Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Privirea titlului, în realitate, o datã, conduce imediat la naæterea æi renaæterea discuåiilor controversate asupra caracterului evenimentului evocat. Astãzi, dupã trecerea a mai bine de jumãtate de veac de la 23 august 1944, pot sã afirm categoric cã cele întâmplate atunci au reprezentat o loviturã de palat. Ea a fost datã din ordinul Regelui Mihai I. A fost organizatã în cel mai strict secret de foråele palatului, pentru a nu putea fi contracaratã. S-a încercat, în timp, sã se atribuie meritul organizãrii æi succesului loviturii de atunci Partidului Comunist din România. Pentru a vedea exact ce s-a întâmplat, voi evoca pe scurt evenimentele. Frontul de est, aripa de sud – Ucraina – cunoætea o înaintare spectaculoasã a armatelor sovietice, comandate de mareæalul Malinovski. Pentru România, exista o singurã soluåie: ieæirea din rãzboiul dus alãturi de puterile Axei æi alianåa cu foråele Naåiunilor Unite. În acest sens, se duseserã tratative la Stockholm æi la Cairo. Se stabilise, oarecum, data unei lovituri de stat, de palat, la 26 august 1944, la Bucureæti. Momentul fusese ales în funcåie de posibilitãåile aviaåiei anglo-americane din sudul Italiei de a survola æi a bombarda teritoriul României. Însã, evenimentele s-au precipitat. Mareæalul Ion Antonescu a decis sã organizeze o rezistenåã împotriva înaintãrii sovietice pe linia fortificaåiilor Focæani-Nãmoloasa-Galaåi. A încercat sã ia legãtura cu fruntaæii vieåii politice din România, conducãtorii PNL, PNÅ, ai aripii George Brãtianu etc. Nu a reuæit. Atunci a fost convocat, în ziua de 23 august, dupãamiazã, la palatul regal din Bucureæti. Acolo, Regele Mihai urma sã aibã o discuåie cu mareæalul Ion Antonescu. Regele avea în faåa lui douã variante, pregãtite în tainã împreunã cu Regina mamã Elena æi cu mareæalul palatului, generalul Constantin Sãnãtescu. Se prevedea, ca primã soluåie, posibilitatea unei înåelegeri cu mareæalul Ion Antonescu, demisia acestuia, ieæirea României din rãzboiul alãturi de Axã æi intrarea în luptã alãturi de foråele Naåiunilor Unite. A doua variantã prevedea eventuala opoziåie a mareæalului, arestarea lui, anihilarea foråelor germane de pe teritoriul României, ieæirea din alianåa cu foråele Axei æi intrarea în rãzboi alãturi de foråele 50 23 AUGUST U 1944 4 Naåiunilor Unite, împotriva foætilor aliaåi. În ziua de 23 august 1944, cãtre orele 15, mareæalul a venit la palat în automobilul sãu Mercedes, dãruit de Adolf Hitler. În curte l-a întâlnit pe cãpitanul Jacques Ergotism, venit la palat din Comuna Afumaåi, unde prânzise la familia Vania Negroponte. Cãpitanul i-a atras atenåia mareæalului sã nu intre în palat, deoarece i se pregãteæte ceva neplãcut. Nu ætia nici el prea multe. În Bucureæti circula zvonul cã se pune la cale „le coup” - lovitura. Era un zvon public. Era adevãrat. Regele Mihai stabilise cu doi plutonieri majori de încredere, Gh. Tãtãrescu æi D. Bâlã, ca, la un semnal al sãu, sã intre în biroul în care discuta cu mareæalul æi sã-l aresteze. Semnalul urma sã fie zgomotul provocat de aruncarea unor chei pe masã de cãtre Rege. Mareæalul nu a åinut seama de avertisment æi a intrat în palat. Acolo, discuåia dintre el æi Rege a cãpãtat o notã violentã. Fiind foarte cald, mareæalul a dus mâna cãtre buzunar pentru a-æi scoate batista. Regele s-a speriat, crezând cã va fi scos revolverul. Atunci a aruncat cheile