finalul întâlnirii, reprezentantul
României, Sergiu Adrian Vasile, a prezentat
videoclipul æi materialele promoåionale
din cadrul Zilei Europene a Poliåiætilor de
Frontierã. Totodatã, în cadrul intervenåiei
sale, acesta a evidenåiat æi ultimele noutãåi
din cadrul site-ului proiectului CHE æi
actualizãrile fãcute în urma Întâlnirii
pentru activitãåile de suport din cadrul
proiectului, Varæovia.
În perspectivã s-au decis urmãtorii
paæi: sã se verifice, la nivel naåional, ce
grad poate fi dat dupã absolvire (licenåã
sau master); sã se acceseze site-ul æi sã
se trimitã sugestii æi recomandãri; sã
se lucreze în continuare la profilele de
competenåã æi sã se finalizeze pânã în
toamnã.
Sergiu Adrian VASILE
51

Evaluare a Æcolii Oradea, de cãtre Comisia ARACIP
În perioada 16-17 mai a.c., în cadrul
Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã „Avram Iancu” – Oradea,
s-a desfãæurat activitatea de evaluare
pentru pilotarea standardelor de referinåã
coroborate cu standardele specifice de
calitate din cadrul Proiectului strategic
al Agenåiei Române de Asigurare a
Calitãåii în Învãåãmântul Preuniversitar:
„Dezvoltarea culturii calitãåii æi
furnizarea unei educaåii de calitate în
sistemul de învãåãmânt preuniversitar
din România”. Comisia care a desfãæurat
aceastã activitate a fost constituitã din
profesori care aparåin sistemului naåional
de învãåãmânt, profesor Corina Ætefania
Knapek - coordonatorul comisiei
æi profesor Monica Lucia Nicoarã–
evaluator domeniul C „Managementul
calitãåii”, respectiv din profesori care
aparåin sistemului poliåienesc de
ordine publicã, prof. drd. comisar
æef Paraschiva Mihãlåan – evaluator
domeniul A „Capacitate instituåionalã”
æi prof. drd. inspector principal Sabin
Ætir – evaluator domeniul B „Eficacitate
educaåionalã”, de la Æcoala de Agenåi
de Poliåie „Septimiu Mureæan” Cluj-
Napoca. Activitatea a fost monitorizatã
de reprezentantul MAI, comisar - æef
Costel Blidaru æi un observator delegat
din partea ISJ Bihor, prof. Rodica
Mihaela Turcaæ.
Scopul acestei evaluãri a fost pilotarea
metodologiei æi a mecanismelor de
evaluare externã a calitãåii educaåiei,
astfel încât sã se realizeze:
- stabilirea nivelului calitãåii educaåiei
oferite de unitatea de învãåãmânt, pe baza
celor 43 de indicatori de performanåã;
- încadrarea unitãåii de învãåãmânt
evaluate în Harta riscului la nivel
naåional;
- atestarea nivelului de calitate æi
reacreditarea unitãåii de învãåãmânt
supuse pilotãrii.
Evaluarea propriu-zisã a demarat
cu informarea unitãåii æcolare de
cãtre forurile superioare - MAI, IGPF,
ARACIP - æi întâlnirea internã a
membrilor comisiei de evaluare, în
vederea organizãrii agendei evaluãrii
æi analizei contextului æi a situaåiei
unitãåii æcolare. A urmat deschiderea
32 de elevi în stagiu la I.J.P.F. Bihor
În perioada 6 mai – 1 iulie. a.c., 32 de elevi, din primul an de studiu de la Æcoala
de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” din Oradea, desfãæoarã
un stagiu de practicã la patru dintre sectoarele subordonate I.J.P.F. Bihor: S.P.F.
Salonta, S.P.F. Giriæu de Criæ, S.P.F. Boræ æi S.P.F. Diosig.
Elevii au fost repartizaåi pe ture de serviciu, le-a fost desemnat un tutore
profesional, care îi va îndruma în aceastã perioadã æi îæi vor desfãæura activitatea
la frontiera verde.
Alãturi de poliåiætii de frontierã bihoreni, vor desfãæura misiunile de supraveghere
a frontierei, deprinzând, în aceastã perioadã, munca cu aparatura din dotare, modul
de acåiune pentru reåinerea grupurilor de migranåi, comunicarea æi relaåiile cu
publicul, dar æi procedeele de autoapãrare în cadrul intervenåiei poliåieneæti.
Cãtãlin SIMUÅ
activitãåilor de evaluare, prin întâlnirea
cu conducerea unitãåii de învãåãmânt æi
stabilirea modului de lucru, observarea
directã a activitãåilor – vizitã în spaåiile
æcolare, spaåiile auxiliare æi observarea
activitãåilor didactice, analiza dovezilor
puse la dispoziåie de cãtre unitatea de
învãåãmânt, redactarea rapoartelor de
evaluare externã æi finalizarea procesului
de evaluare externã prin întocmirea
Procesului-verbal.
A evalua extern nivelul calitãåii
furnizate de o æcoalã înseamnã a
certifica valoarea acesteia, nivelul la
care sunt îndeplinite standardele de
calitate æi nevoile beneficiarilor direcåi
– elevii/cursanåii æi a beneficiarilor
indirecåi – pãrinåii æi, în cazul nostru,
Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã. De asemenea, evaluarea
externã vizeazã modul în care æcoala
se autoevalueazã, îæi identificã zonele
de îmbunãtãåire æi implementeazã
mãsurile de îmbunãtãåire, deoarece a
produce educaåie de calitate înseamnã
a înregistra progres pentru fiecare elev
æi, implicit, pentru nevoile Ministerului
Administraåiei æi Internelor.
Scopul evaluãrii externe periodice
a calitãåii educaåiei este îmbunãtãåirea
continuã a proceselor æi rezultatelor
organizaåiei furnizoare de educaåie.
Evaluarea externã periodicã a calitãåii
educaåiei în învãåãmântul preuniversitar
se realizeazã din 5 în 5 ani, dupã
obåinerea acreditãrii. Aceasta se poate
realiza æi la intervale mai mici de 5 ani,
la solicitarea organizaåiei furnizoare de
educaåie.
Evaluarea externã periodicã a calitãåii
educaåiei se deruleazã cu respectarea
urmãtoarelor douã categorii de principii:
principii generale ale implementãrii
sistemului naåional de management æi
asigurare a calitãåii æi principii specifice
evaluãrii externe periodice a calitãåii
educaåiei.
Principiile generale au în vedere
faptul cã educaåia de calitate este oferitã
de instituåii responsabile æi este orientatã
spre rezultate, unitatea æcolarã respectã
autonomia individualã æi se bazeazã pe
cea instituåionalã, educaåia de calitate
este promovatã de liderii educaåionali
autentici, asigurã participarea actorilor
educaåionali æi valorizarea resurselor
umane, se realizeazã prin dialog æi
parteneriat, se bazeazã pe inovaåie
æi diversificare, abordeazã procesul
educaåional în mod unitar æi sistematic,
are ca obiectiv îmbunãtãåirea
performanåelor, înåelege interdependenåa
dintre furnizori æi beneficiari.
52
F R O N T I E R A P P r e g ã t i r e

Principiile specifice evaluãrii externe
periodice a calitãåii sunt: supremaåia
interesului beneficiarului direct
(elevii/cursanåii); corelarea evaluãrii
interne cu evaluarea externã; utilizarea
standardelor æi standardelor de referinåã
naåionale ca referenåial al procesului
de evaluare; triangulaåia – corelarea
surselor æi a dovezilor de informare
æi documentare în evaluarea nivelului
calitãåii actului educaåional; implicarea
beneficiarilor, atât în evaluarea internã,
cât æi în cea externã; valorizarea
aspectelor pozitive ale furnizorului de
servicii educaåionale æi ale programelor
acestuia; acordarea încrederii
furnizorului de servicii educaåionale în
raport cu rezultatele evaluãrii interne;
abordarea evaluãrii externe ca proces
de învãåare, pentru evaluatori, pentru
evaluaåi æi pentru întreaga organizaåie
æcolarã; accentuarea rolului evaluãrii
interne în îmbunãtãåirea continuã a
proceselor æi rezultatelor furnizorului
de educaåie.
Standardele de referinåã æi indicatorii
de performanåã, adoptaåi prin H.G.
nr. 1534/05.11.2008, constituie, în
fiecare unitate æcolarã, un ghid, atât
pentru elaborarea documentelor
proiective proprii, Planul de Dezvoltare
Instituåionalã, Planuri operaåionale
sau de implementare, Rapoarte de
Autoevaluare etc., cât æi pentru
derularea-monitorizarea-evaluarea
transparentã a acåiunilor, abordeazã
activitatea unitãåii æcolare, în formã, dar
æi în conåinut, fãrã a cãdea în pericolul
de a reprezenta doar „un inventar al
elementelor de birocraåie internã”.
În urma evaluãrii æi aprecierii
nivelului de realizare a indicatorilor,
comisia a stabilit cã toate cerinåele
din H.G. nr. 21/2007 æi din H.G. nr
1534/2008 (standardele æi descriptorii
de calitate) sunt realizaåi, fiind
îndeplinite condiåiile reacreditãrii
æcolii pânã la urmãtoarea evaluare
externã, iar Comisia de Evaluare
æi Asigurare a Calitãåii, care
funcåioneazã la nivelul æcolii din
anul 2007, a prezentat dovezile æi
evidenåele care au susåinut æi probat
îndeplinirea acestora.
Considerãm cã activitatea derulatã
reprezintã un ajutor pentru instituåia
noastrã æi va propulsa managementul
educaåional din cadrul æcolii pe un
fãgaæ de dezvoltare continuã, reliefând
progresul æi identificând mereu arii de
optimizare æi îmbunãtãåire a procesului
de asigurare a calitãåii educaåiei, dar æi de
dezvoltare a culturii organizaåionale.
Vizitã de informare, în Laboratorul de Criminalisticã
Vizitã de documentare la Æcoala
„Avram Iancu” ORADEA
În data de 18 mai a.c., Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„Avram Iancu” Oradea a fost onoratã de vizita unui grup format din participanåii la
cursurile Colegiului Naåional de Apãrare, precum æi personalitãåi civile æi militare,
absolvenåi ai institutelor de învãåãmânt superior civil sau militar, care ocupã sau
pot ocupa, în perspectivã, funcåii de conducere æi decizie în domeniile politicii
de securitate æi apãrare nationalã, grup condus de æeful colegiului, comandor dr.
Laurenåiu Angelescu.
Deæi încadratã într - un timp limitat, datoritã agendei încãrcate de activitãåi
planificate a se desfãæura în Oradea, oaspeåilor instituåiei le-au fost prezentate spaåiile
destinate procesului instructiv-educativ, iar cms.æef Ovidiu Stanciu, directorul
æcolii, a fãcut o prezentare a misiunii æi sarcinilor specifice, modului de derulare a
pregãtirii, direcåiilor de acåiune æi perspectivelor de dezvoltare instituåionalã.
Prezentarea a suscitat un interes deosebit din partea auditoriului, care a adresat
întrebãri suplimentare conducerii æcolii, iar æeful grupei de cursanåi æi-a exprimat
satisfacåia pentru informaåiile oferite, motivând cã, deæi deåinea anumite informaåii
despre æcoalã, vizita a constituit un prilej de confirmare æi formare a convingerii
cã aici îæi deruleazã activitatea un colectiv de profesioniæti, într-o locaåie cu o
infrastructurã modernã, aliniatã standardelor europene.
În acelaæi context, directorul æcolii a mulåumit pentru vizitã tuturor celor
prezenåi æi în special cms. æef Andrei Florin, æeful SFIC din MAI, care în rolul sãu
de participant la cursurile Colegiului, a fost un susåinãtor al includerii în programul
de activitãåi a zilei destinatã vizitei de documentare în æcoalã.
Ionel HOTNOGA
dr. Maria BILAN
F R O N T I E R A P P r e g ã t i r e
53

