Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

Eroii neamului, pomeniåi la Floroaica
Joi, 2 iunie a.c., de sãrbãtoarea Înãlåãrii Domnului æi
Ziua Eroilor, comuna Vâlcelele æi satul Floroaica au fost în
sãrbãtoare.
Primarul comunei Vâlcelele, Vasile Iliuåã, a coordonat æi
anul acesta manifestãrile dedicate Zilei Eroilor, care au devenit o
tradiåie, respectatã de ani de zile, în cele douã aæezãri din Câmpia
Bãrãganului. Un sobor de preoåi, de la Parohia din Vâlcelele
æi de la Protoieria Cãlãraæi, a oficiat slujbe de comemorare, la
Monumentul Eroilor din comuna Vâlcelele æi la monumentul
grenadierului Constantin Muæat, din satul Floroaica.
În prezenåa numeroæilor localnici æi a veteranilor de rãzboi,
a invitaåilor de la IJPF Cãlãraæi – æeful IJPF, comisarul-æef Mihai
Æerban, comisarii-æefi Vasile Chiru, Gheorghe Urecheatu æi
Mircea Rotar, insp. Valentina Panã, a generalilor în rezervã Ioan
Bãlãei æi Emil Talpã, a contraamiralului (r.) Anatolie Zemba, a
æefului ISU Cãlãraæi, colonel Daniel Popa, a æefului IPJ Cãlãraæi,
comisar-æef Vasile Mãrgineanu æi a prefectului Emil Muæat, elevii
de la æcoala „Florenåa Albu”, din comuna Vâlcelele, æi cei ai
Colegiului Economic Cãlãraæi au susåinut un moment artistic. Au
fost prezentate cântece æi poezii cu tematicã patrioticã, precum æi
melodii æi dansuri tradiåionale româneæti. IJPF Cãlãraæi a asigurat
o gardã de onoare, iar conducerea a depus o coroanã de flori.
„Este o mândrie, pentru noi, cã cel mai cunoscut grenadier,
eroul nostru la nivel naåional, Constantin Muæat, din satul
Floroaica”, a spus primarul Vasile Iliuåã.
În cuvântul sãu, generalul-locotenent cu trei stele Ioan Bãlãei,
fost prim locåiitor al comandantului Trupelor de Grãniceri æi,
ulterior, æef al Corpului de Control al Ministrului de Interne,
a menåionat aportul deosebit, practic imboldul construirii
monumentului eroului grãnicer Muæat, adus de colonelul farmacist
Dumitru Rãducanu,
în memoria acestuia,
dar æi a celorlalåi
eroi, pãstrându-se un
moment de reculegere.
Constantin Muæat
s-a nãscut la data de
10 septembrie 1890 în
satul Domneæti, astãzi
comuna Clinceni
(judeåul Ilfov), în familia
lui Ivan Muæat – plugar
æi al Chirei Ivan Muæat.
Familia lui s-a mutat
apoi în satul Smârdan,
din judeåul Cãlãraæi,
sosirea lor în Bãrãgan
putând fi legatã de
împroprietãririle ce au
urmat Rãzboiului de
Independenåã. A studiat la æcoala elementarã din satul Bogata
(comuna Rasa), judeåul Cãlãraæi, absolvind în iunie 1903 clasa
a V-a, ultima clasã a cursului primar, prin examen înaintea unei
comisii, obåinând media 8,65.
Dupã moartea tatãlui sãu, familia s-a mutat în satul Floroaica,
din judeåul Cãlãraæi. La scurtã vreme, Constantin Muæat a plecat
la Bucureæti, pentru a învãåa meseria de croitor.
La 1 noiembrie 1911, Constantin Muæat a fost înmatriculat la
Cercul de Recrutare Ialomiåa, din Cãlãraæi, în registrul cu tinerii
contingentului 1912, fiind repartizat iniåial la Regimentul de
Infanterie „Matei Basarab” – Dobrogea æi, apoi, la Regimentul 2
Grãniceri, în ale cãrui scripte se afla æi în momentul decesului sãu.
Trebuia sã fie lãsat la vatrã la 1 noiembrie 1914, dar declanæarea
Primului Rãzboi Mondial i-a schimbat cursul vieåii. În momentul
începerii, se afla concentrat în Batalionul 1 al Regimentului 2
Grãniceri, dispus în sectorul Muntelui Susai.