pe masã. Imediat au intrat în salã cei doi plutonieri-majori. Bâlã l-a prins în braåe, de la spate, pe mareæal. A urmat o scurtã luptã, în care mareæalul a fost imobilizat. În timpul acestor lupte a intrat în salã generalul Constantin Sãnãtescu. El a încercat sã intervinã, ordonându-i lui Bâlã sã ia mâinile „de pe domnul mareæal”. Acesta nu l-a ascultat. Ca urmare, mareæalul a fost dus æi închis în camerasafe a palatului, profesor universitar doctor Radu Ætefan VERGATTI aflatã lângã dormitorul Reginei-mamã. Imediat, apoi, Regele i-a convocat la palat pe Manfred von Killinger, ambasadorul Germaniei la Bucureæti æi pe generalul Erich Hansen, comandantul suprem al trupelor germane în România. Le-a comunicat schimbarea poziåiei statului român. M. von Killinger a avut o ieæire grobianã, plinã de înjurãturi. Erich Hansen s-a stãpânit æi a declarat cã va comunica, imediat, noua situaåie la Berlin. Regele Mihai a imprimat pentru radio comunicatul cãtre åarã, prin care anunåa, la orele 22, ieæirea României din rãzboiul alãturi de Germania æi alianåa cu foråele Naåiunilor Unite. Apoi s-a decis plecarea din Bucureæti. Jacques Vergotti, împreunã cu Regina-mamã au plecat cu maæina mareæalului. Regele Mihai a pãrãsit Capitala în Buick-ul sãu de culoare gri. Toåi s-au îndreptat cãtre Comuna Dobriåa, din Oltenia. Acolo au început sã facã exerciåii de pilotaj, în vederea unei eventuale pãrãsiri a României. Nu a fost, probabil, cea mai cugetatã mãsurã. Armata românã era lãsatã, în acel moment, fãrã comandant. Situaåia a facilitat armatei sovietice sã declare România åarã ocupatã æi s-o supunã acestui regim. Soarta mareæalului Antonescu a fost decisã de Regele Mihai, în dupã-amiaza zilei de 23 august 1944, înainte de a pãrãsi Bucureætiul. A hotãrât ca mareæalul sã fie predat unui comando, format din æase chelneri comuniæti, aflaåi sub comanda lui E. Bodnãraæ. S-a procedat astfel deoarece se ætia cã, în cazul unei încercãri de eliberare sau de evadare a mareæalului, acesta va fi executat de comuniæti. Astfel, se elimina un simbol pentru o parte a armatei regale române. Mareæalul urma sã fie deferit justiåiei pentru ca, în urma unui proces, sã fie pronunåatã o sentinåã. Actul de la 23 august, însã, a avut însemnãtate deosebitã pentru desfãæurarea operaåiilor militare pe frontul Europei de sud-est. În primul rând s-a scos din sistemul defensiv german arcul Munåilor Carpaåi, care ar fi dat posibilitatea unei rezistenåe sporite a trupelor germane în faåa înaintãrii armatelor sovietice. În al doilea rând, s-au luat din mâna germanilor toate rezervele petroliere româneæti. Ele erau extrem de importante pentru o armatã modernizatã, ca cea germanã, axatã pe transportul vehiculelor motorizate. Petrolul românesc servea enorm trupele germane, mai ales cã uzinele care produceau combustibil sintetic, din cãrbune, fuseserã bombardate de aviaåia anglo-americanã. În al treilea rând, toatã foråa militarã românã intratã în luptã alãturi de armata sovieticã. A fost o acåiune-surprizã, care a descumpãnit toatã rezistenåa germanã, în sud-estul Europei. În al patrulea rând, România a servit ca placã turnantã pentru acåiunile trupelor sovietice, de eliminare a armatelor germane din F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r