SPCPF ORÆOVA:
PROFESIONALISM ÆI COMPETENÅÃ
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 713-714
www.politiadefrontiera.ro
NR.6 - 7/2011 68 PAGINI
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
147 ani
de supraveghere a frontierelor
La începutul anului 2011 trebuia
sã fac, rapid, trecerea de la poliåist
comunitar, la poliåist local. O lege care
intrase în vigoare la 1 ianuarie, ne cerea
sã ne schimbãm radical modul a privi
æi aborda meseria de poliåist. Primisem
atribuåii noi, pe care nu le mai întâlnisem,
pânã atunci. Era imperios necesar sã
parcurgem, în cel mai scurt timp, un
curs de iniåiere profesionalã. Aæa se
face cã, împreunã cu alåi 24 de colegi
din Turnu Severin, Oræova æi Strehaia,
descopeream Æcoala de Perfecåionare a
Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova. La
4 aprilie pãæeam pentru prima datã în
aceastã instituåie. La fel ca ceilalåi colegi
ai mei, eram destul de circumspect æi
nu am crezut, atunci, cã toate aæteptãrile
mele vor fi depãæite.
Am întâlnit, aici, profesioniæti în
adevãratul sens al cuvântului. Cadrele
acestei æcoli ne-au demonstrat cã a fi
competent înseamnã mai mult decât a-åi
face datoria. Este esenåial ca poliåistul sã
fie implicat în problemele comunitãåii,
iar lecåia aceasta am învãåat-o de la
profesorii care ne-au explicat cã factorul
uman este hotãrâtor.
Un poliåist bun trebuie sã beneficieze
de o riguroasã pregãtire, atât practicã,
dar æi teoreticã. Orele de curs,
organizate, de Æcoala de Perfecåionare
a cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova,
au fost antrenante, solicitându-ne
implicarea totalã. Transformarea noastrã
în poliåiæti locali nu este uæoarã. Trebuie
sã ne lãrgim orizontul de cunoætinåe în
domeniile „Ordine Publicã’ æi „Circulaåie
Rutierã”. Peste noåiunile pe care le
aveam deja, la Æcoala de Perfecåionare
a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova,
s-au sedimentat altele noi. Am avut parte
de profesori competenåi, rãbdãtori, dar
în acelaæi timp, exigenåi cu învãåãceii
lor.
Cursurile acestea ne-au dat
posibilitatea sã evoluãm ca persoane
æi sã devenim cât mai competenåi,
ca poliåiæti locali. Prestigiul acestei
unitãåi de învãåãmânt a fost confirmat,
încã o datã, prin modul respectuos în
care am fost trataåi æi prin seriozitatea
desfãæurãrii orelor de curs. Pe ansamblu,
a fost mai mult decât un curs de iniåiere
profesionalã, au fost trei luni care vor
reprezenta pentru noi o etapã definitorie,
care ne-a marcat cariera de poliåist local
æi care ne-a transformat ca oameni.
Daniel URUCU
www.politiadefrontiera.ro
i
tiera
.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
comisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
subcomisar Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector principal Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
subinspector inginer Petre BUCUR
Fotoreporter & layout
agent principal Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-408.74.34;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
„FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Responsabil de numãr:
Iulian PUICÃ
Tipar
MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti
Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025
54
Ediåia s-a încheiat la 8 iulie 2011
Preå: 4 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
F R O N T I E R A

EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE
Eurodeputaåii au dat undã verde
Bulgariei æi României pentru a se alãtura
spaåiului Schengen. Deæi, cele douã
state trebuie sã depunã regulat rapoarte
cu privire la problemele care încã rãmân
nerezolvate, acest lucru nu le limiteazã
privilegiile unor state cu drepturi depline.
Poziåia Parlamentului a fost adoptatã cu
487 voturi pentru, 77 contra æi 29 abåineri.
„Suntem în poziåia de a primi Bulgaria
æi România în spaåiul Schengen, [...]
cetãåenii acestor åãri ar trebui sã fie luaåi
în consideraåie drept cetãåeni europeni cu
drepturi depline”, a declarat raportorul
Carlos Coelho (Portugalia). Preæedintele,
Jerzy Buzek, a adãugat: „fac un apel cãtre
Consiliu sã urmeze recomandãrile votului
exprimat astãzi de cãtre marea majoritate
a Parlamentului European”.
Cu toate acestea, la Consiliul pentru
Afaceri Interne de la Luxemburg (JAI) nu s-
a åinut cont de recomandare æi nu s-a fãcut
referirere la o datã clarã a aderãrii.
Dacã România æi Bulgaria sunt
pregãtite din punct de vedere tehnic
pentru a adera la spaåiul Schengen, fapt
recunoscut de Concluziile Consiliului JAI
privind aplicarea integralã a dispoziåiilor
acquis-ului Schengen în cele douã state,
pe de altã parte, Franåa æi Italia cer
Instituåiile europene de poliåie îæi fac griji, din ce în ce
mai mult, cã extinderea Spaåiului Schengen cu Bulgaria æi
România va determina creæterea potenåialã a numãrului de
migranåi ilegali la frontiera eleno-turcã cu spaåiul Schengen.
Potrivit comandantului Unitãåii de Analizã din cadrul
Europol, Dominique Nollet, citat de Mediafax „grupãrile
infracåionale albaneze, turce, dar æi cele provenind din
fosta Uniune Sovieticã se vor folosi de aderarea celor douã
åãri la Schengen æi implicit, de eliminarea obligativitãåii
vizelor, pentru a-æi extinde activitãåile æi sfera de influenåã”,
iar aderarea (...) riscã sã creascã presiunea asupra frontierei
greco-turce, în timp ce coasta bulgarã la Marea Neagrã poate
deveni o åintã a imigraåiei ilegale... Aderarea Bulgariei æi
României la Schengen „nu trebuie sã sperie pe nimeni”,
a subliniat oficialul Europol, ci doar „trebuie sã fie luate
mãsuri adecvate din timp”, pentru a fi preîntâmpinate astfel
de evenimente, afirmã Jean-Dominique Nollet.
Parlamentul se opune ferm reintroducerii controalelor la
frontierã în interiorul spaåiului Schengen. Fluxul de imigranåi æi
cei care solicitã azil nu pot justifica aceastã decizie, se aratã întro
rezoluåie a Parlamentului European adoptatã joi, 7 iulie a.c.,
referitoare la planurile de schimbare a regulilor Schengen.
Sistemul Schengen a fost recent criticat, unele state membre
luând în considerare reintroducerea controalelor la frontierele
naåionale, simåindu-se ameninåate de un flux neprevãzut de
imigranåi din Africa de Nord. În data de 24 iunie, Consiliul
European a solicitat Comisiei sã prezinte, în septembrie, o
propunere de creare a unui mecanism de salvgardare pentru a
rãspunde „circumstanåelor excepåionale” de acest tip.
În rezoluåia adoptatã, Parlamentul European regretã profund
încercarea unor state membre de a reintroduce controalele la
frontierã æi îæi reafirmã „opoziåia fermã faåã de orice mecanism
Schengen, care are alte obiective decât sporirea libertãåii de
circulaåie æi consolidarea guvernanåei UE în ceea ce priveæte
spaåiul Schengen”. PE atrage atenåia cã actualul Cod al frontierelor
Schengen prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la
frontierele interne „numai atunci când existã o ameninåare
serioasã la adresa politicilor publice sau a securitãåii interne”.
introducerea unor controale interne mai
stricte la graniåe, pentru a putea gestiona
valul de imigranåi africani. Comisia pentru
libertãåi civile a Parlamentului European
æi-a exprimat îngrijorarea cu privire la
intenåia Comisiei Europene de a introduce
controale temporare la graniåele UE.
Preæedintele acestei comisii, Juan Fernando
López Aguilar (Spania), a vorbit mai mult
despre acest subiect într-un interviu
publicat æi pe site-ul oficial al instituåiei
pe care o reprezintã, spunând „Trebuie sã
cântãrim cu mare grijã mãsurile luate de
unele state europene, æi anume de Italia æi
Franåa, care au luat provocarea valului de
imigranåi din Africa ca pe un pretext pentru
a pune sub semnul întrebãrii întregul acquis
Schengen æi pentru a cere o modificare a
acestui acord. Ce trebuie sã facem acum
este nu sã modificãm acordul Schengen,
ci sã-l facem aplicabil, respectându-l în
totalitate. Asta înseamnã cã trebuie sã
finalizãm pachetul legislativ ce vizeazã
imigranåii, æi mai ales, procedura care
prevede intrarea în vigoare a Sistemul de
Informaåii Schengen II æi a noului sistem
de stabilire a criteriilor de acces în spaåiul
Schengen.” Întrebat cu privire la ce aduce
viitorul pentru zona Schengen: extindere
sau restrângere, domnia sa a rãspuns:
„Pentru a avansa, nu
trebuie sã revizuim
acordul Schengen
sub pretextul câtorva
mii de imigranåi care
au fost strãmutaåi din
cauza conflictului din
nordul Africii. Era uæor de vãzut cã aæa se
va întâmpla. De fapt, am prevãzut acest
lucru de la început. Italia are nevoie de
sprijin, Italia are nevoie de solidaritate,
însã acordul Schengen nu are nevoie de
o modificare acum. Trebuie sã susåinem
în continuare principiul potrivit cãruia
acordul Schengen are sens.”
López Aguilar a mai declarat cã
introducerea unor controale temporare
la graniåele interne este, în principiu,
justificabilã, deoarece a fost stabilitã æi
prevãzutã prin lege, iar acestea ar trebui
aplicate într-un mod nediscriminatoriu,
respectând pe deplin principiul
proporåionalitãåii æi, bineînåeles, toate
drepturile fundamentale, fiind nevoie de
instrumentele tehnice necesare pentru a le
pune în practicã.
Comisia Europeanã pare a fi de acord
cu propunerile celor douã state, dar
doreæte sã se înlocuiascã reintroducerea
unilateralã a controlului la frontiere cu
un mecanism comunitar, care sã permitã,
temporar æi în urma unui acord colectiv,
controlul la frontierele naåionale, în
circumstanåe excepåionale æi ca mãsurã
finalã de reacåie.
De menåionat faptul cã aceastã
comisie pentru libertãåi civile, justiåie æi
afaceri interne a dat undã verde României
æi Bulgariei pentru a se alãtura spaåiului
Schengen æi a trimis Parlamentului
propunerea de a organiza un sistem
comunitar pentru a evalua aplicabilitatea
regulilor Schengen. Autorul raportului
este Carlos Coelho (Portugalia).
Parlamentul cere Comisiei sã prezinte o iniåiativã menitã
sã defineascã „aplicarea strictã” a dispoziåiilor actuale de cãtre
statele membre, insistând cã orice excepåii nou apãrute, cum ar
fi noi argumente pentru reintroducerea controalelor la frontierã,
„nu ar întãri sistemul Schengen”.
Potrivit deputaåilor europeni, problemele recente legate de
Schengen „pot fi explicate prin reticenåa de a implementa politici
comune europene în alte domenii”, dintre care se evidenåiazã un
sistem comun european de azil æi migraåie, deputaåii solicitând
mai multe progrese în aceste domenii (termenul limitã pentru
înfiinåarea unui sistem comun european de azil a fost stabilit
pentru 2012).
Deputaåii europeni au spus, în plen, cã scanarea corporalã
poate ameliora securitatea în aeroporturi, dar cã aceasta trebuie
sã fie voluntarã. Eurodeputaåii au cerut ca aparatele sã respecte
intimitatea æi demnitatea pasagerilor æi sã nu fie riscante pentru
sãnãtate. În momentul de faåã, scannerele corporale nu fac parte
din lista metodelor æi tehnologiilor de control care au capacitatea
de a detecta obiecte ascunse în haine - listã stabilitã în cadrul
legal al UE privind securitatea aerianã. Aceste scanere au fost
testate în Germania, Italia, Franåa æi Finlanda æi se folosesc numai
în Regatul Unit æi Olanda. Standardele sunt diferite, în funcåie de
aeroporturi: Heathrow, de exemplu, foloseæte scanarea cu raze X,
pe când Schiphol foloseæte undele milimetrice. Parlamentul cere
interzicerea scanerelor care folosesc raze X.
În curând, Comisia Europeanã va propune reguli ce vor adãuga
scanerele corporale pe lista metodelor de percheziåie autorizate
la nivel UE. Parlamentul European are dreptul sã respingã aceastã
decizie în trei luni; dacã propunerea va fi aprobatã, statele
membre vor decide dacã folosesc sau nu scanerele corporale pe
teritoriul lor.
F R O N T I E R A E E x t e r n e 55

