Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Inspectoratul Judeåean al Poliåiei de Frontierã Caraæ - Severin - un inspectorat în haine noi SPF Socol 14 F R O N T I E R A R R e p o r t a j
Situat în partea de sud-vest a României, judeåul Caraæ-Severin se învecineazã la nord cu judeåul Timiæ, la nord-est cu judeåul Hunedoara, la est cu judeåul Gorj, la sud-est cu judeåul Mehedinåi, în partea de vest cu Republica Serbia, pe o lungime de 70 km, iar în partea de sud-vest cu fluviul Dunãrea, pe o lungime de 64 km. Suprafaåa totalã este de 851.974 ha, ceea ce reprezintã 3,6% din teritoriul naåional, situând judeåul pe locul trei ca mãrime în ierarhia judeåelor åãrii. Suprafaåa agricolã – terenuri arabile, pãæuni, fâneåe, vii, livezi – reprezintã 47% din suprafaåa totalã a judeåului. Pãdurile ocupã o suprafaåã de 382.019 ha, ceea ce reprezintã 45% din suprafaåa judeåului, situându-l pe locul doi în åarã; am putea spune cã fiecãrui locuitor îi revine un hectar de pãdure. Populaåia judeåului este de 376.347 locuitori, majoritatea aparåinând localitãåilor urbane (56,4%). Predominã populaåia româneascã (86,56%), dar în Caraæ-Severin trãiesc reprezentanåi a peste 30 de etnii, ca într-o adevãratã micã europã. Judeåul are douã municipii: Reæiåa, reæedinåa judeåului æi Caransebeæ; æase oraæe: Anina, Bãile Herculane, Bocæa, Moldova-Nouã, Oraviåa, Oåelu-Roæu, precum æi 69 comune, cu 288 sate. În ceea ce priveæte relieful, zona muntoasã este reprezentatã prin Munåii Banatului, ce aparåin Carpaåilor Meridionali, Munåii Åarcu- Godeanu (cu vârful Gugu, cel mai înalt din Banat - 2.291 m) æi Munåii Cernei. Râurile Timiæ, Caraæ, Cerna, Nera æi afluenåii lor, precum æi ai fluviului Dunãrea, formeazã principalele artere hidrografice. Menåionãm æi recomandãm tuturor cititorilor sã viziteze aceste locuri minunate – în special Cheile Nerei, râu care izvorãæte din subvârful Piatra Gozna, din Masivul Semenic æi strãbate Depresiunea Almajului, pentru a pãtrunde apoi în sãlbaticele æi pitoreætile sale chei, cele mai „Energie verde”, în Caraæ - Severin lungi din åarã (22 km). Dunãrea formeazã limita sudicã a judeåului, pe o lungime de 60 km æi, totodatã, unul din cele mai impunãtoare defileuri din Europa, de la confluenåa cu râul Nera æi pânã în aval de localitatea Cozla. Dunãrea colecteazã pe teritoriul judeåului Caraæ- Severin apele râurilor Radimna, Bosneag, Sicheviåa, Oraviåa, Berzasca æi Sirinia. În cadrul judeåului Caraæ - Severin sunt constituite trei Parcuri Naåionale (Parcul Naåional Cheile Nerei- Beuæniåa, Parcul Naåional Semenic - Cheile Caraæului æi Parcul Naåional Domogled- Valea Cernei), precum æi Parcul Natural Poråile de Fier. De asemenea, în interiorul parcurilor sunt constituite æi incluse 25 rezervaåii naturale, iar în afara parcurilor sunt constituite 22 rezervaåii naturale. Nu putem trece peste prezentarea judeåului Caraæ-Severin fãrã sã menåionãm oraæul staåiune Bãile Herculane, situat pe Valea Cernei, între Munåii Mehedinåi, în est æi Munåii Cernei, în vest, la 41 km nord-vest de Municipiul Drobeta -Turnu Severin (reæedinåa judeåului Mehedinåi), pe drumul care leagã acest municipiu de Timiæoara, cu o populaåie de peste 6.000 locuitori, cu ierni blânde, veri rãcoroase, aer puternic ionizat, cea mai veche staåiune balnearã din România, datând din vremea romanilor, când purta numele de „La apele sacre ale lui Hercule” (atestatã documentar, ca staåiune, în anul 153 e. n.), cunoscutã pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, uæor radioactive, bune atât pentru cura internã, cât æi externã. Date