întreg sud-estul Europei. Aceasta explicã de ce Iosip Broz Tito, pentru cinci zile, în noiembrie 1944, a condus din Craiova – din palatul Mihail – luptele de eliberare ale Iugoslaviei. În fine, actul de la 23 august 1944 a deschis calea înaintãrii rapide a trupelor româno-sovietice cãtre Budapesta æi cãtre Viena. În special în Ungaria noul guvern Szalaszi, de orientare ultra-nazistã, dorea sã opunã o rezistenåã extremã în faåa armatelor sovietice. Erau trupe fanatizate, de un naåionalism iredentist, dus la extrem. Cu toate cã era o evidentã înfrângere a armatelor germane, guvernul Ungariei nu voia sã capituleze. Dupã 25 octombrie 1944 – ziua în care a fost eliberatã ultima bucatã de pãmânt românesc – datã care a coincis cu sãrbãtorirea naæterii Regelui Mihai I, luptele au început sã se poarte exclusiv pe teritoriul Ungariei. Era o consecinåã a actului de la 23 august æi o împlinire a dorinåei întregului popor român de anulare a celui de-al doilea Dictat de la Viena (30 august 1940), care dusese la rãpirea Transilvaniei de nordvest de cãtre regimul Horthy. În consecinåã, se poate afirma cã actul de la 23 august 1944 a fost de importanåã capitalã pentru desfãæurarea celui de-al doilea rãzboi mondial. Uneori, este comparat cu eliberarea Parisului, petrecutã în aceeaæi zi. Nu cred cã poate fi fãcutã o apropiere între cele douã evenimente, deoarece faptele petrecute la Bucureæti au fost mult mai importante æi cu pondere incalculabil mai mare. Ele angrenau în luptã un întreg popor, toatã armata lui, cele mai importante rezerve petroliere ale Germaniei, în schimb Parisul reprezenta un singur oraæ, este drept, un oraæ-simbol pentru Europa, dar nu mai mult. Cred cã este nedrept æi incorect ca pe harta desfãæurãrii celui de-al doilea rãzboi mondial, expusã în Muzeul Militar de la Domul Invalizilor din Paris sã nu fie marcat æi actul de la 23 august 1944 din România. Fac aceastã ultimã remarcã deoarece cele petrecute la 23 august 1944 au avut profund ecou în presa scrisã, radiodifuzatã æi în jurnalele de actualitãåi. Nu trebuie uitat cã Regele Mihai, poate ultimul factor de decizie supravieåuitor al celui de-al doilea rãzboi mondial, a fost decorat direct de cãtre preæedintele U.S.A. Harry Truman æi de conducãtorul U.R.S.S., generalissimul Iosif Viisarionovici Djugaævili Stalin. F R O N T I E R A D D o c u m e n t a r PAS IMPORTANT ÎN CADRUL PROIECTULUI „CURRICULA HIGHER EDUCATION” 8 – 9 iunie a.c., Espoo - FINLANDA Încã un pas important a fost realizat în cadrul proiectului Curricula Higher Education – Învãåãmânt universitar pentru poliåiætii de frontierã la nivelul Uniunii Europene prin desfãæurarea celei de-a VIIa întâlniri a Grupului pilot de universitãåi, în perioada 8 – 9 iunie a.c., evenimentul fiind gãzduit de cãtre Border and Coast Guard Academy din Espoo, Finlanda. Participanåii din cadrul celorlalte universitãåi, la aceastã întâlnire, au fost urmãtorii: Maiko Martsik – Estonia, Denise Xerri – Malta, John Charles Ellul – Malta, Cristian Popescu – România, Bogdan Åonea – România, Sergiu Vasile – România, Nevenka Tomovic – DCAF, Markku Halonen – Finlanda, Nina Siilasto – Finlanda, Mikko Halinen – Finlanda, Mika Suomalainen – Finlanda, Daiga Kupcane – Letonia, Perry Bakker – Olanda, Luis Aviles - Spania æi Marina Juez - Spania. Din partea Agenåiei Frontex au participat Friedrich Scheuermann – Senior Training Project Officer æi Anemona Pereæ – CBD Coordinating Officer. În prima zi, s-au dezbãtut urmãtoarele puncte: Feedback de la statele membre, stadiul proiectului; Sistemul de pregãtire pentru