26 iunie - Ziua Drapelului Naåional
Importanåa pe care au avut-o drapelele în istoria comunitãåilor
sociale, rolul lor deosebit în perioada pe care o strãbatem, a
determinat instituirea „Zilei drapelului naåional”.
Un moment în istoria instituirii tricolorului ca drapel oficial l-a
constituit fixarea în cadrul Regulamentelor Organice a steagurilor
celor douã åãri româneæti: Moldova – roæu æi albastru; Åara
Româneascã – galben æi azur.
În anul 1834, în urma intervenåiei domnului Åãrii Româneæti,
Alexandru Dimitrie Ghica, Poarta Otomanã aprobã folosirea de
cãtre oætirea acestei åãri a drapelului tricolor. El reunea culorile
roæu, galben æi albastru dispuse orizontal, însã inegale, în sensul cã
prima jumãtate a flamurei era roæie, având pe ea mai multe stele
aurii, iar partea inferioarã se partaja în mod egal între galben æi
albastru. În centrul drapelului era plasatã stema Valahiei, respectiv
acvila cruciatã.
Decretul din 14 iunie 1848 preciza: „steagul naåional va avea
trei culori: albastru, galben æi roæu. Deviza românã, care va fi scrisã
atât pe steaguri, cât æi pe monumentele æi decretele publice se va
compune din douã cuvinte: „DREPTATE – FRÃÅIE”.
Prin cel de-al doilea decret referitor la componenåa drapelului,
emis în 13 iulie, se preciza: „lângã lemn vine albastru, apoi galben
æi apoi roæu fâlfâind”.
Primele ætiri ce ne-au parvenit despre steagurile româneæti
dateazã din secolul al XIV-lea. Frumoasa definiåie pe care a dat-o
drapelului, la începutul celui de-al XVI-lea secol, Neagoe Basarab,
probeazã preåuirea pe care societatea o acordã acestui însemn:
„Astfel, mintea se aflã în trupul omului asemenea steagului când
sta în mijlocul luptei, iar în luptã toatã oastea priveæte la steag. Æi
pânã sta steagul în luptã, nu se chiamã biruitã, chiar dacã are nãvalã
grea, spre sine, iar ei toåi privesc spre steag æi toåi se strâng în jurul
20 de ani de la înfiinåarea ANCMRR
În ziua de 10 iunie a.c., în sala „Nichita Stãnescu” a Centrului Cultural al MAI,
s-a desfãæurat adunarea jubiliarã dedicatã sãrbãtoririi „Zilei rezervistului militar” æi
aniversãrii a 20 de ani de la înfiinåarea Asociaåiei Naåionale a Cadrelor Militare în
Rezervã æi Retragere din MAI.
ANCMRR a fost constituitã la data de 5 iunie 1991, aceasta fiind o organizaåie menitã
sã apere interesele legitime ale pensionarilor militari. Asociaåia numãrã 41 filiale æi 151
subfiliale în toate judeåele æi peste 30.200 membri.
Adunarea a fost condusã de cãtre preæedintele asociaåiei, generalul locotenent (r) Vasile
Adomnichi. Acesta a prezentat principalele realizãri æi preocupãri ale asociaåiei de-a lungul
celor douãzeci de ani care s-au scurs de la înfiinåare, cu accent pe demersurile întreprinse
în domeniul apãrãrii drepturilor æi intereselor legitime ale acestei categorii sociale æi cu
sublinierea necesitãåii unirii eforturilor tuturor asociaåiilor similare din sistemul de apãrare,
ordine publicã æi siguranåã naåionalã pentru pãstrarea statutului æi demnitãåii de militar æi
a tuturor prevederilor Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Alãturi de acesta au
participat chestorul principal de poliåie Dãnuå Tudor, secretar general adjunct al MAI, colonel
(r.) Neculai Ciumaæu, preæedintele filialei Bucureæti a Asociaåiei æi vicepreæedinte al Consiliului
Executiv, comisar-æef de poliåie Pantilie Ion, Director al Direcåiei Management Organizatoric,
Strategii æi Relaåii cu Publicul din IGPR, colonel Ovidiu Tudor æi colonel Ion Crãciun. La
manifestare au luat parte numeroæi militari æi poliåiæti pensionari din municipiul Bucureæti,
precum æi reprezentanåi ai cadrelor active din Ministerul Administraåiei æi Internelor.
Adunãrii i-au fost prezentate mesaje æi din partea asociaåiilor similare ale pensionarilor
militari din MApN, SRI, SIE æi STS, care au accentuat necesitatea colaborãrii viitoare pentru
atingerea obiectivelor statutare.
În finalul manifestãrii, cei prezenåi au asistat la un program artistic, oferit de Ansamblul
artistic „Ciocârlia” al Ministerului Administraåiei æi Internelor.
Petre BUCUR
lui. Iar, dacã, cade steagul, toatã oastea se risipeæte æi nu se ætiu
unul cu altul cum æi încotro merg. Aæiæderea este æi domnul: pânã
sta mintea lui întrînsul întreagã toåi oætenii se strâng împrejurul sãu
ca æi oætirile împrejurul steagului”.
Steagurile din 1863 cuprindeau tricolorul dispus pe orizontalã,
roæu fiind plasat în partea superioarã. În centrul lor era gravatã stema
unitã – acvila cruciatã æi capul de bour, compoziåie menitã a testa noul
statut politic al åãrilor române. Cele douã steme, reunite pe acelaæi
steag, erau înconjurate de o eæarfã ce avea înscrisã deviza „HONOR
ET PATRIA”. Pe steag erau åesute æi iniåialele domnitorului (A æi I).
Dupã instaurarea principelui Carol de Hohenzollern, conform
prevederilor Constituåiei din 1866 æi legilor din 1867 æi 1872 în
legãturã cu alcãtuirea stemei de stat, pe flamura drapelului tricolor
se plaseazã o nouã compoziåie heraldicã, cuprinzând simbolurile
tradiåionale româneæti (acvila cruciatã, capul de bour, însemnul
Olteniei æi al åinuturilor mãrii), doi lei (evocare plasticã a unirii
înfãptuite de Mihai Viteazul în 1600), precum æi blazonul familiei
domnitoare (scut sfertuit cuprinzând argint æi negru) æi deviza
acestuia (NIHIL SINE DEO).
În 1921 tricolorul a fost modificat doar în ceea ce priveæte
înfãåiæarea stemei åãrii, gravatã pe suprafaåa sa. Drapelul, reunind
culorile albastru, galben æi roæu, dispuse vertical a fost împodobit
cu noua stemã a României, marcând, drumul poporului român
spre înfãptuirea dezideratului sãu naåional. Solemnitatea serbãrilor
încoronãrii din 1922 a fost sporitã prin prezenåa drapelelor unitãåilor
militare participante la rãzboiul de întregire. În numãr de 154, unele
sfâæiate de gloanåe, drapelele au defilat impresionant de solemn,
probând, o datã în plus, ataæamentul naåiei faåã de simbolul sãu
cel mai de preå.
Dupã 1948, steagul tricolor a fost modificat prin plasarea în
centrul sãu a unei noi steme, ce simboliza o nouã formã statalã,
respectiv de republicã popularã æi, dupã 1965, socialistã. Aceastã
reprezentare era, în fapt, o aliniere cu
„toate åãrile frãåeæti”, bazatã pe ideologie
comunistã, compoziåia fiind lipsitã în realitate
de simboluri tradiåionale româneæti. Tocmai
de aceea, în decembrie1989, când masele
s-au ridicat împotriva totalitarismului, drept
expresie a condamnãrii vechiului regim, a
fost îndepãrtat de pe flamura tricolorului
însemnul heraldic ce se dovedise nedemn
de istoria noastrã naåionalã.
Însemnãtatea deosebitã a drapelului,
în viaåa societãåii româneæti, a determinat
reglementarea arborãrii sale. Astfel, prin art.
1 al Legii nr. 75 din 1994 s-a fixat forma
æi dimensiunea flamurei (dreptunghiularã,
laturile fiind 2/3 m) æi tenta cromaticã.
Potrivit art. 1 al Ordinului Ministrului
de Interne, drapelul României se va arbora,
în mod permanent, pe edificiile sediilor
unitãåilor æi ale subunitãåilor dislocate ale
Ministerului de Interne. Drapelul României
se va arbora, de regulã, la intrarea principalã,
în sediul unitãåilor æi subunitãåilor sau în
alte locuri vizibile. Drapelul României
se mai arboreazã în mod permanent la
punctele pentru trecerea frontierei æi la
navele aparåinând Ministerului de Interne,
ce navigheazã sub pavilion românesc.
Intensitatea culorilor drapelului României
este: albastru cobalt, galben crom æi roæu
vermion. Culorile sunt aæezate vertical, în
ordinea urmãtoare începând de la lance:
albastru, galben æi roæu. Drapelul României
va avea lungimea de 1.350 mm, lãåimea de
900 mm, iar fâæiile culorilor de 450 mm.
La ceremoniile de arborare a drapelului,
cu prilejul solemnitãåilor, asistenåa va sta
în picioare, bãrbaåii se vor descoperi, iar
militarii de toate gradele vor da onorul,
conform regulamentelor militare.
56
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t

