Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

Situat în partea de sud-vest a României, judeåul
Caraæ-Severin se învecineazã la nord cu judeåul Timiæ,
la nord-est cu judeåul Hunedoara, la est cu judeåul Gorj,
la sud-est cu judeåul Mehedinåi, în partea de vest cu
Republica Serbia, pe o lungime de 70 km, iar în partea
de sud-vest cu fluviul Dunãrea, pe o lungime de 64 km.
Suprafaåa totalã este de 851.974 ha, ceea ce reprezintã
3,6% din teritoriul naåional, situând judeåul pe locul trei
ca mãrime în ierarhia judeåelor åãrii. Suprafaåa agricolã
– terenuri arabile, pãæuni, fâneåe, vii,
livezi – reprezintã 47% din suprafaåa
totalã a judeåului. Pãdurile ocupã
o suprafaåã de 382.019 ha, ceea
ce reprezintã 45% din suprafaåa
judeåului, situându-l pe locul doi
în åarã; am putea spune cã fiecãrui
locuitor îi revine un hectar de pãdure.
Populaåia judeåului este de 376.347
locuitori, majoritatea aparåinând
localitãåilor urbane (56,4%).
Predominã populaåia româneascã
(86,56%), dar în Caraæ-Severin trãiesc
reprezentanåi a peste 30 de etnii, ca
într-o adevãratã micã europã. Judeåul
are douã municipii: Reæiåa, reæedinåa
judeåului æi Caransebeæ; æase oraæe:
Anina, Bãile Herculane, Bocæa,
Moldova-Nouã, Oraviåa, Oåelu-Roæu,
precum æi 69 comune, cu 288 sate.
În ceea ce priveæte relieful,
zona muntoasã este reprezentatã
prin Munåii Banatului, ce aparåin
Carpaåilor Meridionali, Munåii Åarcu-
Godeanu (cu vârful Gugu, cel mai înalt din Banat -
2.291 m) æi Munåii Cernei. Râurile Timiæ, Caraæ, Cerna,
Nera æi afluenåii lor, precum æi ai fluviului Dunãrea,
formeazã principalele artere hidrografice. Menåionãm æi
recomandãm tuturor cititorilor sã viziteze aceste locuri
minunate – în special Cheile Nerei, râu care izvorãæte
din subvârful Piatra Gozna, din Masivul Semenic æi
strãbate Depresiunea Almajului, pentru a pãtrunde
apoi în sãlbaticele æi pitoreætile sale chei, cele mai
„Energie verde”, în Caraæ - Severin
lungi din åarã (22 km). Dunãrea formeazã limita sudicã
a judeåului, pe o lungime de 60 km æi, totodatã, unul
din cele mai impunãtoare defileuri din Europa, de la
confluenåa cu râul Nera æi pânã în aval de localitatea
Cozla. Dunãrea colecteazã pe teritoriul judeåului Caraæ-
Severin apele râurilor Radimna, Bosneag, Sicheviåa,
Oraviåa, Berzasca æi Sirinia.
În cadrul judeåului Caraæ - Severin sunt constituite
trei Parcuri Naåionale (Parcul Naåional Cheile Nerei-
Beuæniåa, Parcul Naåional Semenic
- Cheile Caraæului æi Parcul Naåional
Domogled- Valea Cernei), precum
æi Parcul Natural Poråile de Fier. De
asemenea, în interiorul parcurilor
sunt constituite æi incluse 25 rezervaåii
naturale, iar în afara parcurilor sunt
constituite 22 rezervaåii naturale.
Nu putem trece peste prezentarea
judeåului Caraæ-Severin fãrã sã
menåionãm oraæul staåiune Bãile
Herculane, situat pe Valea Cernei,
între Munåii Mehedinåi, în est æi Munåii
Cernei, în vest, la 41 km nord-vest de
Municipiul Drobeta -Turnu Severin
(reæedinåa judeåului Mehedinåi), pe
drumul care leagã acest municipiu
de Timiæoara, cu o populaåie de peste
6.000 locuitori, cu ierni blânde,
veri rãcoroase, aer puternic ionizat,
cea mai veche staåiune balnearã
din România, datând din vremea
romanilor, când purta numele de „La
apele sacre ale lui Hercule” (atestatã
documentar, ca staåiune, în anul 153 e. n.), cunoscutã
pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale,
sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale,
uæor radioactive, bune atât pentru cura internã, cât
æi externã. Date fiind temperatura ridicatã a acestor
ape minerale (38-60 0 C) cât æi gradul lor variat de
mineralizare, acestea au un efect fiziologic complex
æi o valoare terapeuticã fãrã egal. Locul numit „Æapte
Izvoare Calde” are cele mai radioactive ape din åarã.
IJPF CARAÆ-SEVERIN
Este o structurã regionalã, destinatã sã asigure supravegherea æi
controlul la frontiera de stat a României cu Serbia, cu competenåã
în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre
interior, stabilitã æi delimitatã organizaåional de: km fluvial 1011,
Borna B 28/2. Actuala formã de organizare a IJPF Caraæ-Severin
este rezultatul unei succesiuni continue de reorganizãri ale
instituåiei impuse de-a lungul timpului, de necesitatea adaptãrii
misiunilor specifice la cerinåele societãåii româneæti.
O succintã incursiune în trecutul instituåiei poate fi definitã
de urmãtoarele repere istorice:
- în anul 1943 instituåia a funcåionat în oraæul Oraviåa, lângã
actualul sediu al Poliåiei Orãæeneæti, sub denumirea „Batalionul de
Grãniceri Cacova”, care fãcea parte din Regimentul 4 Grãniceri
Timiæoara; pânã în anul 1964 sediul acestui batalion a fost mutat
în diferite localitãåi: Rãcajdia, Ciuchici, Mercina - din anul
1964, odatã cu reorganizarea Brigãzii 6 Grãniceri, se înfiinåeazã
Batalionul de Grãniceri Oraviåa, dislocat în oraæul Oraviåa;
- la data de 18.04.1981 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece
în subordinea Brigãzii de Grãniceri Turnu – Severin, pânã la
data de 07.08.1987, când este trecut în subordinea Brigãzii de
F R O N T I E R A R R e p o r t a j
Grãniceri Timiæoara;
- în anul 1992 Batalionul de Grãniceri Oraviåa trece, din
subordinea Ministerului Apãrãrii Naåionale, în subordinea
Ministerului de Interne;
- începând cu data de 01.07.1999, instituåia funcåioneazã sub
Clãdirea IJPF Caraæ - Severin
15