frontierã din Finlanda; Contracte pentru studii externe; Raport privind întâlnirea. În cea de-a doua zi au fost dezbãtute probleme referitoare la materialele promoåionale ale proiectului æi ultimele apariåii pe web-site, profilul de competenåã æi probleme organizatorice. În ceea ce priveæte feedback-ul de la statele membre privind stadiul proiectului la nivel naåional, acestea æi-au pãstrat interesul arãtat iniåial faåã de acest proiect. S-a discutat despre noul proiect privind Cursul de management, care va deveni operaåional în 2012. Întâlnirea a continuat cu prezentarea Programelor de studii externe, punctul de plecare fiind reprezentat de nevoile Uniunii Europene. Tot în cadrul întâlnirii de la Academia din Espoo s-a stabilit organizarea unei Sãptãmâni Academice, în luna noiembrie 2011. S-a decis ca, o datã pe an, sã se organizeze astfel de conferinåe pentru schimb de informaåii æi pentru a invita experåi din åãrile membre sã discute cu Poliåiætii de frontierã. Cãtre finalul întâlnirii, reprezentantul României, Sergiu Adrian Vasile, a prezentat videoclipul æi materialele promoåionale din cadrul Zilei Europene a Poliåiætilor de Frontierã. Totodatã, în cadrul intervenåiei sale, acesta a evidenåiat æi ultimele noutãåi din cadrul site-ului proiectului CHE æi actualizãrile fãcute în urma Întâlnirii pentru activitãåile de suport din cadrul proiectului, Varæovia. În perspectivã s-au decis urmãtorii paæi: sã se verifice, la nivel naåional, ce grad poate fi dat dupã absolvire (licenåã sau master); sã se acceseze site-ul æi sã se trimitã sugestii æi recomandãri; sã se lucreze în continuare la profilele de competenåã æi sã se finalizeze pânã în toamnã. Sergiu Adrian VASILE 51
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Mesajul inspectorului general al PF
Page 5 and 6: pazã a graniåelor æi s-a introdu
Page 7 and 8: NAGEMENT A PROIECTULUI, DIRECÅIA D
Page 9 and 10: analizarea informaåiilor (constã
Page 11 and 12: participantã la Operaåiunea „PO
Page 13 and 14: Cooperare cu Grãnicerii R. Moldova
Page 15 and 16: Situat în partea de sud-vest a Rom
Page 17 and 18: care se întorc la familii dupã fi
Page 19 and 20: Sediul SPF Naidãæ sunt gãzduiåi
Page 21 and 22: Æimon, care ne-a prezentat clãdir
Page 23 and 24: n cel Mare, din incinta IJPF Maramu
Page 25 and 26: IJPF Cãlãraæi - 47 ani de istori
Page 27 and 28: æi au fost aplicate 180 sancåiuni
Page 29 and 30: În perioada 16 iunie - 6 iulie a.c
Page 31 and 32: În ziua de 1 iunie a.c., în jurul
Page 33 and 34: NOTÃ DE CONSTATARE Paæaport româ
Page 35 and 36: C. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ U.V. DOC
Page 37 and 38: • În ziua de 13 iunie a.c., în
Page 39 and 40: În data de 19 iunie a.c., poliåi
Page 41 and 42: Câini de intervenåie, intraåi î
Page 43 and 44: În anii 1990, Estonia s-a apropiat
Page 45 and 46: securitatea naåionalã æi cu stru
Page 47 and 48: F R O N T I E R A D D o c u m e n t
Page 49: Statutul poliåistului MODIFICAT -
Page 53 and 54: Principiile specifice evaluãrii ex
Page 55 and 56: EXTERNE EXTERNE EXTERNE EXTERNE EX
Page 57 and 58: Eroii neamului, pomeniåi la Floroa
Page 59 and 60: Pentru a se desprinde, pentru o cli
Page 61 and 62: ADORMIREA MAICII DOMNULUI - 14 augu
Page 63 and 64: La categoria „Full Contact”, di
Page 65 and 66: Rãtãciåi în Delta Dunãrii În
Page 67: Galeria a cu zâmbete! e :-) LA MUN

Nr. 6-7/2011 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?