A luptat în Defileul Predeal, din jurul Braæovului æi în zona
Câineni (judeåul Vâlcea), locul unde a murit æi generalul David
F R O N T I E R A E E v e n i m e n t
Praporgescu. A fost transferat apoi la o unitate de pe frontul din
Moldova. În decembrie 1916, caporalul Muæat a fost grav rãnit în
luptele din zona Munåilor Vrancei, la Râpa Roæie, fiindu-i amputat
braåul stâng la Spitalul Militar din Iaæi.
Deæi devenise invalid de rãzboi, caporalul Muæat a refuzat
sã fie clasat æi a cerut sã fie trimis din nou pe front æi sã arunce
grenade cu braåul drept.
Oituz, 31 iulie 1917. Punctul trigonometric Coæna (cota 789).
Ostaæii Companiei 6 din Regimentul 2 Grãniceri se avântã într-un
iureæ puternic spre poziåiile germane. Caporalul Muæat se afla în
fruntea grupei sale.
„Grenade, bãieåi! Daåi grenade! Înainte! Nu vã lãsaåi”, aæa
îæi îndemna mereu camarazii. Când cota este cuceritã,un glonå
vrãjmaæ îi sfredeleæte pieptul. Cuprins de fiorii moråii, Muæat
mai strigã odatã: „Înainte bãieåi!” Trupul sãu încordat rãmâne,
în eternitatea clipei, avântat spre liniile duæmane, cu singura-i
mânã, dreaptã, aåintitã înainte, cum i-a încremenit dupã aruncarea
ultimei grenade …
A fost înmormântat în Cimitirul Eroilor, din comuna Bogdãneæti
(judeåul Bacãu), din apropiere de comuna Oituz.
Pentru faptele sale de arme a fost avansat caporal æi citat la
Marele Cartier General prin înalt Ordin de zi nr. 32/12 feb. 1917,
semnat de Regele Ferdinand, care consemneazã urmãtoarele: „Cu
multã bãrbãåie æi însufleåit de cele mai frumoase sentimente de
dragoste de åarã, numitul soldat a stãruit sã nu fie reformat æi
sã fie retrimis pe front ca aruncãtor de grenade având mâna
dreaptã în bunã stare. Cinste lui pentru pilda frumoasã ce dã
camarazilor de arme”.
În august 1917, dupã 8 luni de la pierderea braåului, se gãsea
din nou cu Regimentul 2 grãniceri pe frontul Oituzului, angajat
în bãtãlia de la „Poråile
Moldovei”, pentru mult
disputata cotã 789
Coæna, care era cheia
câmpului de bãtãlie de
la Oituz.
În dimineaåa zilei de
13 august, în timpul unui
contraatac, un plumb l-
a surprins în avântul
unei lansãri cu braåul
drept, care nu ostenea
niciodatã, gata sã
catapulteze para de foc
æi fontã cât mai departe
în rândurile vrãæmaæe.
Constantin Muæat
a fost erou printre cei
14.000 de ostaæi români
cãzuåi în luptele din
cadrul frontului Oituzului la Coæna, Mãgura æi Cireæoaia.
În anul 1919, Ministerul de Rãzboi a recomandat autoritãåilor
militare ca imaginea caporalului erou Muæat sã fie reprodusã în
metal. Astfel, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad (1890-1964) a realizat
trei statui: Bârlad, Brãila æi Buæteni.
Monumentul de la Floroaica a fost dezvelit în ziua de 30
octombrie 1994, bustul eroului fiind opera sculptorului Florin
Mustea, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei. Este din
bronz, iar soclul statuii este din beton mozaicat. În ziua de 28
mai 1998, moment al cinstirii eroilor neamului românesc, pe
soclul monumentului au fost montate crucea æi placa omagialã,
pe care sunt imortalizate numele fiilor satului jertfiåi pe altarul
datoriei militare în rãzboaiele din 1316-1318 æi 1941-1945. În
2009, prin strãdania colonelului Rãducanu, au fost primite de la
MApN douã tunuri, care strãjuiesc monumentul æi îi conferã titlul
de monument militar naåional.
Marius IONESCU
Iulian PUICÃ
57