Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

ACCIDENTUL DE CIRCULAÅIE
O PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - I
Cauze, consecinåe, mãsuri de prevenire
Accidentul este considerat, în
general, o întâmplare, o fatalitate. Cu
toate acestea, studiile întreprinse atât
la noi cât æi în strãinãtate incrimineazã
factorul uman în producerea a circa 80
– 90% din accidentele de circulaåie,
factorilor tehnici sau rutieri revenindule
doar 10 – 20% din cazuri. Creæterea
numãrului de accidente cu urmãri grave
au determinat ca „omul de la volan” sã
fie un permanent obiect de studiu,
aceasta cu atât mai mult cu cât, datoritã
consecinåelor sau urmãrilor grave,
accidentele sunt considerate în prezent
o problemã de sãnãtate publicã.
Un studiu efectuat de Catedra de
Sãnãtate Publicã æi Management din
cadrul Universitãåii de Medicinã æi
Farmacie „Carol Davila” Bucureæti
a evidenåiat faptul cã accidentele
reprezintã a 10-a cauzã de mortalitate
în lume æi a 9-a cauzã de povarã
economicã a åãrii, având
în vedere faptul cã un
decedat pe æosele costã
bugetul peste 130.000
USD, sumã ce include de
la costurile operaåiunilor
de descarcerare pânã la
pensiile de urmaæ. Pe
de altã parte, pierderile
economice provocate
de accidentele rutiere
reprezintã între 1 æi 3%
din PIB (Produsul Intern
Brut) al fiecãrei åãri, iar la
nivel global sunt de circa
518 milioane USD, din
care circa 100 milioane
USD în åãrile în curs de
dezvoltare (depãæind de
douã ori suma dedicatã
asistenåei financiare a acestora).
Totodatã, jumãtate din decesele prin
accidentele de circulaåie se produc la
populaåia tânãrã, respectiv bãrbaåi din
grupa de vârstã 15 – 44 ani - grupã
ce corespunde segmentului cel mai
productiv în sãnãtate al populaåiei. La
aceastã categorie de vârstã, accidentele
rutiere sunt pe locul doi, dupã SIDA,
ca principalã cauzã de morbiditate æi
moarte prematurã.
Uniunea Europeanã îæi manifestã
deschis îngrijorarea faåã de creæterea
numãrului de accidente rutiere care
sunt responsabile anual de aproximativ
50.000 de decese æi de suferinåa a
28
peste 150.000 de persoane invalide,
care afecteazã la rândul lor viaåa a
peste 200.000 de familii (emoåional,
economic æi prin procesele civile
sau penale) implicând costuri sociale
care depãæesc 160 miliarde de euro,
adicã 2% din produsul intern brut al
Uniunii. Îngrijorarea este cu atât mai
mare cu cât prognoza OMS pentru
anul 2020 indicã trecerea accidentelor
de circulaåie de pe locul 9 pe locul 3
la cauza deceselor, dupã sinucideri æi
afecåiuni cardiovasculare (æi acestea
din urmã provocate de stres, sãrãcie
æi suprasolicitare), estimându-se cã în
2020 decesele prin accidente rutiere
vor atinge cifra de 8,4 milioane – (NET
– Siguranåa rutierã în viziunea ONU
– Raportul Secretarului General).
Tocmai de aceea, obiectivul central al
åãrilor membre UE este reducerea cu
cel puåin 50% a numãrului de persoane
decedate prin accidente rutiere pânã în
anul 2010.
Odatã cu integrarea României
în UE, acesta devine automat æi
obiectivul nostru. La nivel mondial au
fost efectuate studii æi cercetãri menite
în primul rând sã tragã semnale de
alarmã asupra cauzelor æi efectelor,
iar în al doilea rând au permis lansarea
unor strategii æi programe naåionale
æi internaåionale de siguranåã rutierã,
pentru prevenirea accidentelor. Acesta
a fost æi scopul pentru care, începând
cu anul 2004, ziua de 7 Aprilie a fost
declaratã Ziua Mondialã a Sãnãtãåii
dedicatã Siguranåei Rutiere, desfãæuratã
sub sloganul: „Accidentul de circulaåie
nu este o fatalitate”.
Oboseala - principala
cauzã a accidentelor
Studiile efectuate la nivelul fiecãrei
åãri au evidenåiat cauze comune.
La nivel mondial s-a considerat cã
principala cauzã a accidentelor rutiere
este oboseala provocatã în special de
insomnie. În ultimii ani æi la noi în åarã
a crescut numãrul persoanelor care
prezintã tulburãri de somn (dificultãåi
de a adormi sau de a rãmâne adormit
– insomnie discontinuã sau chiar
continuã). Pentru a trage un semnal
de alarmã asupra acestui flagel
numit insomnie, ziua de 21 martie
a fost declaratã Ziua Internaåionalã
de Combatere a Insomniei. Conform
datelor statistice, durata somnului
s-a redus, în ultimul secol, cu 20%,
iar un procent de 20-30%
din populaåia adultã suferã
de insomnie din care 10%
prezintã insomnie severã.
45% din accidentele
rutiere æi peste 50% dintre
accidentele de muncã
sunt corelate cu somnul
insuficient, iar costurile
insomniei pentru societate
ating cifre impresionante,
numai în SUA depãæind
anual fabuloasa sumã de 100
miliarde dolari. Îngrijorãtor
este faptul cã majoritatea
persoanelor care suferã de
insomnie ignorã aceastã
suferinåã fãrã sã conætientizeze
efectele acesteia asupra
vieåii. Specialiætii francezi
în securitate rutierã, considerã cã
somnolenåa se aflã la originea a
30% dintre accidentele survenite pe
autostrãzi æi a 20% din cele petrecute
pe æosele. Aceætia considerã cã un
conducãtor auto din doi se priveazã de
somn înainte de plecarea în cãlãtoriile
de lungã duratã, înregistrând astfel
tulburãri ale vigilenåei la volan. Tot ei
considerã cã a fi la volan între orele
douã æi cinci dimineaåa mãreæte de 5,6
ori riscul producerii unui accident, iar
a dormi mai puåin de cinci ore, creæte
acest risc de 2,7 ori. De fapt, privarea
de somn are efecte la fel de nocive ca æi
consumul de alcool, ceea ce majoritatea
û