Eroii neamului, pomeniåi la Floroaica
Joi, 2 iunie a.c., de sãrbãtoarea Înãlåãrii Domnului æi
Ziua Eroilor, comuna Vâlcelele æi satul Floroaica au fost în
sãrbãtoare.
Primarul comunei Vâlcelele, Vasile Iliuåã, a coordonat æi
anul acesta manifestãrile dedicate Zilei Eroilor, care au devenit o
tradiåie, respectatã de ani de zile, în cele douã aæezãri din Câmpia
Bãrãganului. Un sobor de preoåi, de la Parohia din Vâlcelele
æi de la Protoieria Cãlãraæi, a oficiat slujbe de comemorare, la
Monumentul Eroilor din comuna Vâlcelele æi la monumentul
grenadierului Constantin Muæat, din satul Floroaica.
În prezenåa numeroæilor localnici æi a veteranilor de rãzboi,
a invitaåilor de la IJPF Cãlãraæi – æeful IJPF, comisarul-æef Mihai
Æerban, comisarii-æefi Vasile Chiru, Gheorghe Urecheatu æi
Mircea Rotar, insp. Valentina Panã, a generalilor în rezervã Ioan
Bãlãei æi Emil Talpã, a contraamiralului (r.) Anatolie Zemba, a
æefului ISU Cãlãraæi, colonel Daniel Popa, a æefului IPJ Cãlãraæi,
comisar-æef Vasile Mãrgineanu æi a prefectului Emil Muæat, elevii
de la æcoala „Florenåa Albu”, din comuna Vâlcelele, æi cei ai
Colegiului Economic Cãlãraæi au susåinut un moment artistic. Au
fost prezentate cântece æi poezii cu tematicã patrioticã, precum æi
melodii æi dansuri tradiåionale româneæti. IJPF Cãlãraæi a asigurat
o gardã de onoare, iar conducerea a depus o coroanã de flori.
„Este o mândrie, pentru noi, cã cel mai cunoscut grenadier,
eroul nostru la nivel naåional, Constantin Muæat, din satul
Floroaica”, a spus primarul Vasile Iliuåã.
În cuvântul sãu, generalul-locotenent cu trei stele Ioan Bãlãei,
fost prim locåiitor al comandantului Trupelor de Grãniceri æi,
ulterior, æef al Corpului de Control al Ministrului de Interne,
a menåionat aportul deosebit, practic imboldul construirii
monumentului eroului grãnicer Muæat, adus de colonelul farmacist
Dumitru Rãducanu,
în memoria acestuia,
dar æi a celorlalåi
eroi, pãstrându-se un
moment de reculegere.
Constantin Muæat
s-a nãscut la data de
10 septembrie 1890 în
satul Domneæti, astãzi
comuna Clinceni
(judeåul Ilfov), în familia
lui Ivan Muæat – plugar
æi al Chirei Ivan Muæat.
Familia lui s-a mutat
apoi în satul Smârdan,
din judeåul Cãlãraæi,
sosirea lor în Bãrãgan
putând fi legatã de
împroprietãririle ce au
urmat Rãzboiului de
Independenåã. A studiat la æcoala elementarã din satul Bogata
(comuna Rasa), judeåul Cãlãraæi, absolvind în iunie 1903 clasa
a V-a, ultima clasã a cursului primar, prin examen înaintea unei
comisii, obåinând media 8,65.
Dupã moartea tatãlui sãu, familia s-a mutat în satul Floroaica,
din judeåul Cãlãraæi. La scurtã vreme, Constantin Muæat a plecat
la Bucureæti, pentru a învãåa meseria de croitor.
La 1 noiembrie 1911, Constantin Muæat a fost înmatriculat la
Cercul de Recrutare Ialomiåa, din Cãlãraæi, în registrul cu tinerii
contingentului 1912, fiind repartizat iniåial la Regimentul de
Infanterie „Matei Basarab” – Dobrogea æi, apoi, la Regimentul 2
Grãniceri, în ale cãrui scripte se afla æi în momentul decesului sãu.
Trebuia sã fie lãsat la vatrã la 1 noiembrie 1914, dar declanæarea
Primului Rãzboi Mondial i-a schimbat cursul vieåii. În momentul
începerii, se afla concentrat în Batalionul 1 al Regimentului 2
Grãniceri, dispus în sectorul Muntelui Susai.
A luptat în Defileul Predeal, din jurul Braæovului æi în zona
Câineni (judeåul Vâlcea), locul unde a murit æi generalul David
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t
Praporgescu. A fost transferat apoi la o unitate de pe frontul din
Moldova. În decembrie 1916, caporalul Muæat a fost grav rãnit în
luptele din zona Munåilor Vrancei, la Râpa Roæie, fiindu-i amputat
braåul stâng la Spitalul Militar din Iaæi.
Deæi devenise invalid de rãzboi, caporalul Muæat a refuzat
sã fie clasat æi a cerut sã fie trimis din nou pe front æi sã arunce
grenade cu braåul drept.
Oituz, 31 iulie 1917. Punctul trigonometric Coæna (cota 789).
Ostaæii Companiei 6 din Regimentul 2 Grãniceri se avântã într-un
iureæ puternic spre poziåiile germane. Caporalul Muæat se afla în
fruntea grupei sale.
„Grenade, bãieåi! Daåi grenade! Înainte! Nu vã lãsaåi”, aæa
îæi îndemna mereu camarazii. Când cota este cuceritã,un glonå
vrãjmaæ îi sfredeleæte pieptul. Cuprins de fiorii moråii, Muæat
mai strigã odatã: „Înainte bãieåi!” Trupul sãu încordat rãmâne,
în eternitatea clipei, avântat spre liniile duæmane, cu singura-i
mânã, dreaptã, aåintitã înainte, cum i-a încremenit dupã aruncarea
ultimei grenade …
A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor, din comuna Bogdãneæti
(judeåul Bacãu), din apropiere de comuna Oituz.
Pentru faptele sale de arme a fost avansat caporal æi citat la
Marele Cartier General prin înalt Ordin de zi nr. 32/12 feb. 1917,
semnat de Regele Ferdinand, care consemneazã urmãtoarele: „Cu
multã bãrbãåie æi însufleåit de cele mai frumoase sentimente de
dragoste de åarã, numitul soldat a stãruit sã nu fie reformat æi
sã fie retrimis pe front ca aruncãtor de grenade având mâna
dreaptã în bunã stare. Cinste lui pentru pilda frumoasã ce dã
camarazilor de arme”.
În august 1917, dupã 8 luni de la pierderea braåului, se gãsea
din nou cu Regimentul 2 grãniceri pe frontul Oituzului, angajat
în bãtãlia de la „Poråile
Moldovei”, pentru mult
disputata cotã 789
Coæna, care era cheia
câmpului de bãtãlie de
la Oituz.
În dimineaåa zilei de
13 august, în timpul unui
contraatac, un plumb l-
a surprins în avântul
unei lansãri cu braåul
drept, care nu ostenea
niciodatã, gata sã
catapulteze para de foc
æi fontã cât mai departe
în rândurile vrãæmaæe.
Constantin Muæat
a fost erou printre cei
14.000 de ostaæi români
cãzuåi în luptele din
cadrul frontului Oituzului la Coæna, Mãgura æi Cireæoaia.
În anul 1919, Ministerul de Rãzboi a recomandat autoritãåilor
militare ca imaginea caporalului erou Muæat sã fie reprodusã în
metal. Astfel, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964) a realizat
trei statui: Bârlad, Brãila æi Buæteni.
Monumentul de la Floroaica a fost dezvelit în ziua de 30
octombrie 1994, bustul eroului fiind opera sculptorului Florin
Mustea, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei. Este din
bronz, iar soclul statuii este din beton mozaicat. În ziua de 28
mai 1998, moment al cinstirii eroilor neamului românesc, pe
soclul monumentului au fost montate crucea æi placa omagialã,
pe care sunt imortalizate numele fiilor satului jertfiåi pe altarul
datoriei militare în rãzboaiele din 1316-1318 æi 1941-1945. În
2009, prin strãdania colonelului Rãducanu, au fost primite de la
MApN douã tunuri, care strãjuiesc monumentul æi îi conferã titlul
de monument militar naåional.
Marius IONESCU
Iulian PUICÃ
57

„Stresul,
o problemã de sãnãtate pe care
o poåi evita!”
În ziua de 07 iunie a.c., la sediul
IJPF Mehedinåi, între orele 10.00
– 16.00, în sala de tradiåii æi culturã
„General Maior Nicolae Soare” s-au
desfãæurat lucrãrile simpozionului
cu tema: „Stresul, o problemã de
sãnãtate pe care o poåi evita!”.
Simpozionul a fost creditat de
Colegiul Psihologilor din România,
venind, astfel, în sprijinul psihologilor
participanåi ce deåin competenåe
profesionale în psihologie aplicatã în
domeniul ordinii æi securitãåii naåionale,
psihologie clinicã æi psihologie æcolarã
æi educaåionalã æi face parte din
programul de psihoprofilaxie generalã,
demarat la nivelul IJPF Mehedinåi încã
de la începutul anului 2011, la iniåiativa
ofiåerului psiholog.
Scopul principal al simpozionului,
ca de altfel æi al întregului program
de psihoprofilaxie, a fost æi este
eficientizarea activitãåii æi optimizarea
vieåii lucrãtorilor, prin promovarea unei
educaåii psihologice sãnãtoase, menite
sã-i ajute sã gestioneze evenimentele
critice, imprevizibile, ce apar atât în
viaåa profesionalã, cât æi în cea socialã.
La acest eveniment profesional, ce a
intrat în tradiåia IJPF Mehedinåi, fiind al
patrulea de acest fel din ultimii ani, au
58
participat, pe lângã poliåiætii de frontierã
interesaåi de optimizarea personalã,
aproximativ 50 de psihologi ce-æi
desfãæoarã activitatea în instituåii din
domeniul ordinii publice æi siguranåei
naåionale, respectiv IPJ Mehedinåi, ISU
Mehedinåi æi Dolj, Penitenciarul Dr. Tr.
Severin, dar æi din alte instituåii, cum
ar fi: Centrul de Prevenire, Evaluare
æi Consiliere Antidrog, Serviciul de
Probaåiune de pe lângã Tribunalul
Mehedinåi, Centrul Judeåean de Resurse
æi Asistenåã Educaåionalã Mehedinåi,
DGASPC Mehedinåi, precum æi de la
diverse cabinete particulare. Întrucât, în
perioada 7-10 iunie a.c., IJPF Mehedinåi a
fost gazda convocãrii pe linie de asistenåã
psihologicã a personalului, la simpozion
au participat æi ofiåerii psihologi de la
toate celelalte inspectorate ale PFR,
coordonaåi de inspector principal Laura-
Simona Negoiåã.
Totodatã, din partea Centrului de
Psihosociologie al MAI a participat
comisarul - æef Darius Turc – secretar
la Colegiul Psihologilor din România,
în cadrul Comisiei de Apãrare,
Ordine Publicã æi Siguranåã Naåionalã
æi Formator în cadrul Asociaåiei de
Psihologie Aplicatã în Domeniul Ordinii
æi Securitãåii Naåionale din România,
calitate în care a æi susåinut, în cadrul
simpozionului, workshop-ul cu tema:
„Perspective în psihologia sãnãtãåii
ocupaåionale”.
Simpozionul s-a încheiat cu un
eveniment cultural oferit de scriitorul
militar Firiåã Carp, directorul Editurii
Detectiv – Bucureæti. Este vorba
despre douã lansãri de carte, respectiv
volumul de poeme în prozã intitulat
„Strigãte spuse în æoaptã” æi romanul
„Dacã Dumnezeu ar muri”, ce aparåin
poetului æi scriitorului Ætefan Mitroi
– laureat al premiului Academiei, cu
romanul „Dulce ca pelinul”, precum æi
de prezenåa cantautorului Doru Tufiæ,
care a æi prestat un scurt recital de
muzicã folk.
F R O N T I E R A S S o c i a l

Pentru a se desprinde, pentru o
clipã, de stresul vieåii cotidiene æi a
se delecta alãturi de noi, poliåiætii de
frontierã mehedinåeni, cu o „ceaæcã de
culturã”, æeful IJPF Mehedinåi, comisaræef
Ion Mirescu a invitat inspectorii æefi
ai celorlalte arme.
Am fost, astfel, onoraåi de
prezenåa Directorului SPCPF Oræova,
comisar-æef Alexandru Schinteie,
adjunctului pentru logisticã al IJJ
Mehedinåi, colonel Daniel Manolea,
inspectorului æef al ISU Mehedinåi,
colonel Constantin Florea, precum
æi de prezenåa directorului Serviciului
Judeåean Anticorupåie Mehedinåi,
inspector Remus-Lucian Luca.
Alãturi de domniile lor, comisarulæef
Ion Mirescu a invitat æi câåiva
reprezentanåi de seamã ai culturii
literare mehedinåene, respectiv domnii
Marius Cilibia, Florin Copcea æi Victor
Rusu.
Ziua Eroilor, la Diosig
Cu aceastã ocazie, ofiåerii psihologi
din PFR au lansat volumul de carte
intitulat: „Gestionarea stresului în
instituåiile din domeniul ordinii publice
æi siguranåei naåionale - Tehnici æi
exerciåii practic – aplicative”.
Titlul cãråii este suficient de
reprezentativ pentru conåinutul ei, cei
peste treizeci de psihologi coautori
venind în întâmpinarea cititorului cu
programe de prevenire a îmbolnãvirilor
datorate stresului, dar æi cu o serie de
aplicaåii practice æi studii de caz din
domeniile de psihologie menåionate,
respectiv: organizaåionalã, clinicã æi
educaåionalã.
Deæi, titlul indicã un domeniu
strict de acåiune psihologicã, având
în vedere amploarea æi consecinåele
stresului social actual, precum æi
provenienåa diversificatã a locurilor de
muncã a specialiætilor coautori, cartea
se adreseazã publicului larg, mai exact,
oricãrui om interesat de gestionarea
acestui fenomen inevitabil.
Evenimentul s-a desfãæurat în
condiåii optime, ca urmare a sprijinului
oferit de CNP – filiala Mehedinåi, care
a fãcut posibilã achiziåionarea de
mape, pixuri æi CD-uri ce au fost oferite
participanåilor, precum æi SNPPC, care
a asigurat micul protocol.
A consemnat: Mariana CENEA
– psiholog IJPF Mehedinåi
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t
În data de 2 iunie a.c., cu ocazia
Zilei Eroilor, de Înãlåarea Domnului,
dar æi cu prilejul Zilei Poråilor
Deschise, în MAI, la SPF Diosig
s-a organizat æi desfãæurat slujba
de pomenire a eroului locotenent
Dumitru Lazea.
Activitatea a început cu o slujbã
de pomenire, desfãæuratã în faåa troiåei
situatã lângã sediul sectorului æi a fost
urmatã de un moment artistic oferit de
cãtre elevii æcolii generale cu clasele I-
IV Diosig.
Au urmat depuneri de coroane,
jerbe æi buchete de flori, de cãtre cei
prezenåi la manifestare, dupã care s-a
vizitat sediul sectorului, unde au fost
prezentate activitãåi specifice Poliåiei
de Frontierã.
Troiåa a fost ridicatã în cinstea
locotenentului Lazea Dumitru, cãzut la
datorie în urma evenimentelor din data
de 04.09.1940, împreunã cu 6 militari
din subordinea acestuia; construirea s-a
fãcut în perioada 15.07.-05.09.1993,
sub coordonarea cãpitanului Dorin
Gorcea - comandant al Detaæamentului
de Grãniceri Diosig æi cu sprijinul
Primãriei localitãåii
Diosig, fiind sfiinåitã la
data de 05.09.1993.
La ceremonialul din
acest an au fost prezenåi
inspectorul æef al IJPF
Bihor, comisarul-æef
Nicolae Iancu, comisarulæef
Dorin Gorcea, æeful
SPF Diosig, comisarul-æef
Lucian Prichici æi cadrele
Sectorului, precum æi
viceprimarul localitãåii
Diosig, Constantin
Sabãu.
La ora 12.00 s-a
pãstrat un moment de
reculegere pentru toåi
eroii neamului.
59

SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI
SFÂNTUL ILIE TEZVITEANUL - 20 iulie
Sfântul Prooroc Ilie Tezviteanul a fost mustrãtorul împãraåilor
celor fãrãdelege æi pedepsitorul proorocilor mincinoæi, minunatul
fãcãtor de minuni æi râvnitor cãtre Dumnezeu. Lui s-au supus
stihiile æi cerul i-a dat ascultare, a fost plãcut
înaintea Domnului, a celui ce petrece pânã
acum în trup æi va sã fie, ca o înainte
cuvântare, mergãtor înainte la a doua venire
a lui Hristos.
Patria Sfântului Ilie a fost åara Galaadului,
de cealaltã parte de Iordan, care se
învecineazã cu Arabia æi cu cetatea Tesvi,
dupã care s-a numit Teziteanul. El s-a
nãscut din seminåia lui Aron, din tatã cu
numele Sovac. În timpul în care mama sa
l-a nãscut, Sovac, tatãl lui, a vãzut niæte
bãrbaåi îmbrãcaåi în haine albe, vorbind cu
pruncul æi învelindu-l cu foc, bãgându-I vãpaie de foc în gurã ca
sã mãnânce.
Spãimântându-se tatãl sãu s-a dus la Ierusalim æi a spus
preoåilor vedenia sa. Unul din acei preoåi, bãrbat înainte-vãzãtor
i-a zis „Omule, nu te teme de vedenia aceea pentru pruncul tãu,
dar sã ætii cã el va fi locaæ al luminii darului lui Dumnezeu æi
cuvântul lui va fi ca focul de puternic æi de lucrãtor.
Râvna lui cãtre Domnul æi viaåa lui fiind bineplãcutã lui
Dumnezeu va judeca pe Israil cu sabie æi cu foc”.
Deci, crescând pruncul æi ajungând în vârsta desãvâræitã, a
devenit un mare prooroc æi propovãduitor al dreptei credinåe.
Pe vremea aceea împãrãåea peste Israel împãratul Ahab.
Acesta, urmând în rãutate celorlalåi împãraåi închinãtori la idoli
care au fost de la Ieroboam, a ascultat de soåia sa, Izabela, silind
poporul sã se închine idolului Baal, adus de ea din Sidon.
Vãzând Ilie atâta rãtãcire de la credinåã a poporului Israel,
atâta orbire æi întunecare, s-a dus înaintea lui Ahab æi l-a mustrat
pentru nebunia æi idolatria lui.
Apoi i-a zis: „Viu este Domnul Dumnezeul lui Israel, înaintea
Cãruia slujesc, în aceæti ani nu va fi nici rouã, nici ploaie, decât
numai când voi zice eu.” (III Regi 17,1). În timpul acestei cumplite
secete, Domnul a zis lui Ilie: „Du-te de aici, îndepãrteazã-te cãtre
rãsãrit æi te ascunde la pârâul Cherit, care este în faåa Iordanului.
Apã vei bea din acel pârâu, iar mâncare am poruncit corbilor sã-åi
aducã acolo” (III Regi 17, 3-4).
De acolo a fost trimis la Sarepta Sidonului, la o femeie vãduvã
æi sãracã, spre a cunoæte câtã lipsã este pe pãmânt din cauza
secetei. Copilul acelei femei moare, dar Ilie l-a luat din braåele
ei; ducându-l în foiæorul sãu, a strigat cãtre
Domnul sã se întoarcã sufletul acelui copil
în el æi, suflând de trei ori peste el, l-a înviat.
(III Regi 17, 18-249).
Dupã ce Ahab s-a smerit din cauza
mâniei Domnului, a fost trimis la el Ilie,
pe care mustrându-l proorocul, i-a poruncit
sã adune cei 850 de prooroci mincinoæi ai
Izabelei pe muntele Carmel, dimpreunã cu
tot poporul. Æi, stând Ilie înaintea lor, le-a
zis cu asprime: „Pânã când veåi æchiopãta
de amândouã picioarele. Dacã Domnul este
Dumnezeu, urmaåi-l Lui, dar dacã este Baal,
urmaåi acestuia.” (III Regi 18, 21).
Æi a poruncit Ilie sã-I aducã doi viåei, din care unul sã fie
jertfit de închinãtorii lui Baal, iar celãlalt sã fie jertfit de Ilie
adevãratului Dumnezeu . Altarul fãcut de Sfântul Ilie pe muntele
Carmel închipuia altarul Bisericii creætine întemeiate de Hristos
prin jertfa Sa de pe Golgota. Cele 12 pietre ale altarului simbolizau
pe cei 12 Apostoli, care stau la temelia Bisericii. Lemnele de
pe jertfelnic simbolizau mulåimea mucenicilor uciæi pentru
Evanghelie. Viåelul de jertfã este Însuæi Hristos, care se jertfeæte
pe altarele sfintelor biserici în timpul Liturghiei pentru mântuirea
lumii. Cele patru vase, în care se cãra apã pentru jertfelnic,
sunt cei patru evangheliæti, iar focul ce s-a pogorât din cer æi
a mistuit altarul æi jertfa închipuieæte revãrsarea Duhului Sfânt,
care sfinåeæte, lumineazã æi înoieæte toate. Dupã aceastã minune
Ilie a poruncit sã fie uciæi toåi prooroci mincinoæi ai Izabelei æi
a lui Ahab.
Auzind împãrãteasa de uciderea proorocilor, s-a mâniat foarte
tare pe Ilie æi cãuta sã-l omoare. S-a întors în Samaria æi a uns
pe Elisei prooroc în locul sãu. În timp ce Ilie vorbea cu Elisei
iatã cãruåã de foc æi cai de foc au rãpit pe Ilie æi l-au ridicat spre
cer.
Sã-l rugãm pe Sfântul Prooroc Ilie sã mijloceascã înaintea lui
Dumnezeu pentru noi æi pentru toatã lumea.
60
SCHIMBAREA LA FAÅÃ - 6 august
Cu puåin înainte de patima Sa, Mântuitorul a început sã zicã
sfinåilor Sãi ucenici: „Iatã, ne suim la Ierusalim æi fiul Omului va fi
predat arhiereilor æi cãrturarilor, æi-L vor osândi la moarte æi-L vor
da în mâna pãgânilor, æi-L vor batjocori æi-L vor scuipa, biciui, æi-L
vor omorî, iar dupã trei zile va învia.” (Marcu 10, 33-34). Voind
sã întãrescã mai înainte de sfânta Sa patimã credinåa ucenicilor
æi sã arate cã El de bunãvoie merge la moarte pe cruce, nesilit de
nimeni æi numai din nemãrginita Sa dragoste pentru mântuirea
neamului omenesc, a voit sã-i mângâie pe dânæii, spunându-le
aceste cuvinte: „Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor
gusta moartea, pânã ce nu vor vedea împãrãåia lui Dumnezeu
(Luca 9, 27), adicã pânã nu vor vedea slava Sa, cât este cu putere
omului sã o vadã”.
Spunând acestea, dupã æase zile a luat pe cei mai de frunte
ucenici ai sãi, pe Petru, Ioan æi pe Iacob æi, mergând în Galileea,
s-au suit pe Muntele Taborului.
Pe când se ruga, S-a schimbat la faåã æi S-a fãcut chipul feåei
Sale luminos ca soarele æi hainele Sale albe ca zãpada. În timp
ce ucenicii erau uimiåi de aceastã preaslãvitã minune, au vãzut
stând pe nor doi bãrbaåi înconjuraåi de slavã cereascã, unul de-a
dreapta Mântuitorului æi altul de-a stânga.
Aceætia erau cei doi mari prooroci, Moise æi Ilie (Matei 17, 1-3).
Vãzând atâta luminã æi frumuseåe pe faåa lui Hristos æi a proorocilor
care-L înconjurau, a zis Petru aceste cuvinte: „Învãåãtorule, bine
este ca noi sã fim aici, sã facem trei colibe, Åie una, lui Moise
una æi lui Ilie una”. Dar, pe când zicea el acestea, un nor plin
de luminã æi de fericire dumnezeiascã s-a coborât deasupra
Taborului, a acoperit vârful lui æi I-a umbrit pe ei. Din nor s-a
auzit un glas zicând: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru care
am binevoit, pe Acesta sã-l ascultaåi” (Matei 17,5). Sfântul Efrem
Sirul spune cã Taborul avea chipul Bisericii la schimbarea la faåã
a Domnului, acolo erau de faåã amândouã Testamentele. Acolo
a vãzut Moise începãtorul Legii Vechi, pe Hristos, începãtorul æi
dãdãtorul Legii Darului. Acolo
a vãzut Ilie, iconomul Tatãlui,
pe epitropul lui Dumnezeu,
pe marele Apostol Petru. A
vãzut Ilie, feciorelnicul Legii
Vechi, pe Ioan Evanghelistul,
feciorelnicul Legii Noi.
Acolo, Moise cel sfânt a
vãzut pe Petru cel sfinåit.
Sãrbãtoarea Schimbãrii la
Faåã este, deci, prin excelenåã,
aceea a îndumnezeirii
naturii noastre omeneæti æi
a participãrii trupului nostru
trecãtor la bunurile veænice,
care sunt mai presus de fire.
F R O N T I E R A T T r a d i å i i

