Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE
Eurodeputaåii au dat undã verde
Bulgariei æi României pentru a se alãtura
spaåiului Schengen. Deæi, cele douã
state trebuie sã depunã regulat rapoarte
cu privire la problemele care încã rãmân
nerezolvate, acest lucru nu le limiteazã
privilegiile unor state cu drepturi depline.
Poziåia Parlamentului a fost adoptatã cu
487 voturi pentru, 77 contra æi 29 abåineri.
„Suntem în poziåia de a primi Bulgaria
æi România în spaåiul Schengen, [...]
cetãåenii acestor åãri ar trebui sã fie luaåi
în consideraåie drept cetãåeni europeni cu
drepturi depline”, a declarat raportorul
Carlos Coelho (Portugalia). Preæedintele,
Jerzy Buzek, a adãugat: „fac un apel cãtre
Consiliu sã urmeze recomandãrile votului
exprimat astãzi de cãtre marea majoritate
a Parlamentului European”.
Cu toate acestea, la Consiliul pentru
Afaceri Interne de la Luxemburg (JAI) nu s-
a åinut cont de recomandare æi nu s-a fãcut
referirere la o datã clarã a aderãrii.
Dacã România æi Bulgaria sunt
pregãtite din punct de vedere tehnic
pentru a adera la spaåiul Schengen, fapt
recunoscut de Concluziile Consiliului JAI
privind aplicarea integralã a dispoziåiilor
acquis-ului Schengen în cele douã state,
pe de altã parte, Franåa æi Italia cer
Instituåiile europene de poliåie îæi fac griji, din ce în ce
mai mult, cã extinderea Spaåiului Schengen cu Bulgaria æi
România va determina creæterea potenåialã a numãrului de
migranåi ilegali la frontiera eleno-turcã cu spaåiul Schengen.
Potrivit comandantului Unitãåii de Analizã din cadrul
Europol, Dominique Nollet, citat de Mediafax „grupãrile
infracåionale albaneze, turce, dar æi cele provenind din
fosta Uniune Sovieticã se vor folosi de aderarea celor douã
åãri la Schengen æi implicit, de eliminarea obligativitãåii
vizelor, pentru a-æi extinde activitãåile æi sfera de influenåã”,
iar aderarea (...) riscã sã creascã presiunea asupra frontierei
greco-turce, în timp ce coasta bulgarã la Marea Neagrã poate
deveni o åintã a imigraåiei ilegale... Aderarea Bulgariei æi
României la Schengen „nu trebuie sã sperie pe nimeni”,
a subliniat oficialul Europol, ci doar „trebuie sã fie luate
mãsuri adecvate din timp”, pentru a fi preîntâmpinate astfel
de evenimente, afirmã Jean-Dominique Nollet.
Parlamentul se opune ferm reintroducerii controalelor la
frontierã în interiorul spaåiului Schengen. Fluxul de imigranåi æi
cei care solicitã azil nu pot justifica aceastã decizie, se aratã întro
rezoluåie a Parlamentului European adoptatã joi, 7 iulie a.c.,
referitoare la planurile de schimbare a regulilor Schengen.
Sistemul Schengen a fost recent criticat, unele state membre
luând în considerare reintroducerea controalelor la frontierele
naåionale, simåindu-se ameninåate de un flux neprevãzut de
imigranåi din Africa de Nord. În data de 24 iunie, Consiliul
European a solicitat Comisiei sã prezinte, în septembrie, o
propunere de creare a unui mecanism de salvgardare pentru a
rãspunde „circumstanåelor excepåionale” de acest tip.
În rezoluåia adoptatã, Parlamentul European regretã profund
încercarea unor state membre de a reintroduce controalele la
frontierã æi îæi reafirmã „opoziåia fermã faåã de orice mecanism
Schengen, care are alte obiective decât sporirea libertãåii de
circulaåie æi consolidarea guvernanåei UE în ceea ce priveæte
spaåiul Schengen”. PE atrage atenåia cã actualul Cod al frontierelor
Schengen prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la
frontierele interne „numai atunci când existã o ameninåare
serioasã la adresa politicilor publice sau a securitãåii interne”.
introducerea unor controale interne mai
stricte la graniåe, pentru a putea gestiona
valul de imigranåi africani. Comisia pentru
libertãåi civile a Parlamentului European
æi-a exprimat îngrijorarea cu privire la
intenåia Comisiei Europene de a introduce
controale temporare la graniåele UE.