fiind temperatura ridicatã a acestor ape minerale (38-60 0 C) cât æi gradul lor variat de mineralizare, acestea au un efect fiziologic complex æi o valoare terapeuticã fãrã egal. Locul numit „Æapte Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din åarã. IJPF CARAÆ-SEVERIN Este o structurã regionalã, destinatã sã asigure supravegherea æi controlul la frontiera de stat a României cu Serbia, cu competenåã în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, stabilitã æi delimitatã organizaåional de: km fluvial 1011, Borna B 28/2. Actuala formã de organizare a IJPF Caraæ-Severin este rezultatul unei succesiuni continue de reorganizãri ale instituåiei impuse de-a lungul timpului, de necesitatea adaptãrii misiunilor specifice la cerinåele societãåii româneæti. O succintã incursiune în trecutul instituåiei poate fi definitã de urmãtoarele repere istorice: - în anul 1943 instituåia a funcåionat în oraæul Oraviåa, lângã actualul sediu al Poliåiei Orãæeneæti, sub denumirea „Batalionul de Grãniceri Cacova”, care fãcea parte din Regimentul 4 Grãniceri Timiæoara; pânã în anul 1964 sediul acestui batalion a fost mutat în diferite localitãåi: Rãcajdia, Ciuchici, Mercina - din anul 1964, odatã cu reorganizarea Brigãzii 6 Grãniceri, se înfiinåeazã Batalionul de Grãniceri Oraviåa, dislocat în oraæul Oraviåa; - la data de 18.04.1981 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece în subordinea Brigãzii de Grãniceri Turnu – Severin, pânã la data de 07.08.1987, când este trecut în subordinea Brigãzii de F R O N T I E R A R R e p o r t a j Grãniceri Timiæoara; - în anul 1992 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece, din subordinea Ministerului Apãrãrii Naåionale, în subordinea Ministerului de Interne; - începând cu data de 01.07.1999, instituåia funcåioneazã sub Clãdirea IJPF Caraæ - Severin 15
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Mesajul inspectorului general al PF
Page 5 and 6: pazã a graniåelor æi s-a introdu
Page 7 and 8: NAGEMENT A PROIECTULUI, DIRECÅIA D
Page 9 and 10: analizarea informaåiilor (constã
Page 11 and 12: participantã la Operaåiunea „PO
Page 13: Cooperare cu Grãnicerii R. Moldova
Page 17 and 18: care se întorc la familii dupã fi
Page 19 and 20: Sediul SPF Naidãæ sunt gãzduiåi
Page 21 and 22: Æimon, care ne-a prezentat clãdir
Page 23 and 24: n cel Mare, din incinta IJPF Maramu
Page 25 and 26: IJPF Cãlãraæi - 47 ani de istori
Page 27 and 28: æi au fost aplicate 180 sancåiuni
Page 29 and 30: În perioada 16 iunie - 6 iulie a.c
Page 31 and 32: În ziua de 1 iunie a.c., în jurul
Page 33 and 34: NOTÃ DE CONSTATARE Paæaport româ
Page 35 and 36: C. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ U.V. DOC
Page 37 and 38: • În ziua de 13 iunie a.c., în
Page 39 and 40: În data de 19 iunie a.c., poliåi
Page 41 and 42: Câini de intervenåie, intraåi î
Page 43 and 44: În anii 1990, Estonia s-a apropiat
Page 45 and 46: securitatea naåionalã æi cu stru
Page 47 and 48: F R O N T I E R A D D o c u m e n t
Page 49 and 50: Statutul poliåistului MODIFICAT -
Page 51 and 52: întreg sud-estul Europei. Aceasta
Page 53 and 54: Principiile specifice evaluãrii ex
Page 55 and 56: EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EX
Page 57 and 58: Eroii neamului, pomeniåi la Floroa
Page 59 and 60: Pentru a se desprinde, pentru o cli
Page 61 and 62: ADORMIREA MAICII DOMNULUI - 14 augu
Page 63 and 64: La categoria „Full Contact”, di
Page 65 and 66:
Rãtãciåi în Delta Dunãrii În
Page 67:
Galeria a cu zâmbete! e :-) LA MUN
show all

Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?