ADORMIREA MAICII
DOMNULUI - 14 august
Când a binevoit Hristos Dumnezeul
nostru ca sã ia pe Maica Sa la Sine,
atunci, cu trei zile mai înainte, a
fãcut-o sã cunoascã, prin mijlocirea
îngerului, mutarea sa de pe pãmânt.
Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa,
a zis: „Acestea zice Fiul tãu: Vremea
este a muta pe Maica Mea la Mine.
Nu te teme de aceasta, ci primeæte
cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii
la viaåa cea nemuritoare”. Nãscãtoarea
de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare æi, cu dorul ce avea
ca sã se mute la Fiul sãu, s-a suit degrabã în Muntele Mãslinilor,
ca sã se roage. Æi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a
suit acolo Nãscãtoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat
pomii ce erau pe munte æi au dat cinstea æi închinãciunea ce se
cãdea cãtre Stãpânã, ca æi cum ar fi fost niæte slugi însufleåite.
Dupã rugãciune s-a întors acasã æi îndatã s-a cutremurat casa cu
totul, iar ea, aprinzând multe lumânãri, mulåumind lui Dumnezeu
æi chemând rudeniile æi vecinii, æi-a grijit toatã casa, æi-a gãtit patul
æi toate cele ce se cãdea de îngroparea ei. Æi a spus cele ce i-a
zis îngerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre încredinåarea celor
zise, a arãtat æi darul ce i se dãduse: o stâlpare de finic. Iar femeile
chemate, dacã au auzit acestea, au plâns cu tânguire æi cu lacrimi
æi au suspinat cu jale. Deci, potolindu-se ele din tânguire, s-au
rugat sã nu rãmânã sãrace de dânsa. Iar Preacurata le-a adeverit
cã, mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci æi pe toatã lumea
o va cerceta æi o va umbri.
Æi vorbind ea acestea æi învãåând, s-a fãcut fãrã de veste sunet de
grabnic tunet æi arãtare de mulåi nori, care aduceau de la marginile
lumii pe toåi ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. Între
care erau æi de Dumnezeu înåelepåii ierarhi: Dionisie Areopagitul,
Ierotei æi Timotei. Aceætia, dacã au aflat pricina venirii lor, aæa
adunaåi fiind, au zis aceste cuvine cãtre dânsa: „Noi, o, Stãpânã,
ætiindu-te în lume, ca æi cu singur Stãpânul nostru æi Dascãlul ne
mângâiam; dar acum, cum vom putea sã suferim greul acesta?
Însã, de vreme ce cu voia Fiului æi Dumnezeului tãu te muåi spre
cele ce sunt mai presus de lume, pentru aceasta plângem, precum
vezi, æi lãcrimãm, cu toate cã într-alt chip ne bucurãm despre cele
ce sunt asupra ta rânduite”.
A sosit æi minunatul Pavel, care, cãzând la picioarele Maicii
lui Dumnezeu, s-a închinat æi, deschizându-æi gura, a lãudat-o
cu multe cuvinte, zicând: „Bucurã-te Maica Vieåii, împlinirea æi
încheierea propovãduirii mele; cã mãcar ca pe Hristos trupeæte
pe pãmânt nu L-am vãzut, însã pe tine vãzându-te, mi se pãrea
cã pe Dânsul Îl vãd”.
Fecioara s-a culcat pe pat æi æi-a închipuit preacuratul sãu trup
precum a vrut; æi a fãcut rugãciune pentru întãrirea lumii æi paænica
ei petrecere æi i-a umplut æi pe dânæii de binecuvântarea ei. Æi aæa,
în mâinile Fiului sãu, æi-a dat sufletul.
Dupã aceea a început Petru cântarea cea de ieæire æi ceilalåi
Apostoli; unii au ridicat patul, alåii mergeau înainte cu fãclii æi cu
cântãri, petrecând spre mormânt trupul cel primitor de Dumnezeu.
Atunci s-au auzit æi îngerii cântând æi vãzduhul era plin de glasurile
cetelor celor mai presus de firea omeneascã.
Iar Apostolii, sosind la satul Ghetsimani, au aæezat trupul în
mormânt æi au stat trei zile lângã dânsul, auzind glasuri îngereæti.
Dupã dumnezeiasca rânduialã, a lipsit unul din Apostoli, adicã
Toma, care nu s-a aflat la preamãrita îngropare, ci sosind cu trei zile
mai pe urmã, era mâhnit æi întristat, cã nu se învrednicise sã vadã
æi el ca æi ceilalåi Apostoli trupul; æi au deschis mormântul pentru
dânsul ca sã se închine æi el acelui preasfânt æi preacurat locaæ, adicã
trupului Nãscãtoarei de Dumnezeu. Æi dacã a vãzut s-a minunat cã
a aflat mormântul fãrã de sfântul trup, æi era numai giulgiul, care
rãmasese mângâiere Apostolilor æi tuturor credincioæilor, mãrturie
nemincinoasã a mutãrii Nãscatoarei de Dumnezeu.
Preot Vasile Grigor, IJPF Maramureæ
F R O N T I E R A T T r a d i å i i
EMINESCU - omagiat la Bellu
„Cel mai mare poet, pe care l-a ivit æi-l va ivi vreodatã,
poate, pãmântul românesc” (G. Cãlinescu), Mihai Eminescu,
a fost comemorat miercuri, 15 iunie, la trecerea a 122 ani
de la moartea sa, la cimitirul Bellu, de cãtre reprezentanåi
ai mai multor structuri din MAI.
Cadre de la Jandarmeria Românã, Inspectoratul General
pentru Situaåii de Urgenåã, Inspectoratul General al Poliåiei
de Frontierã, Centrul Cultural al MAI, prezente pe „Aleea
Scriitorilor”, unde inegalabilul poet îæi duce veænicia sub
ramurile unui tei, ale cãrui frunze, poate, æoptesc romantic,
uneori, versuri din poemele eminesciene, au adus un
omagiu, în sunetele
Fanfarei Jandarmeriei
Române, eternului
Eminescu, „Omul deplin
al culturii” (C. Noica), în
cadrul unui ceremonial
religios, oficiat de cãtre
un sobor de preoåi, întru’
veænicã pomenire. Actriåa
Doina Ghiåescu a recitat
„Ce-åi doresc eu åie, dulce
Românie”, imn închinat,
de geniul recunoscut al
poeziei, pãmântului strãmoæesc, izvorâtor de spiritualitate
româneascã.
„Temperament de o excesivã neegalitate” (I.L. Caragiale),
„Eminescu începe cu haosul de contraste, spre a sfâræi cu cel
de nediferenåiere totalã” (Constantin Noica), trecerea lui în
veænicie fiind cu nimic deosebitã de a oricãrui om de rând,
dar prin geniul sãu, „Eminescu îæi are locul în societatea
marilor spirite, opera lui fiind actul de identitate universalã
al neamului nostru” (Vladimir Streinu).
„Eu am fost, sînt æi voi fi”, spunea Eminescu la vârsta de
25 de ani, conætient de dimensiunea realã a spiritului sãu, ce
îl defineæte æi ca un autentic om politic, cu o viziune realistã
æi justã asupra realitãåilor vremii contemporane sie-æi, dar æi
asupra a ceea ce va sã vie.
În singurãtatea-i eternã, uitarea întinzându-se, câåi æi
cât ne vom mai aduce aminte, nu numai la aniversãri æi
comemorãri, de cel care „...a suferit multe, a suferit æi de
foame. Da, dar nu s-a încovoiat niciodatã: era un om dintr-o
bucatã æi nu dintr-una care se gãseæte pe toate drumurile”
(I.L. Caragiale). Iar, patimile rãmâne-vor stinse?
O certitudine, însã, rãmâne, dorinåa împlinitã a poetului,
exprimatã în poemul „Nu voi mormânt bogat”, ce se
regãseæte în epitaful de pe piatra funerarã:
„Reverse dulci scântei
Atotætiutoarea,
Deasupra-mi crengi de tei
Sã-æi scuture floarea.”
Elena ARITON
61

Campionatul de UNIFIGHT al MAI
În perioada 30.05 – 03.06.2011, la Sala Olimpia din
municipiul Timiæoara, s-a desfãæurat Campionatul de UNIFIGHT,
organizat de Ministerul Administraåiei æi Internelor.
Lotul reprezentativ al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã a obåinut locul I, fiind urmat, în clasamentul general
pe echipe, de IGP, IGJR æi IGSU.
La categoria „Light Contact” s-au evidenåiat:
La categ. 70 kg - subinspector Adrian Vãlean, IJPF Satu-
Mare, locul I; agent Dãnuå Decianu,
IJPF Galaåi, locul II æi agent Antonicã
Felix Gîrmencea - Sepsi locul III; la
categ. 75 kg - agent Dragoæ Sergiu
– Florin, IJPF Satu-Mare, locul I;
subinspector Adrian Vãlean, IJPF Satu-
Mare locul III; la categ. 80 kg - agent
principal Edmond Tiron, IJPF Timiæ,
locul III; agent Dragoæ Gîrmencea -
Florin Sergiu, IJPF Satu-Mare, locul III;
la categ. 90 kg - subinspector Ciprian
Bosta, IJPF Botoæani, locul I; agent
sef Ion Oliver Vlad, IJPF Mehedinåi,
locul II; agent principal Dacian Foia,
IJPF Timiæ, locul III; la categ. 95 kg
– inspector Andrei Sfabu, IJPF Vaslui,
locul III; la categ. +100 kg – agent
principal Alin Bercea, IJPF Timiæ,
locul III.
Agentul Anghel Iulian Fãnicã - locul al II-lea la Concursul
Unifight de la Timiæoara, organizat de cãtre MAI
Agentul Anghel Iulian Fãnicã, lucrãtor în cadrul
Detaæamentului Sprijin Operativ al IJPF Caraæ-Severin din
data de 01.01.2008, practicã Arte Maråiale din anul 1998.
Æi-a început pregãtirea în acest domeniu la Palatul Elevilor æi
Copiilor din Reæita, sub indrumarea lui Shihan Zoltan Lipan
Roku-Dan.
Din anul 2008 pânã în prezent a obåinut mai
multe medalii æi premii la concursurile Karate Do
æi Unifight: locul al III-lea, la categoria 75 de kg, la
secåiunea Kumite, locul al III-lea la categoria open,
locul al IV-lea secåiunea Kata, locul V la secåiunea
Kumite, locul IV la aceeaæi secåiune, însã pe echipe.
Toate concursurile au fost organizate de MAI, la Arad
æi Suceava. Ultima medalie a obåinut-o în data de 3
iunie a.c., la concursul Unifight, la Timiæoara, unde
a obåinut locul al II-lea.
În prezent este student la Centrul
Naåional de Formare æi Perfecåionare
a Antrenorilor din Bucureæti, în anul
al II-lea. În perioada 7-10 iunie a.c.
va participa, la Iaæi, la Competiåia de
Atletism organizatã de MAI.
Pentru viitor, poliåistul de frontierã îæi doreæte sã devinã
antrenor de arte maråiale.
Æeful Detaæamentului Sprijin Operativ, subinspectorul de
poliåie Petre Ilarion Tarla, îl caracterizeazã pe agent ca un
bun coleg, un om respectuos, care
depune toate eforturile pentru a
îndeplini, la o calitate superioarã,
sarcinile trasate.
„Posedã reale cunoætinåe
teoretice æi are capacitatea de a le
aplica în practicã, fiind permanent
preocupat pentru perfecåionarea
pregãtirii sale profesionale.
Este o persoanã rezistentã æi
stabilã psihic, în toate situaåiile,
fiind foarte calm æi ferm. Prezintã
un ataæament sincer, fiind o
persoanã deschisã, corectã æi
demnã de încredere în toate
situaåiile, inclusiv când îi sunt
afectate interesele sale. Este un
poliåist interesat permanent pentru
autoperfecåionarea sa, având o
capacitate bunã de analizã æi
sintezã. Se descurcã uæor în situaåiile limitã, fiind o
persoanã plinã de solicitudine æi comunicativã”, mai
afirmã æeful agentului. De menåionat cã Petre a obåinut
numai calificative de „FOARTE BUN” æi nu a sãvâræit
abateri disciplinare.
Iasmina MAGHIAR
62
F R O N T I E R A S S p o r t

La categoria „Full Contact”, din
partea PFR, au urcat pe podium
urmãtorii:
cat. 70 kg - subinspector Adrian
Vãlean, IJPF Satu-Mare, locul I; agent
Dãnuå Decianu, IJPF Galaåi, locul II;
agent Antonicã Felix Gîrmencea -
Sepsi, IJPF Satu-Mare, locul III; categ.
75 kg - agent Sergiu – Florin Dragos,
IJPF Satu-Mare, locul I; agent principal
Daniel Safca, IJPF Tulcea, locul III;
categ. 80 kg - agent Iulian Anghel, IJPF
Caraæ-Severin, locul II; agent principal
Edmond Tiron, IJPF Timiæ, locul III;
categ. 85 kg - subinspector Ciprian
Bosta, IJPF Botoæani, locul I; categ.90
kg - agent principal Dacian Foia, IJPF
Timiæ, locul II; agent æef Ion Oliver
Vlad, IJPF Mehedinåi, locul III; categ. 95
kg – inspector Andrei Sfabu, IJPF Vaslui,
locul III; categ.+100 kg - agent Romeo
Encuåescu, IJPF Mehedinåi, locul II.
Nu în ultimul rând, trebuie menåionat
faptul cã întregul lot al PFR a fost
coordonat de comisarul - æef de poliåie
Daniel Iordache – IJPF Timiæ.
Florin POPESCU
Concurs de pescuit
În perioada 12-
14 august a.c., IJPF
Constanåa organizeazã
Concurs de pescuit
sportiv, pe Lacul Sudghiol,
din staåiunea Mamaia -
zona „Hanul Piraåilor”.
Persoanele interesate se
pot înscrie la numerele
de tel. 0749.012.926
æi 0723.552.067, Petre
Cazacu æi Vasile Ambruæ.
Echipele vor fi formate
din doi membri, fiecare
cu câte 4 lansete, iar
costul de înscriere este 50
lei-persoanã. Termenul de
înscriere este 9 august.
F R O N T I E R A S S p o r t
Botoæani: Cristian Bostã, poliåistul de frontierã
expert în arte maråiale
Cristian Bostã este expertul în arte
maråiale al Poliåiei de Frontierã Botoæani,
dar æi un sportiv cu care Ministerul
Administraåiei æi Internelor se laudã,
fiind pe locul 4 în lume la unifight, stil
de luptã cu care se pregãtesc trupele
speciale. La 24 de ani, ofiåerul a cucerit
peste 30 de titluri la concursurile
naåionale æi internaåionale la care a
participat. El îæi învaåã colegii tehnici
de autoapãrare.
Unifight este un stil de arte maråiale
provenit din armata rusã. Este un
antrenament al trupelor speciale, care
presupune executarea unui traseu cu
obstacole, în care alergi, tragi cu arma,
arunci cu cuåitul, te caåeri, escaladezi
pereåi de doi metri,
treci printr-un labirint,
iar în momentul când
atingi ringul ai un
minut sã te echipezi
pentru a participa la
douã runde de lupte
full contact. Ofiåerul
încearcã acum sã-i
înveåe æi pe colegii sãi
de frontierã câteva din
tehnicile acestui stil.
În cadrul
programelor de
pregãtire, Cristian æi-a
învãåat colegii de la
sectoare câteva tehnici
de autoapãrare. S-a
concentrat mai mult
pe proiectãri æi procedee de imobilizare,
tehnici utile în munca de zi cu zi a
poliåistului de frontierã.
Interesul manifestat de colegii sãi l-a
determinat pe Cristian Bostã sã punã la
punct un program de pregãtire în cadrul
inspectoratului pentru toåi colegii,
dar æi pentru copiii acestora, care vor
sã înveåe tehnici de autoapãrare.
Cristian Bostã a început sã
practice artele maråiale în urmã cu
doar trei ani æi jumãtate. În acest timp
el a adunat deja peste 30 de trofee.
Centurile æi gradele în cele patru
stiluri de arte maråiale le-a obåinut
doar pe ring, în luptã. „În anul întâi
de Academie am fost la sala de arte
maråiale mai mult din curiozitate. Pe
parcurs, am progresat æi am început
sã mã antrenez în judo, taekwondo,
jujitsu æi unifight, participând, apoi,
în competiåiile organizate în cadrul
Ministerului de Interne”, îæi aminteæte
tânãrul.
A obåinut locul I la Campionatul
Naåional de Unifight æi s-a calificat la
Campionatul Mondial de Unifight al
trupelor de poliåie, care a avut loc în
Belarus, de unde s-a întors cu locul 4.
În palmares æi-a trecut æi primul loc la
Campionatul Naåional de Jujitsu æi locul
doi la Campionatul Balcanic.
În ciuda pregãtirii sale, Cristian Bostã
este o fire paænicã. „În viaåa personalã
nu am avut niciodatã ocazia sã mã bat
cu cineva æi nici nu mi-aæ dori. Dacã nu
aæ avea încotro, cu siguranåã aæ alege
sã-mi imobilizez adversarul, nu sã-l
fac sacul meu de box. Artele maråiale
te calmeazã æi te fac sã fii mult mai
controlat“, a mai spus Cristian Bostã.
Minodora RÃCNEA
„Talentul câætigã jocuri, dar lucrul în echipã æi inteligenåa în joc
câætigã campionatul”. – Michael Jordan
63