Preæedintele acestei comisii, Juan Fernando
López Aguilar (Spania), a vorbit mai mult
despre acest subiect într-un interviu
publicat æi pe site-ul oficial al instituåiei
pe care o reprezintã, spunând „Trebuie sã
cântãrim cu mare grijã mãsurile luate de
unele state europene, æi anume de Italia æi
Franåa, care au luat provocarea valului de
imigranåi din Africa ca pe un pretext pentru
a pune sub semnul întrebãrii întregul acquis
Schengen æi pentru a cere o modificare a
acestui acord. Ce trebuie sã facem acum
este nu sã modificãm acordul Schengen,
ci sã-l facem aplicabil, respectându-l în
totalitate. Asta înseamnã cã trebuie sã
finalizãm pachetul legislativ ce vizeazã
imigranåii, æi mai ales, procedura care
prevede intrarea în vigoare a Sistemul de
Informaåii Schengen II æi a noului sistem
de stabilire a criteriilor de acces în spaåiul
Schengen.” Întrebat cu privire la ce aduce
viitorul pentru zona Schengen: extindere
sau restrângere, domnia sa a rãspuns:
„Pentru a avansa, nu
trebuie sã revizuim
acordul Schengen
sub pretextul câtorva
mii de imigranåi care
au fost strãmutaåi din
cauza conflictului din
nordul Africii. Era uæor de vãzut cã aæa se
va întâmpla. De fapt, am prevãzut acest
lucru de la început. Italia are nevoie de
sprijin, Italia are nevoie de solidaritate,
însã acordul Schengen nu are nevoie de
o modificare acum. Trebuie sã susåinem
în continuare principiul potrivit cãruia
acordul Schengen are sens.”
López Aguilar a mai declarat cã
introducerea unor controale temporare
la graniåele interne este, în principiu,
justificabilã, deoarece a fost stabilitã æi
prevãzutã prin lege, iar acestea ar trebui
aplicate într-un mod nediscriminatoriu,
respectând pe deplin principiul
proporåionalitãåii æi, bineînåeles, toate
drepturile fundamentale, fiind nevoie de
instrumentele tehnice necesare pentru a le
pune în practicã.
Comisia Europeanã pare a fi de acord
cu propunerile celor douã state, dar
doreæte sã se înlocuiascã reintroducerea
unilateralã a controlului la frontiere cu
un mecanism comunitar, care sã permitã,
temporar æi în urma unui acord colectiv,
controlul la frontierele naåionale, în
circumstanåe excepåionale æi ca mãsurã
finalã de reacåie.
De menåionat faptul cã aceastã
comisie pentru libertãåi civile, justiåie æi
afaceri interne a dat undã verde României
æi Bulgariei pentru a se alãtura spaåiului
Schengen æi a trimis Parlamentului
propunerea de a organiza un sistem
comunitar pentru a evalua aplicabilitatea
regulilor Schengen. Autorul raportului
este Carlos Coelho (Portugalia).
Parlamentul cere Comisiei sã prezinte o iniåiativã menitã
sã defineascã „aplicarea strictã” a dispoziåiilor actuale de cãtre
statele membre, insistând cã orice excepåii nou apãrute, cum ar
fi noi argumente pentru reintroducerea controalelor la frontierã,
„nu ar întãri sistemul Schengen”.
Potrivit deputaåilor europeni, problemele recente legate de
Schengen „pot fi explicate prin reticenåa de a implementa politici
comune europene în alte domenii”, dintre care se evidenåiazã un
sistem comun european de azil æi migraåie, deputaåii solicitând
mai multe progrese în aceste domenii (termenul limitã pentru
înfiinåarea unui sistem comun european de azil a fost stabilit
pentru 2012).
Deputaåii europeni au spus, în plen, cã scanarea corporalã
poate ameliora securitatea în aeroporturi, dar cã aceasta trebuie
sã fie voluntarã. Eurodeputaåii au cerut ca aparatele sã respecte
intimitatea æi demnitatea pasagerilor æi sã nu fie riscante pentru
sãnãtate. În momentul de faåã, scannerele corporale nu fac parte
din lista metodelor æi tehnologiilor de control care au capacitatea
de a detecta obiecte ascunse în haine - listã stabilitã în cadrul
legal al UE privind securitatea aerianã. Aceste scanere au fost
testate în Germania, Italia, Franåa æi Finlanda æi se folosesc numai
în Regatul Unit æi Olanda. Standardele sunt diferite, în funcåie de
aeroporturi: Heathrow, de exemplu, foloseæte scanarea cu raze X,
pe când Schiphol foloseæte undele milimetrice. Parlamentul cere
interzicerea scanerelor care folosesc raze X.
În curând, Comisia Europeanã va propune reguli ce vor adãuga
scanerele corporale pe lista metodelor de percheziåie autorizate
la nivel UE. Parlamentul European are dreptul sã respingã aceastã
decizie în trei luni; dacã propunerea va fi aprobatã, statele
membre vor decide dacã folosesc sau nu scanerele corporale pe
teritoriul lor.
F R O N T I E R A E E x t e r n e 55