Campionatul de atletism æi cros al MAI
Atletismul, sportul miraj, îmbinã foråa, inteligenåa, curajul,
dârzenia, îndrãzneala æi eleganåa miæcãrilor cu întrecerea durã,
dar sublimã, polarizând în jurul sãu oameni din primii ani de
copilãrie, pânã la vârste venerabile, care încearcã sã-æi imite idolii
arenelor sportive æi care rãmân extaziaåi æi fericiåi cã au reuæit
sã descopere frumuseåile acestui sport æi care culeg beneficiile
muncii de-a lungul timpului, anume sãnãtatea.
Prin probele sale de desfãæurare (fiind disciplina sportivã cu
cele mai multe probe, 44 la bãrbaåi æi 42 la femei), atletismul a
reuæit, de-a lungul timpului, sã se impunã, ca o artã, în panoplia
competiåiilor eveniment ale lumii (jocuri olimpice, campionate
mondiale, campionate europene). Este disciplina sportivã care
asigurã pregãtirea fizicã, nu numai generalã ci æi pe cea specialã în
toate disciplinele sportive, inclusiv jocuri æi nu numai, asigurând o
pregãtire superioarã æi practicanåilor, care-æi desfãæoarã activitatea
la locul de muncã în diferite sfere de activitate.
Pe acest fond, s-a desfãæurat æi Finala Campionatului de
Atletism æi Cros al M.A.I., în municipiul Iaæi, între 7 æi 10 iunie,
la care au participat peste 200 de concurenåi.
Pe un stadion modern, cu pistã sinteticã de ultimã generaåie,
au avut loc probele atletice, în care participanåii au dat tot ce
au putut pentru un loc cât mai bun pe podiumul de premiere.
Concursul a fost dur, având în vedere cã la aceastã competiåie
au participat æi sportivi de performanåã legitimaåi la cluburi civile
sau din cadrul instituåiei MAI, sportivi care fac parte æi din loturile
naåionale ale României.
Fãrã precedent, pentru aceastã competiåie, ediåia din acest
an a adus organizarea æi desfãæurarea probelor de cros pe aleile
Grãdinii botanice, din municipiul Iaæi. Un loc parcã desprins de
pe altã planetã, unde fiecare vizitator român sau strãin vine sã
se refacã æi sã vadã ce poate face omul æi natura în timp, atunci
când doreæte sã rãmânã ceva generaåiilor urmãtoare. Amenajarea
superbã, bunul gust, aerul æi natura, aici în grãdinã, parcã s-au
oprit pentru un anumit timp, cãpãtând alte dimensiuni, oferind
celor prezenåi, o „oazã” de liniæte æi frumuseåe.
Mulåumim conducerii grãdinii botanice,
domnului director, profesor doctor Cãtãlin
Tãnase æi Senatului Universitãåii „Alexandru
Ioan Cuza” Iaæi, sub patronajul cãruia se aflã gradina botanicã,
care a aprobat desfãæurarea acestei activitãåi, organizarea fiind
asiguratã de instituåia Poliåiei de Frontierã, prin SFICPPF Iaæi.
Pe un traseu presãrat cu arbori ornamentali, aproape din toate
colåurile lumii, alei de trandafiri æi plante rare pentru aceastã
climã, concurenåii au alergat pânã la epuizare, terminând în final
cu un zâmbet pe faåã, fascinaåi de frumuseåea locului æi aerul
curat de care au avut parte. Prezentã la aceastã activitate a fost
æi o delegaåie de profesori din Cipru æi Lituania, aflaåi în schimb
de experienåã, cu ocazia celui de-al V-lea exerciåiu de mobilitate
al profesorilor, proiect al Universitãåii de Instruire Frontex,
respectiv profesorii Floris Nikandrou - Academia de Poliåie din
Cipru, Zygimantas Balraitis æi Ilona Petrusyte - de la Æcoala de
Grãniceri din Lituania, împreunã cu profesoara de limba englezã,
comisar Cãtãlina Harabagiu, din cadrul SFICPPF Iaæi, instituåie
unde s-a desfãæurat aceastã activitate, membrii delegaåiei fiind
vizibil impresionaåi de locul æi activitatea desfãæuratã. Aceætia au
avut ocazia sã o cunoascã æi sã schimbe câteva impresii cu dubla
noastrã campioanã europeanã la sãritura în înãlåime, comisar
Monica Iagãr, din cadrul Centrului Cultural al M.A.I.
La finalul concursului, atleta Alina Râpanu, având baremele
îndeplinite în probele de semifond de 800 m æi 1.500 m, pentru
Jocurile Olimpice de la Londra din 2012, campionate mondiale æi
campionate europene, a spus: „… am alergat pe atâtea trasee de
cros din lume, cu ocazia diferitelor competiåii æi concursuri, dar
un traseu aæa frumos ca acesta nu am alergat nicãieri.
Sã alergi æi sã admiri alei cu trandafiri, flori, plante
ornamentale, este un lucru superb, care te fascineazã
æi te face sã crezi cã eæti cu totul în altã parte; este
fantastic”.
Ca de fiecare datã, echipa Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã, s-a bãtut de la egal la egal cu
celelalte echipe aflate în concurs, obåinând în final
locul 3, la câteva puncte distanåã de locurile 1 æi 2. Cei
care au adus medalii æi au intrat în puncte la aceastã
ediåie a campionatului de atletism æi cros, au fost:
Atletism æi Cros: ag. pr. George Oæan, IJPF Satu
Mare, locul I în proba de sãrituri lungime bãrbaåi;
ag. Carmen Bouleå, IJPF Vaslui, locul II la proba de
800 m; ag. Sabina Cojocaru, IJPF Mehedinåi, locul II
la 60 m; ag.æef pr. Daniel Iacob, IJPF Galaåi, locul II
la proba sãrituri lungime bãrbaåi; insp. Emilia Lupea,
IJPF Constanåa, locul II sãritura în lungime femei;
ag. Carmen Negoiåã, IJPF Mehedinåi, locul II la 60 m; cms.æef
Ionel Gabor, Æcoala P.F. Oræova, locul II la 1500 m; ag. Daniela
Popescu, IJPF Mehedinåi, locul III la 800m; ag. pr. Adriana Bãloi,
IJPF Mehedinåi, locul III la sãrituri lungime femei; cms. Nicolae
Paraschiv, Æcoala P.F. Oræova, locul III la 3000m.
Florin POPESCU
Nicolae PARASCHIV
64
F R O N T I E R A S S p o r t

Rãtãciåi în Delta Dunãrii
În data de 7 iulie a.c., în jurul orei 20.50, poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Tulcea au fost sesizaåi, de cãtre ISU Tulcea, cã pe
fluviul Dunãrea, în zona Braåului Sfântu Gheorghe, s-au rãtãcit
æapte persoane (patru adulåi æi trei copii), aflate într-o ambarcaåie
de agrement.
Acåionând cu operativitate pentru sprijinirea celor în cauzã,
poliåiætii de frontierã s-au deplasat în zonã cu douã ambarcaåii
rapide de intervenåie, aparåinând Sectoarelor PF Tulcea æi Sulina.
Coroborându-æi acåiunile de cãutare în aria Braåului Sfântu
Gheorghe – Canalul Buhaz – Canalul Palade – Canalul Crasnicol,
dupã aproximativ patru ore de cãutare, au depistat ambarcaåia cu
persoanele la bord pe Canalul Lejai. Aceasta era opritã din cauza
unei defecåiuni la motor.
În jurul orei 02.00, lucrãtorii noætri au gãsit cele æapte persoane,
(trei copii, trei femei æi un bãrbat), pe ambarcaåie, acordându-le
Incendiu pe remorcher
În data de 16 iunie a.c., la ora 12.50, Centrul de Comandã
SCOMAR a fost solicitat de cãtre MRCC Constanåa pentru
a interveni æi acorda asistenåã remorcherului „Adamclisi”,
pavilion România, aflat la 2 mile marine Est de staåiunea
Olimp. La bordul navei, în sala maæini, a izbucnit un
incendiu, sistemul de propulsie æi sistemul de guvernare
fiind blocate.
Conducerea IJPF Constanåa a dispus, de urgenåã,
deplasarea a douã mijloace navale, nava maritimã de
intervenåie MAI 2112 æi æalupa de supraveghere æi control
portuar MAI 3008.
La ora 13.15, nava MAI 2112 a interceptat remorcherul
într-o zonã situatã la aproximativ 3 mile marine Est de
localitatea 2 Mai. S-a asigurat intervenåia pentru stingerea
incendiului cu dotãrile de la bordul remorcherului æi ale
navelor PFR, la acåiune participând poliåiæti de frontierã din
echipajul MAI 2112 æi echipajul remorcherului. Incendiul
a fost stins la ora 13.55, iar remorcherul „Adamclisi” a
fost adus în Portul Mangalia. Cei 5 membri ai echipajului
remorcherului nu au necesitat îngrijiri medicale.
Incendiul a fost provocat de aprinderea coæului de
evacuare.
Titus Adrian BURCEA
primul ajutor.
Acestea au declarat cã
s-au rãtãcit odatã cu lãsarea
întunericului, iar deplasarea
nu a mai fost posibilã din
cauza unei defecåiuni la motor.
Aflate în dificultate, speriate, au
solicitat sprijinul autoritãåilor,
printr-un apel telefonic, la numãrul de urgenåã 112.
Cele æapte persoane au fost transportate în siguranåã pânã în
localitatea Sfântu Gheorghe. Operaåiunea de salvare s-a desfãæurat
în cooperare cu reprezentanåii I.S.U. Tulcea æi A.R.B.D.D. din
zona Sf. Gheorghe.
Cezar PROJOVSCHI
O patrulã de
intervenåie fluvialã a
Tineri, salvaåi de la înec
poliåiei de frontierã
din cadrul SPF Turnu
Severin a acåionat æi salvat trei
tineri aflaåi în pericol de înec
pe fluviul Dunãrea, în apele
naåionale ale României.
În seara de 24 iunie
a.c., ora 19.40, poliåiætii de
frontierã din cadrul componentei navale aparåinând SPF Turnu Severin,
aflaåi în misiune de supraveghere æi control pe fluviul Dunãrea, au observat,
pe direcåia localitãåii Schela Cladovei, la 200 de metri de malul românesc,
trei persoane purtate de curenåii fluviului, spre mijlocul æenalului navigabil,
æi aflate în pericol de înec. În acelaæi timp, echipajul ambarcaåiei MAI
42456 a observat æi o hidrobicicletã plutind în derivã în apele naåionale
ale României.
Persoanele erau purtate de curenåii fluviului în calea motonavelor de
pasageri æi a convoaielor fluviale de transport, acestea putând fi în orice
moment în pericol de înec; echipajul ambarcaåiei poliåiei de frontierã s-a
deplasat spre km fluvial 936,5, acåionând pentru salvarea acestora.
Ajunæi lângã tinerii obosiåi æi epuizaåi de efort, poliåiætii de frontierã
au reuæit sã-i recupereze æi sã-i ridice la bordul ambarcaåiei. Echipajul
ambarcaåiei a recuperat æi hidrobicicleta avariatã, care plutea în derivã.
Tinerii aveau vârste cuprinse între 26 æi 35 de ani, toåi fiind din
municipiul Turnu Severin. Ei au declarat cã un flotor al hidrobicicletei s-a
umplut cu apã æi au cãzut în fluviul Dunãrea. Nu au mai putut sã ajungã
la hidrobicicletã, au intrat în panicã æi au fost purtaåi în derivã de curenåii
fluviului. Ei au fost conduæi în siguranåã la mal.
Valeriu PERA
O nouã apariåie editorialã
„Gestionarea stresului în instituåiile
de ordine publicã æi siguranåã
naåionalã - Tehnici æi exerciåii practicaplicative”
- coordonatori: Laura-
Simona Negoiåã æi Mariana Cenea,
apãrutã la Editura Detectiv, Bucureæti,
æi lansatã în cadrul Simpozionului cu
tema: „Stresul, o problemã de sãnãtate
pe care o poåi evita”, este o lucrare
ce prezintã un program de pregãtire
psihologicã a personalului în scopul
asigurãrii unui
echilibru necesar
atât în viaåa
profesionalã,
cât æi în viaåa
personalã,
putând fi aplicat
la nivelul
oricãrei instituåii,
indiferent
de specificul
F R O N T I E R A Æ Æ t i r i
activitãåilor desfãæurate (ordine publicã
æi siguranåã naåionalã, educaåie,
sãnãtate etc.).
Structuratã pe douã secåiuni:
Psihologie organizaåionalã æi
Psihologie clinicã, lucrarea pune
accentul pe importanåa conætientizãrii
reacåiilor noastre când ne confruntãm
cu un eveniment/ problemã/ situaåie,
perceputã de noi ca agent stresor,
în scopul unei intervenåii mentale
æi comportamentale eficientizatã
într-o percepåie cognitivã raåionalã
a agresiunilor mediului (încordare,
tensiune, constrângere, foråã,
solicitare, tensiune), aceasta constând
în acåiunea de gestionare a stãrilor
emoåionale, în vederea realizãrii unui
echilibru dinamic cu mediul, astfel
încât starea de bine sã nu fie alteratã.
Informaåii pentru achiziåionare
acestei lucrãri puteåi obåine la nr. de
telefon: 0757047399
La zi aniversarã
Colaboratorul revistei „FRONTIERA”, poetul æi
caricaturistul militar Constantin Stroe, îæi exprimã
ataæamentul, respectul æi preåuirea faåã de poliåistii
de frontierã cãrora, la zi aniversarã, prilejuitã de
împlinirea a 147 ani de existenåã instituåionalã a
Poliåiei de Frontierã Române, le dedicã, un poem:
ALBÃ DIMINEAÅÃ
Vibreazã o albã dimineaåã
În ape, în câmpii æi-ncrini
Pãdurile se spalã pe ochi de ceaåã,
Trãgându-æi seva din atâtea iubiri...
Peste tot la margine de åarã
În liniæte, coboarã dinspre Carpaåi
Poliåiætii de frontierã,
De veghe stau falnici bãrbaåi!
Seninul fiecãrei dimineåi,
Pârâu limpede peste hotare,
Cântã Imnu-n poziåia DREPÅI
La ceas de mare sãrbãtoare!
65

Maxime
Criza este mai nasoalã decât divoråul. Pierzi jumãtate din
bani, dar îåi pãstrezi soåia.
Toate generalizãrile sunt false... inclusiv aceasta.
Poartã-te frumos cu copiii tãi. Ei îåi vor alege azilul.
Adevãrata fericire constã în lucrurile mici: o micã vilã, un
mic iaht, o micã moætenire...
Sã devii drogat, alcoolic æi nesimåit e foarte simplu. Este
suficient sã nu saluåi bãtrânele de pe banca din faåa blocului!
Nu fi de neînlocuit. Dacã nu poåi fi înlocuit, atunci nu o sã
fii niciodatã promovat.
Ai observat vreodatã cât de repede merge sistemul de
operare Windows? Nici noi...
Prietenii vin æi pleacã. Duæmanii se acumuleazã.
Dã-i unui om peæte æi va mânca o zi. Învaåã-l sã pescuiascã
æi va sta toatã ziua în barcã cu sticla de bere în mânã.
Cel ce râde la urmã, este mai încet la minte.
Un tip elegant iese dintr-un magazin
select împingând un coæ plin cu æampanie,
caviar, mezeluri fine etc. Când sã le bage
în portbagajul liumuzinei sale, observã
un individ slab, prãpãdit, care umbla de
colo-colo rupând ierburi de la marginea
drumului.
- Dar ce faci, domnule, acolo?
- Adun iarbã ca sã mãnânc. Trebuie sã
duc æi la copii, cã nu mai avem nimic.
- Cum aæa?! Pãi atunci, uite cartea
mea de vizitã æi vino sã mâncaåi la mine
acasã!
- E frumos din partea dumneavoastrã,
domnule, dar am 8 copii, plus nevasta...
- Æi mai bine! Veniåi cu toatã familia!
- Sunteåi foarte generos! Numai cã,
din copii, unii sunt deja cãsãtoriåi, au æi
ei copii...
- N-are-a face, sã vinã toåi! La mine
acasã iarba e uite-aæa de înaltã, dacã
sunteåi mulåi, în 3 ore terminaåi…
La facerea lumii, Dumnezeu, ca sã-i
ajute pe oameni sã prospere, a hotãrât sã
dea câte douã virtuåi fiecãrei naåii.
Astfel, elveåienii sunt ordonaåi æi
respectuoæi, nemåii - disciplinaåi æi raåionali,
englezii - perseverenåi æi studioæi, japonezii
- muncitori æi rãbdãtori, ungurii - hotãrâåi æi
buni meseriaæi, francezii - culåi æi rafinaåi,
spaniolii - veseli æi ospitalieri.
Românii urmau sã fie inteligenåi, cinstiåi
æi buni politicieni.
Dupã ce s-a publicat hotãrârea în
„Monitorul celest”, un înger a remarcat
faptul cã românii au trei virtuåi, spre
deosebire de toåi ceilalåi, care au numai
douã æi l-a întrebat pe Dumnezeu dacã
astfel nu ar depãæi celelalte naåii.
- Aæa e, a spus Dumnezeu. Dar, pentru
cã virtuåile nu se mai pot lua înapoi, o sã
revenim cu o Ordonanåã de Urgenåã, în
care spunem cã nimeni nu va putea folosi
mai mult de douã virtuåi în acelaæi timp!
Un om a intrat într-un bar æi a cerut
o bere.
- Sigur domnule, un leu! a zis
barmanul.
- Doar 1 leu? a întrebat clientul. Æi
cât costã o fripturã mare æi gustoasã, cu o
sticlã de vin?.
- Cinci lei! spuse barmanul.
- Cinci lei? Unde e patronul acestui
local? întrebã clientul.
- Sus, cu nevastã-mea! zise barmanul.
- Ce naiba face sus cu nevastã-ta?
întreabã clientul:
- Acelaæi lucru pe care îl fac eu cu
afacerea lui, aici jos în bar!
Nu sunt vegetarian pentru cã iubesc animalele. Sunt
vegetarian pentru cã urãsc plantele.
Dacã ai impresia cã nu îi pasã nimãnui dacã mai trãieæti,
încearcã sã nu plãteæti câteva rate la bancã.
Cel mai scurt drum dintre douã puncte este mereu în
construcåie.
Dacã furi idei de la o persoanã, se numeæte plagiat. Dacã
furi idei de la mai multe persoane se numeæte cercetare.
Un bãrbat îndrãgostit nu este complet pânã nu se însoarã.
Dupã aia e terminat.
Un nou studiu guvernamental finanåat prin fonduri europene
æi desfãæurat pe o perioadã de 10 ani a concluzionat cã trei sferturi
din populaåia României înseamnã 75% din populaåie.
Intenåionez sã trãiesc veænic. Pânã acum sunt în grafic.
Psihiatrul mi-a zis cã sunt nebun. I-am zis cã am nevoie æi
de o a doua opinie. Mi-a zis cã sunt æi urât.
Un bãrbat abordeazã o femeie foarte
frumoasã într-un supermarket:
- Nu vã supãraåi, mi-am pierdut soåia
prin magazin.V-ar deranja dacã am sta de
vorba pentru câteva minute?
- De ce?
- Pentru cã de fiecare datã când
vorbesc cu o femeie frumoasã, soåia mea
apare de nicãieri.
Jocul de poker s-a întins pânã
dimineaåa.
- Terminaåi odatã jocurile acestea în
casa noastrã! strigã soåia.
- Scumpo, o liniæteæte soåul,... care
casã !?!
Un æofer gonea cu 150 km/orã. Vede
girofarul unei maæini de poliåie în oglindã
æi accelereazã. Dupã o vreme, vede cã nu
poate scãpa de poliåist æi trage pe dreapta.
Poliåistul îi spune:
- Am avut o zi groaznicã æi vreau sã
ajung acasã. Dar, mi-a plãcut urmãrirea.
Aæa cã, zi-mi o scuzã bunã æi te las sã
pleci.
- Acum trei sãptãmâni, nevastã-mea
a fugit cu un poliåist, zice æoferul. Când
te-am vãzut în spate, am crezut cã vrei sã
mi-o aduci înapoi.
Regula cifrei unice:
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
66
F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t

Galeria a cu zâmbete!
e :-)
LA MUNTE ÆI LA MARE
STAÅIUNE
STAÅIUNE
INTRARE ÎN
MARE!
3,14
LA
REVEDERE!
SE ÎNCURCÃ
DES
STAÅIUNE
ALBUM
FÃRÃ
COPERÅI!
de Dumitru MOCANU
STAÅIUNE
LA POALE
DE MUNTE!
A STAÅIONA
Un tip se duce la o prostituatã.
Dupã ce terminã treaba, pleacã æi, din
uæã, îi spune tipei:
- Åi-am dat bani falæi!
La care tipa rãspunde:
- Tu sã fii sãnãtos...
TOT ÎNALT
ARGINT(SIMB.)
DIMIE
„TEHNICÃ
POETICÔ
ALIFIE
SUS, LA
MUNTE!
MASÃ MICÃ
SCHIMBÃTOR
DE CALE
LA VEST DE
EFORIE!
STAÅIUNE
VEDETÃ DE
FILM
ORAÆ ÎN
RUSIA
NOTA 1
CEL DE ICI
ARENÃ
DISTRAT
CAPETE DE
POD!
GOL PE
PLAJÃ
TALER
STAÅIUNE
ARGILOS
NEACCENTUATÃ
ÅARA
UNCHIULUI
SAM
TUB GOL!
F R O N T I E R A D i v e r t i s m e n t
ÎNTOCMAI
UMBLÃ
CU MOÆ
MARTIN
FLUIER
MULTIPLU
PLOUATE
FATA DE LA
GEAM!
STAÅIUNE
2-3 POZE!
ODIHNÃ
- Este a cincea oarã când întârzii
sãptãmâna asta! Ætii ce înseamnã?
- Da, sigur e vineri!
Un bãtrânel de 80 de ani câætigã la
Loto 1 milion de euro. Întrebat de ziariæti
ce va face cu banii, rãspunde:
-Voi da banii pentru construirea a
1.000 de WC-uri publice.
-Cum aæa, dar de ce?!
-Pãi, sã-æi facã toåi nevoile în norocul
meu, care a venit aæa de târziu!
Costel sunã la Poliåie:
- Alo, vedeåi cã Gigel are niæte lemne!
- Æi ce e cu asta?
- A gãurit æi a introdus în fiecare lemn
bijuterii, diamante, dolari si, probabil,
ceva muniåie adusã din America.
Apoi îl sunã pe Gigel:
- Mã dobitocule, pregãteæte-te cã am
:-)
U
trimis pe cineva sã-åi spargã lemnele!
- Pe cine ?
- Pe ãia pe care mi i-ai trimis tu anul
trecut de mi-au sãpat grãdina.
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
67